Boala celiacă sau intoleranța la gluten reprezintă o afecțiune autoimună în care organismul persoanelor diagnosticate are o reacție anormală la ingestia de gluten, o proteină ce se găsește în grâu, secară, orz și produse derivate.
În cazul celor cu această afecțiune, glutenul declanșează un răspuns imunitar care duce la deteriorarea mucoasei intestinului subțire și la scăderea capacității de absorbție a nutrienților în sânge. Din cauza simptomelor neplăcute și a complicațiilor ce pot apărea pe termen lung, boala celiacă trebuie diagnosticată și tratată corespunzător.
Ce este glutenul și de ce este dăunător pentru unii oameni
Glutenul este o proteină ce se găsește în mod natural în boabele unor cereale precum grâul, secara și orzul. Această proteină conferă aluatului elasticitatea și consistența specifică atunci când este frământat. Glutenul este folosit pe scară largă în industria alimentară, fiind prezent în produse de panificație (pâine, biscuiți etc.), paste făinoase și chiar în unele sosuri sau semipreparate.
Deși este tolerat de majoritatea oamenilor, glutenul poate provoca probleme serioase la persoanele cu boala celiacă sau sensibilitate non-celiacă la gluten. În cazul lor, sistemul imunitar recunoaște în mod eronat glutenul ca pe un element străin și încearcă să îl elimine, producând inflamație cronică în intestine. Pe termen lung, această inflamație continuă poate distruge vilozitățile intestinale implicate în absorbția nutrienților și determina carențe nutriționale grave.
Cauze și factori de risc
Cauza exactă a bolii celiace nu este cunoscută încă; cu toate acestea, este o boală autoimună. Aceasta declanșează celulele albe din sânge să atace mucoasa intestinului subțire, care are vilozități și mici proeminențe, responsabile de absorbția substanțelor nutritive din alimente. Atunci când acestea sunt epuizate din cauza atacului, alimentele pe care le consumați nu au un folos substanțial, deoarece organismul absoarbe cu greu orice nutriție.
Factorii de risc care contribuie la bolile celiace sunt următorii:
- Gene– Mai multe descoperiri genetice cercetări au sugerat că boala celiacă poate avea o influență foarte puternică asupra genelor. Aproximativ 31% au boala celiacă din cauza geneticii. În plus, un membru al familiei sau o rudă apropiată cu boală celiacă, în special dermatită herpetiformă (DH), poate contribui la provocarea acestei boli.
- Alte boli autoimune – diabetul de tip 1, bolile tiroidiene, artrita reumatoidă, bolile hepatice autoimune, intoleranța la lactoză, boala Addison și colita limfocitară sau colagenoasă pot contribui la boala celiacă. Potrivit cercetări, persoanele cu o boală autoimună sunt predispuse la alte boli autoimune. Prin urmare, pacienții cu boală celiacă au șanse mai mari de a dezvolta alte afecțiuni autoimune.
- Produse care conțin gluten – Intoleranța alimentară la gluten este o altă cauză majoră a acestei boli. Prin urmare, evitarea alimentelor care conțin gluten poate ajuta la gestionarea simptomelor și la limitarea rezultatelor sale adverse. De asemenea, este important să fiți atenți; de exemplu, ieșirea la restaurant sau participarea la petreceri și consumul de alimente care conțin gluten va agrava afecțiunea. Deoarece organismul nu poate absorbi nutrienții care vor duce la malnutriție, este vital să se facă schimbările necesare în alimentație. Cel mai bine este să vă întâlniți cu un dietetician pentru sfaturi.
Categorii de persoane cu risc crescut de intoleranță la gluten
Studiile arată că boala celiacă este mai frecvent întâlnită în rândul următoarelor categorii de persoane:
- Persoane care au rude de gradul I (părinți, frați) diagnosticați cu această afecțiune
- Pacienți cu boli autoimune precum diabet zaharat tip 1, tiroidită autoimună Hashimoto, artrită reumatoidă etc.
- Persoane cu origini nord-europene (irlandezi, britanici, scandinavi etc.) care par mai predispuși genetic
- Femeile sunt ușor mai expuse decât bărbații, cu un raport de 2:1
Deși moștenirea genetică joacă un rol, factorii de mediu și introducerea glutenului în alimentație par a fi principalii declanșatori ai bolii celiace.
