Exista o serie de motive pentru care va puteti confrunta cu crampe la picioare atunci cand mergeti. Unele sunt relativ sigure si usor de corectat, dar unele cauze sunt mai grave si necesita tratament. Uneori, crampele musculare pot fi un semn al unei afectiuni a sistemului nervos. Haideti sa discutam despre posibilele cauze si ce puteti face pentru a ameliora crampele la mers.
Cuprins
Ce sunt crampele musculare
O crampa, senzatia de crampa la picioare atunci cand mergeti, este o afectiune dureroasa in care muschii se strang sau se contracta brusc. In multe cazuri, crampele musculare la mers sunt pur si simplu un semn ca mergeti prea repede sau coborati o panta prea abrupta, ceea ce provoaca oboseala musculara.
Aceasta problema poate fi corectata cu usurinta prin reducerea vitezei sau prin adoptarea unui traseu mai usor pana cand va imbunatatiti conditia fizica. Crampele sunt, de asemenea, deosebit de frecvente in conditii de caldura, deoarece pot provoca o afectiune numita crampe de caldura.
Cu toate acestea, uneori, cauza crampelor musculare la mers poate fi ceva mai grava si poate necesita tratament, asa ca este important sa aflati care este cauza crampelor, iar discutia cu medicul de familie este cea mai buna modalitate de a va ajuta rapid cu aceasta problema.
Asadar, care sunt posibilele cauze?
Crampe de caldura. Aceste crampe apar atunci cand transpiri mai mult decat de obicei, ceea ce face ca organismul sa piarda apa si electroliti vitali. Acesti electroliti, cum ar fi sodiul, magneziul si calciul, sunt vitali pentru functia musculara si nervoasa. Daca pierdeti prea multi electroliti si nu ii refaceti, atunci muschii si nervii vor incepe sa functioneze defectuos, provocand ceea ce se numeste crampe de caldura.
Crampele apar, de obicei, pe vreme calda sau daca faceti exercitii fizice deosebit de intense fara sa beti suficienta apa si fara sa va refaceti electrolitii. Aceasta nu este o afectiune foarte grava si este usor de tratat.
Boala arteriala periferica. Aceasta este o afectiune in care arterele se ingusteaza din cauza acumularii de placi de colesterol de-a lungul peretilor arterelor. Aceasta formeaza o stare in care mai putin sange poate curge prin artere catre muschii care lucreaza (in cazul mersului, catre picioare). Muschii de lucru pot deveni rapid lipsiti de oxigen si nutrienti, provocand crampe.
Boala arterelor periferice poate fi cauzata de multe lucruri, dar cele mai frecvente sunt fumatul, stilul de viata nesanatos si o dieta deficitara. O dieta bogata in grasimi si colesterol favorizeaza formarea placilor aterosclerotice si a placilor, iar un stil de viata sedentar poate creste probabilitatea formarii de cheaguri de sange.
Boala arterelor periferice de la nivelul picioarelor este, de asemenea, un semn ca pot exista probleme cu arterele din alte parti ale corpului, iar acest lucru poate contribui la atacurile de cord (infarcturi). Aceasta este o afectiune grava care trebuie tratata de un medic.
Vene varicoase si insuficienta venoasa cronica. Ca si boala arteriala periferica, insuficienta venoasa cronica poate duce la privarea de oxigen a muschilor. Insuficienta venoasa cronica este pur si simplu denumirea afectiunii care rezulta din venele varicoase – incapacitatea de a pompa eficient sangele de la picioare la inima.
Venele varicoase sunt vene cu supape deteriorate. Aceste valve ar trebui sa opreasca sangele sa curga in sens opus, dar atunci cand sunt deteriorate, nu pot indeplini aceasta functie si sangele incepe sa curga inapoi si sa se acumuleze in vene.
Acest lucru provoaca un cerc vicios, deoarece acumularea de sange face ca venele sa se intinda, ceea ce deterioreaza si mai mult supapele si duce la alte acumulari, intinderi si deteriorari ale supapelor. Acest lucru inseamna ca venele se straduiesc sa indeparteze sangele de la tibii si sa il duca inapoi la inima.
In timpul exercitiilor fizice, venele varicoase pot insemna ca muschii care lucreaza sunt rapid lipsiti de oxigen, deoarece sangele deoxigenat si toxinele se acumuleaza in venele deteriorate, provocand crampe. Daca observati semne evidente de vene varicoase, ar trebui sa va consultati medicul pentru a evalua gravitatea acestora.
Neuropatie periferica. Aceasta este o afectiune in care nervii responsabili de transmiterea mesajelor catre si de la maduva spinarii si creier inceteaza sa mai functioneze corect. Acest lucru inseamna ca nervii pot sa nu transmita impulsuri, le pot trimite incorect sau partial sau pot declansa mesaje la intamplare, ceea ce duce la furnicaturi, amorteala, contractii, pierderea controlului muscular si convulsii.
