Toamna este anotimpul în care gospodinele pregătesc delicatețurile specifice acestei perioade – murăturile. Fie că vorbim despre castraveți murați, gogoșari în oțet, ardei iuți sau varză acră, murăturile sunt nelipsite de pe mesele românilor în sezonul rece.
Dar care este secretul pentru a obține cele mai crocante și aromate murături, așa cum le preparau bunicile noastre? În acest articol veți găsi rețete tradiționale consacrate, sfaturi de la gospodine experimentate, trucuri și ingrediente cheie pentru cele mai gustoase murături de casă.
Introducere
Murăturile reprezintă o tradiție culinară adânc înrădăcinată în bucătăria românească. De la castraveții crocanți, la gogoșarii rumeni sau ardeii aprigi, murăturile aduc un plus de savoare pe mesele noastre.
Când vine toamna, gospodinele se mobilizează și pregătesc zeci de borcane cu bunătăți pentru lunile reci ce vor urma. Fiecare are micile ei secrete pentru a obține cele mai aromate murături.
În acest ghid veți găsi rețetele consacrate ale bunicilor noastre, sfaturile specialiștilor și trucurile care vă vor ajuta să preparați cele mai delicioase murături de casă. Aflați care sunt legumele ideale, cum se prepară saramura și care sunt ingredientele minune pentru textură crocantă.
Vă invit să descoperiți tainele unei mese traditionale românești alături de noi!
Murături de toamnă – tradiție și deliciu culinar
Murăturile fac parte din categoria alimentelor conservate prin fermentare lactică. Ele însoțesc mesele românilor încă din cele mai vechi timpuri, fiind o sursă importantă de vitamine pe timp de iarnă.
În trecut, când posibilitățile de conservare a alimentelor erau limitate, murăturile reprezentau una dintre puținele modalități de a păstra legumele și zarzavaturile proaspete de la an la an.
Astăzi, chiar dacă avem opțiuni variate pentru a ne hrăni sanatos pe timp de iarnă, gustul inconfundabil al castravetilor murați sau al gogoșarilor picanți rămâne greu de egalat.
Pentru români, pregătirea borcanelor cu murături este mai mult decât o activitate gospodărească de rutină. Este un adevărat ritual culinar, presărat cu amintiri și tradiții.
Fiecare gospodină are rețetele ei secrete moștenite de la mama sau bunica, pe care le transmite mai departe cu mândrie. Cele mai aromate murături se obțin înca din abundența de legume proaspete de la sfârșitul verii și începutul toamnei.
Chiar dacă procesul de preparare a murăturilor necesită răbdare și migală, efortul merită din plin atunci când savurezi un castravete mare, crocant și sărat sau un ardei iute care îți înviorează papilele gustative.
Cele mai bune legume pentru murături
Pentru a obține cele mai delicioase murături, este esențial să alegem legumele potrivite. Iată care sunt cele mai populare varietăți folosite în prepararea murăturilor de casă:
Castraveți murați
Cei mai îndrăgiți în rândul legumelor murate sunt fără îndoială castraveții. Apreciati pentru textura lor crocantă și gustul răcoritor, castraveții murați sunt nelipsiți din preparatele tradiționale românești.
Pentru castraveți crocanți, alegeți fructe tinere, proaspete, de mărime medie, fără semințe. Spălați-i bine, ștergeți-i uscat și aranjați-i în borcane împreună cu mănunchiuri de cimbru, frunze de dafin, piper boabe.
Turnați peste ei saramura rece lăsând 1-2 cm până la gură și închideți borcanele. Păstrați la rece 2-3 săptămâni, apoi bucurați-vă de gustul lor inconfundabil.
Gogoșari în oțet
Gogoșarii picanți și aromati sunt o altă varietate frecvent folosită în preparatele murate tradiționale. Pentru un gust autentic, gogoșarii se conservă în oțet.
Alegeți fructe portocalii, zemoase fără pete sau imperfecțiuni. Îndepărtați codița, spălați și uscați bine gogoșarii. Puneți în borcane împreună cu boabe de coriandru, piper negru, frunză de dafin.
Preparați un amestec din oțet, apă și sare pe care îl turnați peste gogoșari acoperindu-i complet. Lăsați la macerat minim 3 săptămâni înainte de consum.
Ingrediente:
- 1 kg gogoșari
- 500 ml oțet de mere
- 250 ml apă
- 2 linguri sare
- boabe de coriandru
- piper negru măcinat
- frunze de dafin
Mod de preparare:
- Spălați bine gogoșarii și îndepărtați codița.
