Migrena este o formă severă de cefalee caracterizată prin dureri de cap pulsatorii, de obicei pe o singură parte a capului, care pot dura între 4 și 72 de ore. Migrena este însoțită adesea de alte simptome precum greață, vărsături, fotofobie (sensibilitate crescută la lumină) și fonofobie (sensibilitate crescută la sunete).
În unele cazuri, persoanele care suferă de migrenă pot avea și simptome vizuale sau senzoriale cunoscute sub denumirea de aură. Există diferite teorii cu privire la cauzele acestei afecțiuni, însă natura exactă a migrenei rămâne necunoscută. Se presupune că factorii genetici și factorii de mediu extern joacă un rol semnificativ.
Articolul de față își propune să explice pe larg această afecțiune, sintetizând informații esențiale cu privire la cauzele, simptomele, tratamentul și prevenirea migrenei.
Ce este migrena
Migrena reprezintă o cefalee severă, de intensitate medie până la puternică, care afectează de obicei o singură parte a capului. Aceasta apare sub forma unor dureri de cap pulsatorii, care pot fi însoțite de următoarele simptome:
- Greață și vărsături
- Fotofobie (sensiblitate crescută la lumină)
- Fonofobie (sensibilitate crescută la sunete)
Crizale de migrenă pot dura între 4 și 72 de ore și se pot repeta la anumite intervale de timp. De obicei migrena apare sub formă de episoade separate care pot fi anticipate din diferite motive. Pentru unele persoane, migrenele apar rareori, iar pentru altele, acestea pot apărea și de până la câteva ori pe lună.
Unii pacienți pot avea episoade mai scurte, numite migrenă sub acută, care durează între o oră și trei zile. Alții pot avea migrenă cronică, cu un disconfort ce poate dura mai multe zile sau chiar săptămâni.
Exista două categorii principale de migrenă:
- Migrena fără aură – reprezintă aproximativ 80% din cazuri și presupune durere de cap pulsatorie pe o parte a capului, însoțită de greață, vărsătură, fotofobie sau fonofobie.
- Migrena cu aură – poate apărea și fără durere de cap propriu-zisă, iar simptomele tipice includ vederi perturbate (cum ar fi puncte orbite, lumini intermitente), amorțeală/furnicături pe o parte a corpului sau probleme la vorbire, înainte de apariția durerii de cap. Aceste simptome prevestitoare se numesc “aură migrenoasă“.
Migrena cu aură apare la aproximativ 20% dintre cei care suferă de migrenă. Ea poate fi periculoasă dacă simptomele acestei afecțiuni nu sunt recunoscute din timp.
Cauze și factori de risc
Deși nu se știe exact ce declanșează o criză de migrenă, cercetătorii au identificat mulți factori precipitanți asociați cu această afecțiune. Se consideră că migrena apare din cauza interacțiunii dintre factorii genetici și cei externi/de mediu, cum ar fi:
Factori genetici:
- Predispoziție familială – boala tinde să fie comună în anumite familii. Dacă mama sau tata au migrenă, șansa de a avea această boală crește.
Factori externi și de mediu:
- Hormoni – la femei, hormonii sexuali, în special scăderile bruște de estrogen, pot declanșa migrene la anumite perioade. De exemplu perioada de dinaintea menstruației sau menopauza.
- Stres – crește nivelurile de serotonină și poate induce o criză
- Schimbări de somn – lipsa sau excesul de somn
- Lumini intermitente și soare puternic
- Zgomote puternice sau mirosuri puternice
- Vremea – schimbările de vreme/presiunea atmosferică
- Alimente – ciocolata, brânzeturi, vin, somon, ouă, agenți îmbunătățitori de gust precum glutamatul monosodic
- Caffeina – excesul sau abstinența de cafea
- Medicamente – utilizarea la întâmplare a medicamentelor precum anticoncepționale sau pentru acnee
- Efort fizic/emoțional intens
Oamenii de știință continuă să studieze interacțiunea dintre factorii declanșatori externi și sistemul nervos al pacienților predispuși genetic pentru a înțelege mai bine cauzele apariției migrenei.
