Auzim adesea cuvintele “probiotice” si “prebiotice”, dar uneori le confundam. Multi oameni cred ca sunt cu totul acelasi lucru. Asadar, cum intelegem termenii si de ce avem nevoie de ambele?
Probioticele sunt bacterii vii
Probioticele sunt microorganisme vii – lacto- si bifidobacterii, bacterii de acid lactic, enterococi, varietati nepatogene de E. coli si bacili de fan, precum si unele drojdii. Acestea se gasesc in alimentele fermentate – varza murata, kimchi, miso, iaurt, chefir, ceai de ciuperci si multe muraturi. Atunci cand le consumam, numarul bacteriilor benefice din intestin creste si starea microflorei se imbunatateste. Cu cat sunt mai multe microorganisme “bune”, cu atat sunt mai putine microorganisme “rele”.
Bacterii benefice sunt importante pentru o sanatate normala. Ele sintetizeaza nutrientii (vitamine, aminoacizi, enzime digestive), lupta impotriva infectiilor si regleaza sistemul imunitar. Toate aceste beneficii sunt rezultatul capacitatii probioticelor de a restabili echilibrul bacterian natural perturbat de boala, de medicamente (de exemplu, antibiotice) sau de o alimentatie deficitara. Implicatii ale unui astfel de dezechilibru sunt neplacute – probleme digestive, alergii, obezitate si chiar probleme de sanatate mintala.
Probioticele pot preveni diareea sau pot reduce severitatea acesteia. Oamenii de stiinta chinezi au facut revizuire 34 de studii care au implicat 4.911 pacienti si a concluzionat ca bifidobacteriile si zaharomicetele (ciuperci marsupiale) au fost cele mai eficiente in aceasta privinta. Probioticele amelioreaza, de asemenea, simptomele colitei ulcerative si sindromul intestinului iritabil.
Multe studii leaga sanatatea intestinelor de starea de spirit si de sanatatea mintala. Expertii din Țarile de Jos au descoperit ca probioticele nu numai ca amelioreaza depresia, dar ajuta si la prevenirea acesteia. Oamenii de stiinta iranieni au urmarit 70 de lucratori din industria chimica timp de 6 saptamani. Acei participanti care au mancat 100 de grame de iaurt probiotic sau au luat o capsula probiotica in fiecare zi au avut niveluri reduse de anxietate si stres.
Nu doar sanatatea mentala este corectata de bacterii, unele sunt benefice pentru piele si pot chiar usura evolutia eczemelor. Interesant experiment a fost efectuat in Finlanda cu femei insarcinate care au luat probiotice. Starea copiilor a fost apoi monitorizata de la nastere pana la varsta de doi ani. S-a constatat ca riscul ca acestia sa dezvolte eczeme a fost semnificativ mai mic in comparatie cu bebelusii dintr-un grup de control ale caror mame aveau o dieta normala.
Și japonezii intr-o cercetare au aratat ca probioticele ajuta la pierderea in greutate, deoarece unele bacterii impiedica absorbtia grasimilor in intestin (ca urmare, grasimile sunt excretate in fecale fara a fi stocate in organism).
Prebioticele sunt hrana pentru bacterii
Ce este cu prebioticele? Ele pot fi numite un fel de “hrana” pentru bacterii, “ingrasamant pentru microbiom“.
In primul rand, acestia sunt compusi organici de origine nemicrobiana – proteine, carbohidrati, vitamine si derivati ai acestora. Din acest grup fac parte, de exemplu, polizaharidele (pectine, fibre), peptidele (substante construite din reziduuri de aminoacizi), unele enzime, antioxidanti, aminoacizi, acizi grasi si organici, extracte de plante si alge. Aceste substante nutritive sunt descompuse de bacteriile intestinale; ele stimuleaza cresterea si activitatea microflorei intestinale, creand conditii ideale pentru acestea.
Prebioticele sunt bogate in produse lactate, paine, cereale, leguminoase, legume, fructe, seminte si nuci. Acestea fiind spuse, este mai bine sa obtineti prebioticele din alimente neprocesate – fructe proaspete, nu dulceata; paste integrale, nu chifle; branza de vaci, nu galuste.
Radacina de cicoare, ceapa, prazul, usturoiul, sparanghelul, rosiile, bananele, merele, perele, fulgii de ovaz, topinamburul, orzul, graul, secara, laptele, algele marine, mazarea, fasolea, frunzele de papadie si alte cateva alimente sunt deosebit de bogate in prebiotice.
Prebiotice Sunt fermentate de bacteriile din intestinul gros. Aceasta produce produse secundare numite acizi grasi cu lant scurt. Acestia stimuleaza apararea imunitara innascuta impotriva agentilor patogeni si actioneaza ca surse de energie pentru colonocite, celulele care captusesc colonul. In plus, numeroase studii au aratat ca prebioticele ajuta in cazul sindromului de colon iritabil si al bolii Crohn (inflamatie a tractului gastrointestinal).
Oamenii de stiinta au descoperit, de asemenea, ca unele produse de fermentatie prebiotice, cum ar fi butiratul (saruri si esteri ai acidului butiric), protejeaza impotriva cancerului colorectal si a progresiei acestuia.
Cu toate acestea, prebioticele aduc beneficii intregului organism, nu doar sistemului digestiv. De exemplu, ele imbunatatesc imunitatea (prin cresterea populatiei de microorganisme protectoare). Studiile arata ca administrarea lor imbunatateste raspunsul anticorpilor la vaccinurile virale si duce la mai putine spitalizari pentru gripa.