Pot exista o serie de motive pentru acest lucru, inclusiv deficiente nutritive, toxine, boli, medicamente si conditii ereditare, dar una dintre cele mai frecvente cauze este diabetul, formand o afectiune cunoscuta sub numele de neuropatie diabetica. Se crede ca nivelurile ridicate de zahar din sange pot deteriora vasele de sange care furnizeaza oxigen si nutrienti celulelor nervoase, lasandu-le “infometate”. Daca credeti ca puteti suferi de neuropatie periferica, este important sa va consultati medicul.
Stenoza canalului spinal. Stenoza vertebrala apare atunci cand structurile din partea inferioara a spatelui (cum ar fi vertebrele sau discurile dintre ele) exercita o presiune asupra tubului care inconjoara maduva spinarii. Acest lucru interfereaza cu functia nervoasa, provocand simptome similare neuropatiei periferice – furnicaturi, amorteala, slabiciune si, uneori, spasme. Se poate intampla pur si simplu din cauza varstei inaintate sau din cauza altor afectiuni, cum ar fi artrita, ranile sau tumorile. Aceasta afectiune trebuie tratata de un medic.
Cele mai frecvente sunt crampele benigne la nivelul picioarelor, care apar dintr-un motiv necunoscut, de obicei noaptea, sau crampele musculare legate de exercitii fizice (crampe in timpul sau imediat dupa exercitii fizice).
Crampele musculare (pe care oamenii le descriu ca fiind “crampe in picioare”) apar adesea la persoanele sanatoase, de obicei de varsta mijlocie si in varsta, dar uneori si la persoanele mai tinere. Crampele tind sa apara in timpul sau dupa exercitii fizice intense, dar uneori apar si in timpul odihnei. Unii oameni se confrunta cu crampe dureroase la picioare in timpul somnului.
Crampele la picioare legate de somn afecteaza, de obicei, muschii gambei si ai piciorului, determinand indoirea piciorului si a degetelor in jos. Desi aceste crampe sunt dureroase, ele nu sunt de obicei grave si, prin urmare, sunt denumite crampe benigne ale picioarelor.
Aproape toata lumea are crampe musculare la un moment dat, dar anumite afectiuni cresc riscul si/sau severitatea crampei. Acestea includ urmatoarele:
– Prezenta muschilor incordati ai gambei, care poate fi cauzata de lipsa de intindere, de inactivitate sau, uneori, de acumularea repetata de lichid (numit edem) in partea inferioara a piciorului.
– Deshidratarea.
– Niveluri scazute de electroliti (cum ar fi potasiu, magneziu sau calciu) in sange.
– Boala a sistemului nervos sau glanda tiroida hipoactiva (hipotiroidism).
– Luarea anumitor medicamente.
Nivelurile scazute de electroliti pot rezulta din utilizarea anumitor diuretice, alcoolism, anumite tulburari hormonale (endocrine), deficienta de vitamina D sau afectiuni care provoaca pierderea de lichide (si, prin urmare, de electroliti). Nivelurile de electroliti pot scadea la sfarsitul sarcinii.
Pot aparea crampe la scurt timp dupa dializa, posibil din cauza ca dializa elimina prea mult lichid din organism, elimina lichidul prea repede si/sau scade nivelul de electroliti.
Afectiuni care cauzeaza sau contribuie la aparitia spasmelor musculare
Anumite afectiuni provoaca simptome care seamana cu crampele musculare.
Distoniile sunt contractii musculare involuntare, dar tind sa dureze mai mult si sa apara mai frecvent decat crampele. De asemenea, ele tind sa afecteze si alti muschi si pot afecta atat membrele, cat si muschii spatelui, gatului si vocii. In schimb, crampele benigne ale picioarelor si spasmele musculare asociate cu exercitiile fizice tind sa afecteze rareori muschii gambei.
Tetania reprezinta spasme musculare persistente sau recurente in tot corpul. Aceste spasme dureaza, de obicei, mult mai mult decat crampele musculare si sunt mai frecvente. De asemenea, muschii pot avea contractii.
Unii oameni experimenteaza crampe musculare iluzorii. Aceste persoane simt ca au crampe, dar nu se produce nicio contractie musculara.
Evaluarea crampei musculare
Urmatoarele informatii ii pot ajuta pe oameni sa decida daca este nevoie de consiliere medicala si sa determine daca va fi nevoie de tratament. La persoanele cu crampe musculare, urmatoarele simptome si caracteristici sunt deosebit de ingrijoratoare:
– Crampe la nivelul bratelor sau al trunchiului
– Contractii musculare
– Slabiciune musculara dupa ce ati consumat alcool.
– Crampe in urma pierderii de lichide corporale (deshidratare) sau a administrarii de diuretice.
– Durere sau pierderea senzatiei daca nu apar in acelasi timp cu crampele.
Daca o persoana are crampe la brat sau la trunchi sau contractii musculare, este mai probabil ca cauza sa fie o afectiune medicala (cum ar fi o tulburare electrolitica sau hormonala) sau un medicament decat crampele benigne la picioare sau crampele musculare asociate cu exercitiile fizice.