Simptome frecvente ale intoleranței la gluten
Manifestările clinice ale bolii celiace pot fi variate, de la formeasimptomatice până la cazuri severe, însă simptomele digestive sunt cele mai întâlnite. Iată care sunt cele mai frecvente semne ale intoleranței la gluten:
La copii
- Scaun deschis la culoare, voluminos, cu miros neplăcut
- Distensie abdominală, balonare
- Grețuri, vărsături ocazionale
- Pierderea poftei de mâncare, anorexie
- Scădere în greutate și întârzieri în creștere
- Iritabilitate, apatie
- Anemie feriprivă din cauza deficitului de fier
La adulți
- Diaree cronică, steatoree (scaune grase, CFDAEBUGMDLGș)
- Dureri și crampe abdominale
- Balonare, meteorism excesiv
- Scăderi în greutate inexplicabile
- Anemie feriprivă, carențe de vitamine (B12, acid folic)
- Oboseală cronică, crampe musculare
- Probleme cu fertilitatea atât la femei, cât și la bărbați
- Tulburări de dispoziție: anxietate, depresie
Este important de reținut că nu toți cei cu boală celiacă prezintă simptome digestive evidente. De aceea, testarea pentru intoleranță la gluten este recomandată inclusiv pacienților care se confruntă cu infertilitatea, anemie sau alte deficiențe nutriționale fără cauză aparentă.
Metode de diagnosticare a intoleranței la gluten
Pentru un diagnostic cert de boală celiacă, medicul gastroenterolog utilizează de obicei mai multe metode complementare:
Analize de sânge și teste genetice
- Teste serologice pentru depistarea anticorpilor specifici: antitransglutaminază, antiendomisium
- Test genetic – determinarea prezenței antigenelor DQ2/DQ8 care indică predispoziție
- Alte analize: deficit de fier, vitamina D, vitamina B12, acid folic, calciu etc.
Endoscopie digestivă superioară cu biopsie
Examenul endoscopic permite recoltarea unor probe de țesut (biopsii) din mucoasa duodenală. Analiza microscopică a acestor biopsii pune în evidență modificările caracteristice: atrofie vilozitară grad 3/4.
Teste imunologice specializate
Se efectuează doar în anumite condiții, la solicitarea medicului gastroenterolog, pentru diagnosticul diferențial al altor boli digestive cu simptome asemănătoare. Testările trebuie realizate înainte de eliminarea glutenului din dietă pentru a obține rezultate concludente.
Odată stabilit diagnosticul cert de boală celiacă, este esențială respectarea strictă a dietei fără gluten pe întreg parcursul vieții pentru a preveni complicațiile. De asemenea, rudele de gradul I vor efectua periodic analize de screening.
Complicații și boli asociate intoleranței la gluten
Netratată sau diagnosticată tardiv, boala celiacă poate favoriza instalarea următoarelor complicații grave pe termen mediu și lung:
- Osteopenie și osteoporoză – scăderea densității osoase din cauza malabsorbției de vitamina D și calciu
- Anemie feriprivă severă – deficit de fier care nu răspunde la tratament oral
- Malnutriție proteino-calorică – deficit ponderal, hipoproteinemie, hipovitaminoze multiple
- Cancer intestinal – limfom intestinal, carcinoame cu celule T intraepiteliale
- Afecțiuni neurologice – neuropatie periferică, ataxie glutenică, epilepsie rezistentă la tratament etc.
- Afecțiuni cardiace – pericardită, miocardită, endocardită
- Infertilitate la ambele sexe și avorturi spontane la femeile însărcinate
- Depresie, anxietate și alte tulburări psihice
De asemenea, bolnavii celiaci prezintă risc crescut pentru una sau mai multe boli autoimune asociate: diabet zaharat tip 1, tiroidită autoimună Hashimoto, vitiligo, psoriazis, artropatii inflamatorii etc.
Tratamentul bolii celiace constă în eliminarea strictă a glutenului
În prezent, singurul tratament recunoscut pentru boala celiacă este dieta fără gluten, care trebuie respectată strict, pe viață. Este important ca eliminarea glutenului să fie completă, deoarece chiar și cantități infime pot perpetua leziunile intestinale și complicațiile pe termen lung.
