Când vine vorba de dietă, puțini sunt dispuși să facă schimbări pe termen lung pentru a pierde doar câteva kilograme. Majoritatea visăm la rezultate rapide, în câteva săptămâni. De aceea dietele stricte sunt atât de populare – datorită restricțiilor severe, kilogramele în plus dispar mai repede. Dar odată cu ele pot dispărea și energia, productivitatea și somnul odihnitor. Iar sănătatea este cea mai importantă. Vă prezentăm câteva diete care se află pe lista noastră neagră și motivele pentru care le evităm.
Dieta ketogenică
Dieta săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi a fost dezvoltată de medicul american Russell Morse Wilder la începutul secolului al XX-lea. Scopul ei nu a fost deloc să slăbească pentru pacienți: așa a încercat medicul să reducă numărul crizelor de epilepsie la copii. Și metoda s-a dovedit a fi eficientă – totuși, nu a durat mult pentru a urma o astfel de dietă.
La sfârșitul secolului, a existat o renaștere a interesului pentru nutriția ketogenă. Faptul este că limitarea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi duce la cetoză – o stare de înfometare de carbohidrați a celulelor. Organismul începe să descompună grăsimile pentru a produce energie care provenea anterior din glucoză. Drept urmare, este foarte posibil să slăbești!
Dar este important de înțeles că, cu o lipsă de carbohidrați, obținem puține fibre, care se găsesc în legume, fructe, cereale și leguminoase. Prin urmare, dieta keto, mai ales pe termen lung, poate duce la cel puțin probleme digestive. Acest lucru a fost observat de oamenii de știință australieni de la Universitatea Medicală din New South Wales în experimente cu copii cu epilepsie. Pe toată perioada de studiu, 65% dintre ei au prezentat constipație.
De asemenea, s-a dovedit că o astfel de dietă nu asigură organismului cantitatea necesară de nutrienți. Experții americani de la Departamentul de Cercetare și Educație în Nutriție au concluzionat că alimentele cu conținut scăzut de carbohidrați completează doar douăsprezece vitamine și minerale din alimente, în loc de cele douăzeci și șapte necesare. Iar acest lucru poate duce la imunitate slăbită, osteoporoză, cardiovasculare și chiar cancer.
De asemenea, merită luat în considerare faptul că, datorită conținutului ridicat de grăsimi saturate din alimente, colesterolul „rău” crește, iar acest lucru dăunează și vaselor de sânge și inimii. Profesorul polonez Maciej Banach a vorbit despre un studiu la care au participat 24 de mii de oameni. S-a dovedit că riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și cancer la cei care țineau o dietă bogată în grăsimi și un minim de carbohidrați a fost mai mare cu 50%, 51% și, respectiv, 35%.
Alte efecte neplăcute ale acestei diete includ boli hepatice, încărcare mare asupra rinichilor, schimbări de dispoziție, oboseală, oboseală fizică, dureri de cap și scăderea performanței.
Dieta raw vegană
O dietă raw vegană reprezintă cea mai restrictivă variantă de vegetarianism, care include doar legume, fructe, nuci, semințe, cereale și leguminoase – exclusiv în stare crudă. Carnea, peștele, ouăle, brânza și lactatele sunt interzise. Adepții riguroși ai acestei diete nu folosesc nici măcar uleiuri vegetale nerafinate.
Primul susținător al acestui stil de viață este considerat preotul Sylvester Graham, fondatorul Societății Vegetariene Americane în secolul al XIX-lea. Mai târziu, în secolul XX, medicul elvețian Max Bircher-Benner a demonstrat beneficiile legumelor și fructelor crude. Se spune că s-ar fi vindecat de icter urmând o cură cu mere, lucru discutabil. Totuși, a permis consumul moderat de ouă și lactate neprelucrate.
Poate o dietă cu alimente crude să ofere beneficii pentru sănătate? Cercetările medicilor americani din Carolina de Sud arată că veganii au un risc redus cu 75% de a dezvolta hipertensiune arterială și un risc redus cu 42% de deces din cauza bolilor cardiovasculare. În plus, cantitatea mare de fibre din alimentele vegetale îmbunătățește funcționarea întregului sistem digestiv. De asemenea, servește ca o sursă bogată de prebiotice în intestine, care hrănesc bacteriile benefice și susțin microflora favorabilă sănătății generale.
Ei bine, acum haideți să vorbim despre dezavantaje… O dietă vegană este extrem de lipsită de vitamina B12 , dar este implicată în metabolismul proteinelor, ajută la formarea globulelor roșii și susține sistemul nervos. Deficitul de vitamina B12 duce la anemie, oase fragile, oboseală, infertilitate, probleme cardiace și ale sistemului nervos, iar la copii, întârzieri grave de dezvoltare.