Medicii pun mai intai intrebari despre simptomele si istoricul medical al unei persoane inainte de a efectua un examen fizic. Ceea ce descopera medicii in urma evaluarii istoricului si a examenului fizic indica adesea cauza si determina testele care ar putea fi necesare.
Medicii ii cer pacientului sa descrie crizele, inclusiv urmatoarele:
– Cand apar acestea
– Cat timp dureaza acestea
– Cat de des apar
– Unde sunt localizate
– Daca sunt declansate de un eveniment
– daca sunt prezente si alte simptome.
Medicii intreaba despre simptomele care indica cauza:
Lipsa ciclului menstrual sau neregulile menstruale sunt simptome care indica crampele la picioare legate de sarcina.
Varsaturile, diareea, utilizarea diureticelor, exercitiile fizice excesive si transpiratia sunt simptome care indica pierderea de fluide corporale sau de electroliti.
Intoleranta la frig, cresterea in greutate si asprimea si ingrosarea pielii sunt simptome care pot indica hipotiroidismul.
Slabiciunea, durerea sau pierderea senzatiilor sunt simptome care indica o boala nervoasa.
De asemenea, pacientul este intrebat despre consumul de medicamente si alcool. Examenul fizic se concentreaza in primul rand pe sistemul nervos (examen neurologic), inclusiv evaluarea muschilor si a reflexelor.
Daca spasmele sunt frecvente, mai ales daca reflexele sunt hiperactive, medicii masoara nivelul de zahar din sange si cel al electrolitilor (inclusiv calciu si magneziu) si efectueaza analize de sange pentru a verifica functia renala (care poate cauza niveluri anormale de calciu si magneziu). In cazul in care spasmele musculare sunt, de asemenea, ameliorate, se poate efectua o electromiografie. Pentru acest test, se introduce un mic ac in muschi pentru a inregistra activitatea electrica a muschiului atunci cand acesta se afla in repaus si cand se contracta.
In cazul in care slabiciunea musculara este raspandita si medicii cred ca este legata de probleme ale sistemului nervos, se efectueaza imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) a creierului si a maduvei spinarii.
Ce se poate face in cazul convulsiilor?
Exista cateva lucruri pe care le puteti sugera pentru a reduce crampele includ:
Faceti exercitii fizice incet si usor, astfel incat sa nu va suprasolicitati muschii. Asigurati-va ca faceti plimbari frecvente si amintiti-va ca este perfect normal daca va confruntati cu o crampa, dar trebuie sa incetiniti sau sa va opriti pentru a va odihni. Acest lucru poate fi vital daca suferiti de o afectiune mai grava.
Evitati sa va antrenati in sali de sport fierbinti sau in aer liber in zilele toride – in schimb, mutati-va intr-o sala de sport racoroasa, cu aer conditionat, sau antrenati-va in aer liber dimineata sau mai tarziu seara pentru a evita orele fierbinti. Astfel evitati sa va supuneti muschii la eforturi inutile si preveniti transpiratia excesiva, principala cauza a crampelor de caldura.
Beti multa apa in timpul si dupa antrenament. Nu uitati sa beti si ceva care sa inlocuiasca electrolitii – multe persoane opteaza pentru apa de cocos, o bautura sportiva care contine magneziu, potasiu, calciu si zinc si care ajuta, de asemenea, la echilibrarea pH-ului din intestin pentru a asigura o absorbtie maxima a nutrientilor.
Incalziti-va si raciti-va – acest lucru va pregateste incet muschii pentru exercitii si ajuta la detoxifierea dupa un antrenament. O plimbare lenta de 5 minute este utila, precum si cateva intinderi usoare.
Daca aveti vene varicoase, incercati sa va ridicati picioarele timp de 15 minute de trei ori pe zi, inainte si dupa un antrenament sau pur si simplu ori de cate ori va dor. Acest lucru ajuta sangele sa circule prin gravitatie de la picioare la inima.
Nu ar trebui sa faceti exercitii imediat dupa ce ati mancat si este important sa reduceti consumul de cofeina (cum ar fi cea din cafea sau ciocolata).
Merita sa incercati sa va lasati de fumat.
Tratamentul spasmelor musculare
Daca se identifica o afectiune care poate provoca crampe musculare, se administreaza un tratament. Daca apare o crampa, intinderea muschiului afectat va ameliora adesea crampa. De exemplu, daca o persoana are o crampa la gamba, ea poate folosi mana pentru a trage piciorul si degetele de la picioare in sus. Masajul poate ameliora temporar unele tipuri de crampe.
Sursa:
Linkuri web care discuta despre cauzele potentiale ale crampelor la picioare in timpul mersului:
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/muscle-cramp/symptoms-causes/syc-20350820
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14170-leg-cramps
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/180160
- https://www.tylenol.com/symptoms/sleeplessness/leg-pain
- https://www.medicinenet.com/muscle_cramps/article.htm
- https://www.healthdirect.gov.au/leg-pain
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!
Va multumim ca ati citit! Daca acest articol vi se pare util si interesant, va rugam sa il distribuiti pe retelele de socializare pentru a fi citit si de altii. In acest fel ne ajutati si ne motivati sa scriem mai multe articole interesante.