Unele prebiotice afecteaza sistemul nervos si creierul, fapt confirmat de cercetari. De exemplu, suplimentarea cu polizaharide fara amidon a imbunatatit memoria si starea de bine, iar oligofructoza derivata din radacinile de cicoare a avut un efect pozitiv asupra recunoasterii informatiilor, a starii de spirit si a memoriei. Experimentele pe animale au aratat ca unele prebiotice au influentat, de asemenea, comportamentul social si au redus nivelul de stres si anxietate. De exemplu, fibrele de grau au avut un efect terapeutic favorabil asupra pacientilor autisti.
Unul dintre efectele grave ale insuficientei hepatice este encefalopatia hepatica, care este cauzata de amoniacul din sange. Aceasta afectiune grava provoaca tulburari cognitive, tulburari de personalitate, de vorbire si de miscare. Expertii au descoperit ca lactoza prebiotica poate reduce nivelul de amoniac, imbunatatind astfel calitatea vietii persoanelor cu encefalopatie hepatica.
Prebioticele imbunatatesc, de asemenea, sanatatea pielii. Acest lucru este deosebit de evident in cazurile de dermatita atopica la sugari, ale carei simptome sunt roseata, descuamarea si numeroase eruptii cutanate. Dar atunci cand oamenii de stiinta au adaugat oligozaharide prebiotice in alimentele pentru copii, problemele de piele ale sugarilor au devenit mai putine.
Prebioticele, desigur, au fost testate si pe animale de laborator: au fost administrate soarecilor si apoi au fost expuse la radiatii ultraviolete puternice. La rozatoarele care au primit galactooligozaharide, s-a observat o inrosire redusa a pielii, in comparatie cu omologii lor care aveau o dieta obisnuita.
Sinbioticele: doua in una
Se pare ca exista alimente care combina atat probioticele, cat si prebioticele. Printre acestea se numara varza murata, laptele de soia, painea cu aluat acru, legumele fermentate, branzeturile moi si produsele lactate fermentate. In Japonia, iaurturile sinbiotice sunt foarte populare, iar in Germania, Universitatea Friedrich-Wilhelm (Friedrich-Wilhelm-University of Germany) a dezvoltat un nou iaurt. In Germania, Universitatea Friedrich-Wilhelm (Bonn) a dezvoltat o tehnologie pentru productia de branza de vaci sinbiotica.
Pe piata apar deja bauturi din lapte acru imbogatite cu acidophilus coli si oligozaharide; paste vegetale din lapte acru cu bifidobacterii si extracte de fructe si legume; bauturi din zer cu probiotice si lactoza; bomboane din lapte cu pro- si prebiotice. Particularitatea acestor produse este ca bacteriile benefice se inmultesc de doua ori mai repede in sistemul digestiv, deoarece prebioticele le ajuta sa se instaleze in intestin.
Desi alimentele si bauturile fermentate au fost folosite inca din antichitate, conceptul de probiotice, asa cum il cunoastem astazi, a fost dezvoltat in 1907 de catre omul de stiinta rus Ilya Mechnikov. In timp ce lucra in Bulgaria, el incerca sa desluseasca secretul longevitatii localnicilor si a descoperit ca acestia beau iaurt fermentat in fiecare zi. Asa a fost descoperita o bacterie de acid lactic (bacilul bulgaresc), principalul “vinovat” al longevitatii locale.
O duzina de ani mai tarziu, o tulpina nepatogena de Escherichia coli a fost descoperita in Germania, bifidobacterium a fost descoperit in Franta, iar lactobacillus a fost descoperit in Japonia. Dar termenul in sine.probioticTermenul “probiotic” a aparut mai tarziu – mai intai ca un antonim pentru antibiotic. Iar mai tarziu a fost folosit pentru a se referi la microorganismele care imbunatatesc compozitia microbiomului intestinal.
Termenul “prebiotic” a aparut in terminologia medicala abia in 1995, desi cercetarile privind compusii organici care afecteaza microflora au inceput mult mai devreme. In 1957, medicul austriac Petueli, dupa un studiu indelungat asupra lactulozei, a ajuns la concluzia ca aceasta are un efect bifidogenic – adica normalizeaza microflora colonului.
Ulterior, la aceasta lista s-au adaugat polizaharidele inulina si galacto-oligozaharida. Acum, desigur, se cunoaste un numar imens de substante nutritive cu un astfel de efect, iar altele sunt descoperite pe masura ce sunt studiate.
Acest lucru nu inseamna ca prebioticele au intrat in viata noastra abia la mijlocul secolului trecut – doar ca abia recent am aflat despre proprietatile lor. Regimul alimentar al oamenilor din antichitate, dupa aparitia agriculturii, era format din alimente vegetale bogate in fibre, astfel incat chiar si primii Homo sapiens nu aveau probleme cu microflora intestinala!
Iar in zilele noastre, comunitatile microbiene sunt considerate de mult timp un organ de sine statator, a carui stare poate provoca stari de rau si chiar boli grave – daca, desigur, nu avem grija de ele. Acordand atentie microflorei intestinale si hranind bacteriile benefice cu alimente sanatoase, obtinem sanatate si bunastare!
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!
Va multumim ca ati citit! Daca acest articol vi se pare util si interesant, va rugam sa il distribuiti pe retelele de socializare pentru a fi citit si de altii. In acest fel ne ajutati si ne motivati sa scriem mai multe articole interesante.