Un studiu revelator cu adepți raw food a fost efectuat de farmacologii de la Universitatea din Avignon, Franța. Aceștia au împărțit 513 de persoane în 5 grupuri ce au primit proporții diferite de alimente crude: 70-79%, 80-89%, 90-94%, 95-99% și 100%. Timp de mai multe luni, oamenii de știință au monitorizat starea de sănătate a participanților și au descoperit probleme ale ciclului menstrual la aproximativ 30% dintre femeile de vârstă fertilă.
Un alt dezavantaj major al dietei vegane cu alimente neprelucrate termic este deficitul acut de proteine. Multiple studii au evidențiat că regimurile sărace în acest nutrient esențial scad concentrațiile plasmatice de aminoacizi indispensabili și hormoni metabolici, ducând astfel la afecțiuni hepatice și diminuarea absorbției de substanțe nutritive.
Mono-dietele
Ideea dietelor bazate pe un singur aliment (mono-dietele) nu e deloc nouă. Medicii din Grecia Antică și Roma le-au prescris pentru tratarea diverselor afecțiuni. Iar fiziologul german Ludwig Jacob Ronberger, care a trăit în secolele XVIII-XIX, le recomanda pentru calmarea și tonifierea sistemului digestiv.
Cele mai răspândite mono-diete în prezent sunt cele lactate, pe bază de carne, ouă, cereale, legume sau fructe. Cea mai satisfactoare dintre ele pare a fi cea cu carne, promovată intens în trecut de chirurgul militar american Sean Baker, care consuma zilnic aproape 3 kilograme.
În zilele noastre, pentru asemenea lucruri ar fi considerat impostor! Cercetările moderne demonstrează că ingestia excesivă de carne roșie dăunează grav sănătății. Mai exact, în timpul digestiei acestei hrane grele se formează substanța N-oxid trimetilamină, care crește riscul de infarct miocardic și accident vascular.
Orice dietă axată doar pe un aliment nu aduce beneficii, ci efecte adverse. Spre exemplu, dieta grapefruit, care pretinde eliminarea kilogramelor în plus, poate provoca gastrite sau ulcere. La fel, regimul exclusiv pe varză duce la balonări și tulburări digestive. Dieta cu banane poate cauza probleme renale și vasculare. Iar cea bogată în produse lactate fermentate generează disconfort gastro-intestinal.
În general, alimentația monotonă privată de multiple vitamine și minerale afectează imunitatea pe termen scurt și favorizează instalarea bolilor cronice pe termen lung.
Dieta lichidă
Dieta lichidă (cunoscută și sub denumirea de dieta pe bază de băuturi) a fost concepută inițial de gastroenterologi pentru pacienții care, din motive medicale, nu pot ingera alimente solide. De obicei, astfel de afecțiuni includ boli gastrointestinale, probleme dentare sau post-operatorii. Ulterior, conceptul a stârnit interes în rândul nutriționiștilor, fiind dezvoltat ca direcție distinctă.
La prima vedere, dieta lichidă pare destul de sănătoasă, cuprinzând chefir, iaurturi de băut, smoothie-uri, jeleuri, shake-uri proteice, bulion, supe-cremă, legume pasate și cereale lichide. Totuși, nu este recomandată persoanelor sănătoase! În general, dieta lichidă nu este echilibrată în privința nutrienților, iar cantitatea insuficientă de calorii poate afecta organismul.
Este important de reținut că pacienții care urmează astfel de diete din motive medicale se află sub supraveghere atentă, iar majoritatea programelor nu sunt indicate pe termen lung.
Există totuși o variantă moderată, care permite o singură masă lichidă pe zi pentru reducerea aportului caloric zilnic. Aceste diete sunt considerate relativ sigure.
Dieta 400-1000 kilocalorii
Dietele hipocalorice pentru slăbit includ de obicei regimuri alimentare de până la 1000-1200 de calorii zilnic, deși există și opțiuni extreme de 400-600 de calorii. Într-adevăr, o astfel de abordare poate determina organismul să consume grăsimile de rezervă. Însă un deficit caloric sever generează un stres imens!
Studiile experților de la Facultatea de Medicină, Universitatea Washington, au arătat că chiar și o ușoară restricție calorică timp de 2-3 săptămâni reduce rata de sinteză a proteinelor musculare. Ce putem spune despre un deficit major!
Restricțiile alimentare dure diminuează și șansele de concepție – oamenii de știință americani de la Universitatea de Stat din Pennsylvania au ajuns la această concluzie. S-a dovedit că femeile care consumă cu 22-42% mai puține calorii decât necesarul pentru menținerea greutății prezintă o funcție reproductivă semnificativ scăzută, probabil datorită declinului hormonului LH, dependent de aportul caloric.