- Așezați gogoșarii în borcane curate împreună cu boabele de coriandru, piperul negru și frunzele de dafin.
- Într-un vas, amestecați oțetul cu apa și sarea. Turnați amestecul peste gogoșari până acoperiți complet.
- Închideți borcanele și lăsați la macerat timp de 3 săptămâni într-un loc întunecat și răcoros.
- După cele 3 săptămâni, gogoșarii murați în oțet sunt gata de servit și consumat.
Poftă bună!
Ardei iuți murați
Ardeii iuți reprezinta o alta varietate de legume des intalnita in muraturile traditionale romanesti. Acestia sunt apreciati pentru gustul lor usor picant si aroma intensa.
Pentru muraturi, se folosesc de obicei ardei grasi de diferite culori – rosii, galbeni sau portocalii. Ei trebuie sa fie sanatosi, fara pete sau imperfectiuni. Cat mai mici semintele, cu atat mai bine.
Ardeii se spala, se curata de codite si seminte, apoi se lasa intregi sau se taie fasiute. Se aranjeaza frumos in borcane, impreuna cu frunze de dafin si boabe de piper, se toarna saramura si se pastreaza la rece.
Dupa 2-3 saptamani veti putea savura ardeii murati, ideali pentru a da un plus de culoare si gust mancarurilor.
Ingrediente:
- 1 kg ardei grași (roșii, galbeni, portocalii)
- 2 l apă
- 100 g sare
- 3-4 frunze de dafin
- 10 boabe piper negru
Mod de preparare:
- Spălați bine ardeii și îndepărtați codița și semințele.
- Tăiați ardeii în jumătăți sau fâșii și așezați-i frumos în borcane împreună cu frunzele de dafin și boabele de piper.
- Dizolvați sarea în apă și turnați soluția peste ardei până acoperiți complet.
- Închideți bine borcanele și lăsați la macerat 2-3 săptămâni la rece.
- După fermentare, ardeii murați sunt gata de consumat. Pot fi serviți ca atare sau adăugați ca ornament în diverse preparate.
Varză murată
Pentru o varza murata perfecta, este indicat sa folosim varza alba, bine legata si fara pete sau frunze ingalbenite.
INGREDIENTE:
- 25 kg varză (aproximativ 16 capete de dimensiuni medii)
- 4 legături de mărar uscat
- 2 legături de cimbru uscat
- 1 știulete de porumb uscat
- 3 mere
- 2 gutui
- 5-6 rădăcini de hrean gros
- sare grunjoasă după nevoie
MetodaĂ DE PREPARARE:
- Selectați varza asigurându-vă că dimensiunile acesteia sunt adecvate pentru recipientul de murare, având textura fermă, frunzele netede și codițe subțiri. În recipientul utilizat de către subsemnatul se pot aranja patru rânduri de câte patru capete de varză, dacă acestea sunt alese corespunzător.
- Curățați merele și gutuile, spălați știuletele de porumb, mărarul și cimbrul, apoi curățați hreanul și tăiați-l în bucăți adecvate.
- Îndepărtați frunzele exterioare ale verzei și scoateți un con la baza fiecărui capăt pentru a facilita penetrarea saramurii.
- Așezați în recipient un furtun pentru evacuarea lichidului, care trebuie să fie poziționat pe fundul recipientului cu un capăt, iar celălalt capăt să fie condus în afara acestuia, la o distanță adecvată de podea.
- Începeți cu un strat de varză la baza recipientului. Pentru spațiile rămase libere, puteți folosi sferturi sau jumătăți de varză, care vor fi utile în preparatele culinare.
- Interspațiați capetele de varză cu bucăți de gutui, sferturi de măr, știulete de porumb rupte în două și bucăți de hrean.
- Adăugați legăturile de mărar și cimbru uscat, distribuindu-le uniform pe întreaga suprafață.
- Continuați să adăugați straturi de varză, alternând cu măr, gutui și hrean, până când recipientul este complet umplut.
- Rotiți furtunul în interiorul recipientului și umpleți-l cu saramură caldă. Preparați saramura dintr-o lingură de sare grunjoasă la un litru de apă caldă.
- Lăsați să stea timp de 2-3 ore pentru a permite eliminarea aerului, apoi completați cu saramură dacă este necesar, închideți cu capacul și așezați recipientul în locul său de depozitare, care în cazul meu este un dulap pe balcon, montat pe un suport cu roți.
- După trei zile, și apoi la fiecare trei zile, efectuați procesul de pritocire, reîntorcând saramura în recipient după ce a fost aerisită într-un vas separat.