Simptome și tipuri
Principalele simptome ale migrenei includ:
- Durere de cap pulsatorie, de obicei pe o singură parte a capului (unilaterală)
- Grețuri și vărsături
- Sensibilitate la lumină (fotofobie) și zgomot (fonofobie)
Alte simptome adiționale:
- Dureri abdominale
- Dureri în maxilare
- Furnicături sau amorțeală pe o parte a corpului sau feței
- Tulburări vizuale și senzoriale – aura migrenoasă (scântei, lumini orbitoare, orbire temporară, pierderea vederii periferice)
- Oboseală severă
Simptomele iau naștere treptat, de la 4 până la 72 de ore, și apoi migrena se ameliorează de la sine. Durerea e de obicei unilaterală, iar intensitatea ei variază de la moderată până la severă.
Există o serie de tipuri de migrenă, dintre care cele mai întâlnite sunt:
- Migrena fără aură – cele mai multe cazuri în care pacienții experimentează doar durere de cap (80% din cazuri).
- Migrena cu aură – constă în senzații și tulburări vizuale care indică apropierea durerii de cap (în jur de 20% din cazuri). Acestea includ lumini orbitoare, pierderea vederii periferice, amorțeală sau furnicături la anumite părți ale corpului și dificultăți de vorbire. Acestea apar la 5 până la 60 de minute înainte de debutul durerii de cap.
- Migrena bazilară – este o formă rară care implică simptome similare cu migrena cu aură, dar acestea apar pe ambele părți ale corpului. Are loc în special la bărbați și poate duce la paralizie sau chiar comă, dacă nu este tratată la timp.
- Migrena hemiplagică familială – o formă rară prin care migrenele pot avea simptome neurologice la un singur membru al corpului sau față, precum incapacitatea de a vorbi sau paralizie. Simptomele durează și după încheierea durerii de cap. De obicei se înrădăcinează prin gene, dar pot apărea și sporadic.
- Aura migrenoasă persistentă – simptomele visulale (aura) rămân multe ore sau zile, fără ca durerea de cap să urmeze. Apare adesea la persoanele în vârstă și poate fi un factor de risc pentru accident vascular cerebral.
- Migrenă cronică – atunci când durerile de cap apar mai des de 15 zile pe lună, cel puțin de 3 luni consecutive.
Diagnostic și investigații
În lipsa unor teste specifice, migrena se diagnostichează pe baza simptomelor prezentate de pacient și a istoricului său medical. Examenul clinic de urgență este necesar pentru a exclude alte boli neurologice asemănătoare, care reprezintă cauze potențial periculoase și amenințătoare de viață ale durerilor de cap, precum hemoragiile cerebrale.
Deoarece simptomele migrenei variază atât de mult, medicul face o evaluare detaliată pentru a stabili natura și severitatea episoadelor de migrenă, apelând la diverse întrebări asemănătoare unui chestionar. Se urmărește:
- Istoricul durerilor de cap și antecedentele familiei pacientului
- Dinamica simptomelor în timpul crizelor de cefalee
- Factorii declanșatori potențiali
- Răspunsul la tratamentele urmate
Testele neuroimagistice sau analizele de sânge sunt prescrise în mod obișnuit pentru a exclude alte cauze ale durerii de cap. Excepție fac cazurile cu simptome neurologice semnificative sau număr mare de zile cu dureri de cap, când pot fi necesare investigații suplimentare pentru a exclude alte patologii specifice, precum:
- Examinări de sânge și teste de coagulare
- Testări hormonale
- Examinări ale fluidelor cerebro-spinale
- Scanări CT, RMN sau angiografii cerebrale
- Teste genetice bazate pe salivă pentru predispoziție la migrenă
Potențialele complicații ce reduc fluxul de sânge la creier, precum accidentul vascular cerebral, sunt deosebit de grave și impun investigații aprofundate.
Tratament și management
Obiectivele principale ale tratamentului și managementului migrenei sunt de a reduce durerea, impiedica reapariția crizelor și minimiza efectele secundare asociate simptomelor sale.