Dietele hipocalorice slăbesc și sistemul imunitar. Cercetătorii suedezi de la Institutul Karolinska au examinat sportivi din diverse discipline. Unii pierdeau constant kilograme pentru performanță, pe când rezultatele altora nu depindeau de greutate… Și ce s-a descoperit? Sportivii care țineau diete drastice s-au îmbolnăvit de două ori mai des!
Restricția severă de calorii afectează întreg organismul. Dacă urmezi constant astfel de cure, unghiile devin casante, părul cade și apar erupții cutanate. Printre alte efecte, medicii observă cel mai frecvent anemie, deficit vitaminic, dureri de cap, slăbiciune, scăderea memoriei și concentrării, precum și oboseală cronică.
Dieta săracă in grăsimi
Conceptul de alimentație săracă în grăsimi a apărut în anii ’50 ai secolului trecut. Cercetătorul american Ansel Keyser a efectuat studii care l-au condus la concluzia că reducerea consumului de grăsimi îmbunătățește sănătatea cardiacă. Asociația Americană a Inimii a susținut această idee, astfel că dietele lipsite de grăsimi au devenit populare.
Nu e de mirare că producătorii alimentari au început să promoveze acest concept ca soluție pentru problemele de greutate! Totuși, abordarea este fundamental eronată, întrucât eliminarea grăsimilor are în cele din urmă consecințe adverse asupra sănătății. Acestea susțin absorbția vitaminelor esențiale A, D, E și K, sănătatea creierului și a ochilor, dezvoltarea celulară, vindecarea rănilor, coagularea sângelui și sinteza hormonală! În plus, grăsimile reprezintă o importantă sursă de energie. Fiecare gram de grăsime alimentară furnizează 9,3 calorii, față de doar 4,1 calorii pe gram de carbohidrați sau proteine.
Studiul realizat de oamenii de știință de la Universitatea Virginia a evidențiat efectele deficitului de acizi grași esențiali asupra sănătății. Într-un experiment, 47 de pacienți cu boli intestinale cronice au fost comparați cu subiecți sănătoși. Testele au arătat că cei cu afecțiuni gastrointestinale aveau niveluri scăzute de acizi grași.
Aici contează nu doar cantitatea, ci și calitatea, deoarece organismul are nevoie în primul rând de grăsimi sănătoase, saturate și nesaturate, care se găsesc în carne, ouă și lactate – adesea excluse în dietele lipsite de grăsimi.
Masa o data pe zi
Vorbim despre așa-numitul post intermitent, când perioade scurte alocate meselor alternează cu intervale lungi de abstinență totală. Cea mai severă variantă este 23/1, care presupune consumul de alimente timp de o oră, urmat de 23 de ore de post.
Punctul de plecare al acestei tendințe îl reprezintă descoperirea procesului de autofagie celulară de către microbiologul japonez Yoshinori Ohsumi, laureat al Premiului Nobel. Esența constă în faptul că atunci când celulele nu mai primesc nutrienți, are loc descompunerea activă a țesuturilor deteriorate – proteine alterate, fragmente de membrane, microorganisme etc. Astfel, celulele se curăță singure, iar organismul scapă de greutatea în exces.
Cu toate acestea, Ohsumi nu a susținut niciodată renunțarea la mâncare pentru perioade îndelungate. El a subliniat că procesul de autofagie începe deja în timpul somnului, cu condiția unei cine nu prea abundente și consumate nu prea târziu. De altfel, era împotriva mesei unice zilnice.
Un amplu studiu american pe această temă, la care au participat peste 24.000 de persoane între 1999 și 2014, a demonstrat clar că o singură masă pe zi crește riscul de mortalitate la bărbații și femeile peste 40 de ani. Totodată, cei care săreau peste micul dejun prezentau șanse sporite de deces prin infarct; iar omiterea prânzului sau a cinei mărea riscul de accident vascular cerebral și boală coronariană.
Ei bine, să tragem linie și să recapitulăm: dietele draconice te ajută într-adevăr să dai jos kilograme bune într-un timp foarte scurt. Însă la fel de rapid îți subminează starea de bine, îți răpesc energia și entuziasmul! Iar acesta este un preț îndoielnic pentru greutatea pierdută, care, printr-o alimentație atât de nesănătoasă, se va întoarce oricum la loc în cele din urmă.
Referințe:
Echipa OrganicsHealth folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a susține informatiile din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm informatiile și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.
- Riscurile pentru sănătate ale dietelor de tip Fad – Oklahoma State University Extension
- Alimente nesănătoase | American Heart Association
- Diete nesănătoase și malnutriție – Alianța NCD
- Nutriție precară | CDC
- kNOw Dieting: Riscuri și motive pentru a te opri
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.