- Odată ce considerați că ați pritocit toată saramura inițială, plasați în recipient bare de lemn care vor menține varza submersă, repuneți furtunul și capacul, și returnați recipientul la locul său pentru următoarele trei zile când se va repeta procesul.
- Pritocirea continuă până când varza este complet acrită, de obicei până în preajma sărbătorilor de Crăciun.
- După acrirea finală, varza trebuie menținută submersă în saramură cu ajutorul unei greutăți; eu folosesc o sticlă de plastic de 2 litri umplută cu apă și închisă ermetic, care se dovedește a fi suficientă.
- Odată acrită, varza prezintă o calitate superioară, iar zeama capătă o culoare galbenă apetisantă și este excelentă la gust.
Utilizările și modurile de consum ale varzei murate sunt binecunoscute, prin urmare nu vor fi detaliate aici.
Mix de legume la borcan
O varianta delicioasa si practica este sa pregatim un mix de legume la borcan – prajiture, dovlecei, morcovi, telina, patrunjel, cate putin din fiecare.
Acestea se curata, se spala si se taie rondele, cubulete sau fasiute, in functie de preferinta. Se pregatesc borcanele cu frunze de dafin, piper boabe, seminte de chimen sau alte mirodenii.
Legumele se aseaza frumos in straturi, se toarna peste ele saramura si se completeaza borcanele pana sus. Se inchid ermetic si se lasa la fermentat cateva saptamani.
Rezultatul va fi un mix apetisant de legume in saramura, ce pot fi adaugate ca acompaniament la diverse preparate.
Cum se păstrează murăturile peste iarnă
Pentru a va bucura de muraturile delicioase pregatite toamna, e important sa stiti cum sa le pastati corect peste iarna. Iata cateva sfaturi:
- Depozitati borcanele intr-un loc racoros, intunecat si fara inghet, cum ar fi pivnita sau cămara.
- Verificati periodic borcanele si eliminati pe cele cu bulion tulbure sau miros alterationat ce indica alterare.
- Dupa deschidere, pastrati muraturile la frigider si consumati in 2-3 zile.
- Clatiti borcanele cu apa fierbinte inainte de reutilizare pentru a evita contaminarea.
- Preveniti transmiterea mirosului sau aromei intre muraturi folosind borcane diferite pentru fiecare leguma.
Urmand aceste reguli simple, va veti putea bucura de gustul autentic al muraturilor artizanale chiar si la mijloc de iarna.
Concluzii
Prepararea muraturilor este o traditie culinara unica a bucatariei romanesti, transmisa din generatie in generatie. Fiecare gospodina are secretele ei pentru a obtine cele mai aromate muraturi de casa.
Prin alegerea atenta a legumelor, pregatirea unei saramuri echilibrate si adaugarea de ingrediente cheie precum boabe de piper sau frunze de dafin, puteti obtine niste muraturi delicioase, crocante si pline de savoare.
Consumate alaturi de preparate traditionale precum sarmale, ciorbe sau fripturi, muraturile fac diferenta, aducand un gust autentic si arome imbietoare. Asa ca pregatiti-va sa imbratistati traditia, armati-va cu rabdare si spor la murat!
Întrebări şi răspunsuri FAQ
Cât timp se țin murăturile în sare înainte de a le pune la borcan?
Înainte de a pune legumele la borcan pentru murat, este indicat să le ținem în sare 12-24 de ore. Scopul este de a extrage o parte din apă și de a începe procesul de conservare. Nu se recomandă o durată mai mare deoarece legumele își pot pierde din proprietăți și textură.
Se pot face murături și din alte legume decât cele clasice?
Da, în afară de castraveți, gogoșari sau varză, se pot mura și alte legume cum ar fi: vinete, ceapă, praz, morcovi, țelină, gulii, conopidă etc. Important este ca legumele să fie proaspete și întregi.
Cum se face saramura pentru murături? Care este proporția ideală?
Pentru un litru de apă se adaugă în medie 50 gr sare, 100 ml oțet și opțional zahăr, după gust. Proporțiile exacte depind și de tipul de legume. Saramura trebuie să fie suficient de sărată pentru a conserva legumele.
Cât timp se păstrează murăturile după deschiderea borcanului?
Ideal este să consumăm murăturile în maxim 1 săptămână după deschidere dacă le păstrăm la frigider. Este important ca legumele să rămână permanent acoperite cu zeama pentru a nu se altera.
De ce nu ies unele murături crocante?
Principalele motive pentru care murăturile ies moi și pierd din crocânțeime sunt: folosirea de legume prea coapte, saramură insuficient de sărată, fermentarea prea îndelungată sau depozitarea la temperaturi prea mari.
