Auzim adesea cuvintele „probiotice” și „prebiotice”, dar uneori le confundăm. Mulți oameni cred că sunt cu totul același lucru. Așadar, cum înțelegem termenii și de ce avem nevoie de ambele?
Probioticele sunt bacterii vii
Probioticele sunt microorganisme vii – lacto- și bifidobacterii, bacterii de acid lactic, enterococi, varietăți nepatogene de E. coli și bacili de fân, precum și unele drojdii. Acestea se găsesc în alimentele fermentate – varză murată, kimchi, miso, iaurt, chefir, ceai de ciuperci și multe murături. Atunci când le consumăm, numărul bacteriilor benefice din intestin crește și starea microflorei se îmbunătățește. Cu cât sunt mai multe microorganisme „bune”, cu atât sunt mai puține microorganisme „rele”.
Bacterii benefice sunt importante pentru o sănătate normală. Ele sintetizează nutrienții (vitamine, aminoacizi, enzime digestive), luptă împotriva infecțiilor și reglează sistemul imunitar. Toate aceste beneficii sunt rezultatul capacității probioticelor de a restabili echilibrul bacterian natural perturbat de boală, de medicamente (de exemplu, antibiotice) sau de o alimentație deficitară. Implicații ale unui astfel de dezechilibru sunt neplăcute – probleme digestive, alergii, obezitate și chiar probleme de sănătate mintală.
Probioticele pot preveni diareea sau pot reduce severitatea acesteia. Oamenii de știință chinezi au făcut revizuire 34 de studii care au implicat 4.911 pacienți și a concluzionat că bifidobacteriile și zaharomicetele (ciuperci marsupiale) au fost cele mai eficiente în această privință. Probioticele ameliorează, de asemenea, simptomele colitei ulcerative si sindromul intestinului iritabil.
Multe studii leagă sănătatea intestinelor de starea de spirit și de sănătatea mintală. Experții din Țările de Jos au descoperit că probioticele nu numai că ameliorează depresia, dar ajută și la prevenirea acesteia. Oamenii de știință iranieni au urmărit 70 de lucrători din industria chimică timp de 6 săptămâni. Acei participanți care au mâncat 100 de grame de iaurt probiotic sau au luat o capsulă probiotică în fiecare zi au avut niveluri reduse de anxietate și stres.
Nu doar sănătatea mentală este corectată de bacterii, unele sunt benefice pentru piele și pot chiar ușura evoluția eczemelor. Interesant experiment a fost efectuat în Finlanda cu femei însărcinate care au luat probiotice. Starea copiilor a fost apoi monitorizată de la naștere până la vârsta de doi ani. S-a constatat că riscul ca aceștia să dezvolte eczeme a fost semnificativ mai mic în comparație cu bebelușii dintr-un grup de control ale căror mame aveau o dietă normală.
Și japonezii intr-o cercetare au arătat că probioticele ajută la pierderea în greutate, deoarece unele bacterii împiedică absorbția grăsimilor în intestin (ca urmare, grăsimile sunt excretate în fecale fără a fi stocate în organism).
Prebioticele sunt hrană pentru bacterii
Ce este cu prebioticele? Ele pot fi numite un fel de „hrană” pentru bacterii, „îngrășământ pentru microbiom„.
În primul rând, aceștia sunt compuși organici de origine nemicrobiană – proteine, carbohidrați, vitamine și derivați ai acestora. Din acest grup fac parte, de exemplu, polizaharidele (pectine, fibre), peptidele (substanțe construite din reziduuri de aminoacizi), unele enzime, antioxidanți, aminoacizi, acizi grași și organici, extracte de plante și alge. Aceste substanțe nutritive sunt descompuse de bacteriile intestinale; ele stimulează creșterea și activitatea microflorei intestinale, creând condiții ideale pentru acestea.
Prebioticele sunt bogate în produse lactate, pâine, cereale, leguminoase, legume, fructe, semințe și nuci. Acestea fiind spuse, este mai bine să obțineți prebioticele din alimente neprocesate – fructe proaspete, nu dulceață; paste integrale, nu chifle; brânză de vaci, nu găluște.
Rădăcina de cicoare, ceapa, prazul, usturoiul, sparanghelul, roșiile, bananele, merele, perele, fulgii de ovăz, topinamburul, orzul, grâul, secara, laptele, algele marine, mazărea, fasolea, frunzele de păpădie și alte câteva alimente sunt deosebit de bogate în prebiotice.
Prebiotice Sunt fermentate de bacteriile din intestinul gros. Aceasta produce produse secundare numite acizi grași cu lanț scurt. Aceștia stimulează apărarea imunitară înnăscută împotriva agenților patogeni și acționează ca surse de energie pentru colonocite, celulele care căptușesc colonul. În plus, numeroase studii au arătat că prebioticele ajută în cazul sindromului de colon iritabil și al bolii Crohn (inflamație a tractului gastrointestinal).
Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că unele produse de fermentație prebiotice, cum ar fi butiratul (săruri și esteri ai acidului butiric), protejează împotriva cancerului colorectal și a progresiei acestuia.
Cu toate acestea, prebioticele aduc beneficii întregului organism, nu doar sistemului digestiv. De exemplu, ele îmbunătățesc imunitatea (prin creșterea populației de microorganisme protectoare). Studiile arată că administrarea lor îmbunătățește răspunsul anticorpilor la vaccinurile virale și duce la mai puține spitalizări pentru gripă.