Printre principalele alimente permise în dieta fără gluten se numără:
- Legumele și fructele proaspete sau congelate
- Carnea, peștele, ouăle preparate simplu
- Produsele lactate cu excepția untului
- Uleiurile vegetale, nucile și semințele crude
- Orezul, porumbul și alte cereale fără gluten
- Produse de panificație speciale din făină fără gluten
Pacienții cu boală celiacă trebuie să citească cu atenție etichetele produselor și să evite orice alimente care conțin grâu, secară, orz sau contaminează prin prelucrare comună (făină, amidon etc.). Chiar dacă aparent nu conțin gluten, anumite produse pot fi contaminate în timpul procesării.
Respectarea cu strictețe a dietei și analizele medicale periodice sunt esențiale. Medicul gastroenterolog și nutriționistul fac recomandări personalizate pentru fiecare pacient în parte.
Concluzii
Boala celiacă sau intoleranța la gluten reprezintă o afecțiune complexă, în creștere la nivel global. Netratată, poate avea consecințe grave pe termen lung inclusiv malnutriție severă, osteoporoză precoce sau cancer intestinal.
Din fericire, cunoașterea factorilor de risc, simptomelor sugestive și diagnosticarea precoce prin analize specifice și endoscopie permit instituirea la timp a singurului tratament disponibil în prezent – dieta completă fără gluten. Respectarea strictă a acestei diete reduce semnificativ riscurile de complicații și asigură o calitate bună a vieții pacienților diagnosticați cu boala celiacă.
Întrebări frecvente
Ce alimente sunt permise în dieta fără gluten?
Dieta fără gluten presupune eliminarea oricăror produse care conțin grâu, secară, orz sau care au fost contaminate în procesul de producție. Printre principalele alimente permise se numără fructele, legumele, carnea, peștele, ouăle, orezul și porumbul. De asemenea, pacienții diagnosticați cu boala celiacă pot consuma produse lactate, cu excepția untului, precum și uleiuri vegetale, nuci și semințe crude sau produse de panificație realizate special din făină fără gluten.
Care sunt factorii genetici care cresc riscul de boală celiacă?
Studiile genetice au demonstrat că persoanele care prezintă antigenii țesutali DQ2 și DQ8 au un risc semnificativ crescut de a dezvolta boala celiacă, mai ales dacă se expun la gluten. Alți factori genetici care pot influența apariția afecțiunii sunt mutațiile genelor HLA DQ2/DQ8 sau ale altor gene non-HLA cum ar fi SH2B3. De regulă, rudele de gradul I ale pacienților diagnosticați vor efectua periodic screening pentru depistare precoce.
Dieta fără gluten poate vindeca boala celiacă?
Conform cercetărilor actuale, boala celiacă este o afecțiune cronică, iar eliminarea strictă și pe viață a glutenului rămâne singurul tratament disponibil. Respectarea riguroasă a regimului alimentar ajută la vindecarea leziunilor intestinale, însă nu poate inversa modificările genetice care stau la baza bolii. Chiar și cantități infime de gluten pot produce inflamație la nivelul mucoasei subțiri, de aceea vigilența maximă este necesară.
Ce se întâmplă dacă nu se respectă dieta fără gluten?
Persoanele cu boală celiacă diagnosticată trebuie să știe că nerespectarea dietei poate avea consecințe grave pe termen lung: de la persistența simptomelor digestive până la complicații severe – infertilitate, osteoporoză precoce, malnutriție, anemii rezistente la tratament, neuropatii, afecțiuni autoimune multiple sau chiar cancer intestinal. De aceea, eliminarea completă și permanentă a glutenului este obligatorie după un diagnostic cert de intoleranță.
Când este recomandat screeningul pentru boala celiacă?
Asociațiile medicale recomandă testarea pentru boala celiacă la categoriile cu risc crescut: rude gradul I ale pacienților diagnosticați, persoane cu boli autoimune (diabet zaharat tip 1, tiroidită autoimună etc.), pacienți cu anemie feriprivă, osteoporoză sau infertilitate fără cauză identificată, femei însărcinate cu avorturi spontane repetate. De asemenea, screeningul este util chiar și în absența simptomelor digestive specifice, pentru un diagnostic precoce și prevenirea complicațiilor.
Bibliografie Referințe:
Echipa OrganicsHealth folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a susține informatiile din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm informatiile și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.
- Mayo Clinic – Celiac disease: Diagnosis and treatment
- Mayo Clinic – Celiac disease: Symptoms and causes
- NIDDK – Treatment for Celiac Disease
- WebMD – Celiac Disease: Symptoms, Causes, Diagnosis, Treatment, Risk Factors
- Celiac Disease Foundation – Treatment & Follow-Up