Nu există un tratament eficient pentru toate tipurile de migrenă. Mai mult, tratamentul pentru migrenă poate varia în funcție de frecvența, durata și severitatea crizelor de migrenă, vârsta bolnavului, antecedentele medicale, precum și existența altor afecțiuni asociate.
O abordare de succes implică de obicei mai multe tipuri de tratament, combinate în funcție de nevoile individuale ale pacientului:
Medicamente pentru migrenă
Medicamentele sunt folosite pentru a opri rapid atacurile deja în curs de desfășurare și pentru a preveni viitoarele episoade de migrenă. Cele mai utilizate medicamente pentru tratarea migrenei sunt:
- Analgezice simple (AINS) – Ibuprofen, aspirină sau paracetamol pentru ameliorarea durerilor usoare până la moderate
- Triptani – Sumatriptan, Zolmitriptan sau Naratriptan, ajută la reducerea inflamației și contracției vaselor de sânge din jurul creierului
- Medicamente anti-inflamatorii (corticosteroizi) – Reduc inflamația și iritarea vaselor de sânge din jurul creierului
- Medicamente preventive – Propranolol, Topiramat sau Amitriptilina, pentru reducerea frecvenței/intensității crizelor migrenoase
Terapie cognitiv-comportamentală (TCC)
Tehnicile TCC învață pacienții cum să facă față simptomelor migrenei. Acestea pot ajuta la îmbunătățirea ratei de răspuns la tratamentul medicamentos și ajută pacienții să își creeze modalități de a face față durerii, anxietății și stresului declanșate de simptome.
Tehnici de relaxare
Yoga, meditație sau hipnoza pot reduce stresul și pot contribui la prevenirea migrenelor. Exerciții reglate de respirație profundă și tehnici de relaxare musculară progresivă sunt, de asemenea, eficiente în liniștirea minții și a corpului.
Aceste metode alternative trebuie însă discutate cu medicul curant și incluse într-un plan complet de tratament bazat pe dovezi medicale solide.
Stimularea magnetică craniană repetitivă (rTMS)
Recent, cercetătorii au descoperit beneficiile stimulării magnetice asupra unor zone specifice ale creierului în prevenirea migrenelor rezistente la medicamente. Stimularea magnetică cerebrală neinvazivă (rTMS) ar putea deveni o opțiune viabilă pentru pacienții care nu răspund bine la medicație.
Prevenirea migrenelor
Pentru a reduce frecvența migrenelor și pentru a le gestiona mai eficient, este important să avem în vedere o serie de strategii personalizate și măsuri preventive:
- Identificarea și evitarea factorilor declanșatori specifici ai migrenelor, cum ar fi anumite alimente sau situații stresante.
- Dezvoltarea unui program regulat de odihnă și somn pentru a menține un ritm circadian sănătos.
- Exercițiile fizice regulate pot contribui la scăderea incidenței migrenelor, așa că includerea lor în rutina zilnică poate fi benefică.
- Monitorizarea atentă a nivelului de stres și adoptarea tehnicilor de gestionare a acestuia, cum ar fi meditația sau yoga.
- Consultarea cu un specialist în sănătate pentru a discuta despre opțiunile de tratament și medicamentele preventive potrivite.
- Păstrarea unui jurnal al migrenelor pentru a înregistra frecvența, intensitatea și factorii declanșatori, ceea ce poate ajuta la identificarea unor modele specifice și la adaptarea abordării preventive.
Adoptând aceste strategii personalizate, puteți să vă îmbunătățiți gestionarea migrenelor și să reduceți impactul acestora asupra calității vieții dumneavoastră.
Bibliografie Referințe:
Echipa OrganicsHealth folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a susține informatiile din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm informatiile și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.
- National Institute of Neurological Disorders and Stroke – Migraine
- Mayo Clinic – Migraine Headache
- Cleveland Clinic – Migraine Headaches: Causes, Treatment & Symptoms
- NHS – Migraine
- WebMD – Migraines and Headaches