Unele prebiotice afectează sistemul nervos și creierul, fapt confirmat de cercetări. De exemplu, suplimentarea cu polizaharide fără amidon a îmbunătățit memoria și starea de bine, iar oligofructoza derivată din rădăcinile de cicoare a avut un efect pozitiv asupra recunoașterii informațiilor, a stării de spirit și a memoriei. Experimentele pe animale au arătat că unele prebiotice au influențat, de asemenea, comportamentul social și au redus nivelul de stres și anxietate. De exemplu, fibrele de grâu au avut un efect terapeutic favorabil asupra pacienților autiști.
Unul dintre efectele grave ale insuficienței hepatice este encefalopatia hepatică, care este cauzată de amoniacul din sânge. Această afecțiune gravă provoacă tulburări cognitive, tulburări de personalitate, de vorbire și de mișcare. Experții au descoperit că lactoza prebiotică poate reduce nivelul de amoniac, îmbunătățind astfel calitatea vieții persoanelor cu encefalopatie hepatică.
Prebioticele îmbunătățesc, de asemenea, sănătatea pielii. Acest lucru este deosebit de evident în cazurile de dermatită atopică la sugari, ale cărei simptome sunt roșeața, descuamarea și numeroase erupții cutanate. Dar atunci când oamenii de știință au adăugat oligozaharide prebiotice în alimentele pentru copii, problemele de piele ale sugarilor au devenit mai puține.
Prebioticele, desigur, au fost testate și pe animale de laborator: au fost administrate șoarecilor și apoi au fost expuse la radiații ultraviolete puternice. La rozătoarele care au primit galactooligozaharide, s-a observat o înroșire redusă a pielii, în comparație cu omologii lor care aveau o dietă obișnuită.
Sinbioticele: două în una
Se pare că există alimente care combină atât probioticele, cât și prebioticele. Printre acestea se numără varza murată, laptele de soia, pâinea cu aluat acru, legumele fermentate, brânzeturile moi și produsele lactate fermentate. În Japonia, iaurturile sinbiotice sunt foarte populare, iar în Germania, Universitatea Friedrich-Wilhelm (Friedrich-Wilhelm-University of Germany) a dezvoltat un nou iaurt. În Germania, Universitatea Friedrich-Wilhelm (Bonn) a dezvoltat o tehnologie pentru producția de brânză de vaci sinbiotică.
Pe piață apar deja băuturi din lapte acru îmbogățite cu acidophilus coli și oligozaharide; paste vegetale din lapte acru cu bifidobacterii și extracte de fructe și legume; băuturi din zer cu probiotice și lactoză; bomboane din lapte cu pro- și prebiotice. Particularitatea acestor produse este că bacteriile benefice se înmulțesc de două ori mai repede în sistemul digestiv, deoarece prebioticele le ajută să se instaleze în intestin.
Deși alimentele și băuturile fermentate au fost folosite încă din antichitate, conceptul de probiotice, așa cum îl cunoaștem astăzi, a fost dezvoltat în 1907 de către omul de știință rus Ilya Mechnikov. În timp ce lucra în Bulgaria, el încerca să deslușească secretul longevității localnicilor și a descoperit că aceștia beau iaurt fermentat în fiecare zi. Așa a fost descoperită o bacterie de acid lactic (bacilul bulgăresc), principalul „vinovat” al longevității locale.
O duzină de ani mai târziu, o tulpină nepatogenă de Escherichia coli a fost descoperită în Germania, bifidobacterium a fost descoperit în Franța, iar lactobacillus a fost descoperit în Japonia. Dar termenul în sine.probioticTermenul „probiotic” a apărut mai târziu – mai întâi ca un antonim pentru antibiotic. Iar mai târziu a fost folosit pentru a se referi la microorganismele care îmbunătățesc compoziția microbiomului intestinal.
Termenul „prebiotic” a apărut în terminologia medicală abia în 1995, deși cercetările privind compușii organici care afectează microflora au început mult mai devreme. În 1957, medicul austriac Petueli, după un studiu îndelungat asupra lactulozei, a ajuns la concluzia că aceasta are un efect bifidogenic – adică normalizează microflora colonului.
Ulterior, la această listă s-au adăugat polizaharidele inulină și galacto-oligozaharidă. Acum, desigur, se cunoaște un număr imens de substanțe nutritive cu un astfel de efect, iar altele sunt descoperite pe măsură ce sunt studiate.
Acest lucru nu înseamnă că prebioticele au intrat în viața noastră abia la mijlocul secolului trecut – doar că abia recent am aflat despre proprietățile lor. Regimul alimentar al oamenilor din antichitate, după apariția agriculturii, era format din alimente vegetale bogate în fibre, astfel încât chiar și primii Homo sapiens nu aveau probleme cu microflora intestinală!
Iar în zilele noastre, comunitățile microbiene sunt considerate de mult timp un organ de sine stătător, a cărui stare poate provoca stări de rău și chiar boli grave – dacă, desigur, nu avem grijă de ele. Acordând atenție microflorei intestinale și hrănind bacteriile benefice cu alimente sănătoase, obținem sănătate și bunăstare!
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.
