Febra reprezintă unul dintre cele mai frecvente semne de boală, mai ales la copii. Ea indică de regulă prezența unei infecții sau inflamații în organism. Înțelegerea cauzelor febrei, a simptomelor și a modalităților de tratare și prevenire este esențială pentru a ține sub control această stare și a evita complicațiile.

Definiție și semne de febră

Febra sau hipertermia reprezintă creșterea temperaturii corpului peste limitele normale, stabilite în mod obișnuit între 36,5° C – 37° C. Valorile peste care se consideră că există febră sunt:

37,2° C – 37,5° C măsurată pe cale orală și axilară la adulți
37,5° C – 38° C măsurată rectal la adulți
38° C măsurată rectal la copii

Printre simptomele caracteristice febrei se numără:

temperatura crescută
frisoane
transpirații
stare generală de rău
dureri musculare și de cap
accelerarea ritmului respirator și cardiac
lipsă poftă de mâncare

La copii, febra poate fi însoțită și de alte semne precum iritabilitate, plâns excesiv, tegumente și mucoase înroșite, respirație rapidă.

Cauzele apariției febrei

Totul despre febră: Simptome, cauze, tratament și prevenire

Febra apare ca urmare a eliberării în sânge a unor substanțe numite pirogeni endogeni, în special interleukina 1 și factorul de necroză tumorală (TNF). Acești pirogeni acționează la nivelul hipotalamusului și determină creșterea valorii de referință a temperaturii corpului.

Cele mai frecvente cauze care duc la creșteri de temperatură sunt:

Infecții

virale (gripă, răceală, mononucleoză, rujeolă, oreion, varicelă, HIV etc.)
bacteriene (angine, sinuzite, otite, pneumonii, infecții urinare, tuberculoză etc.)
parazitare (malarie, toxoplasmoză)
fungice (candidoză, aspergiloză)

Infecțiile produc distrugeri tisulare care duc la eliberarea unor substanțe cu rol pirogenic.

Boli inflamatorii și autoimune

artrită reumatoidă
lupus eritematos
boala Crohn
pancreatită

În cazul acestor afecțiuni are loc o activare excesivă a sistemului imunitar, cu producerea în exces de citokine inflamatorii.

Cauze metabolice

hipertiroidism
boală Addison

Reacții adverse medicamentoase

Unele antibiotice (amoxicilină, ampicilină), antiinflamatoare (ibuprofen, diclofenac) pot cauza hipertermie.

Cauze neurologice

Leziunile cerebrale, accidentele vasculare, tumorile cerebrale pot afecta centrii termoreglatori.

Diagnosticul febrei

Stabilirea cauzei febrei necesită o anamneză atentă (antecedente personale și heredocolaterale, factori declanșatori) și un examen clinic complet (auscultație cardio-respiratorie, palpare abdomen și ganglionară, ex. tegumente și mucoase).

Investigațiile paraclinice de laborator (hemoleucogramă, VSH, proteina C reactivă, exudat faringian, urocultură, radiografii etc.) și instrumentale (ecografii, CT, RMN) ajută de asemenea la precizarea etiologiei.

În cazul copiilor, este indicată investigarea oricărei febre care:

apare brusc și este însoțită de frisoane
are o valoare mare – peste 39°C – 40°C
este persistentă, mai mult de 5 zile

La adulți, trebuie depistată cauza febrei în cazul temperaturilor peste 38,5°C, care durează de peste 3 zile fără ameliorare.

Tratamentul febrei

Tratamentul febrei depinde foarte mult de cauză. Dacă există o infecție dovedită, se administrează un tratament antibiotic specific bacteriei/virusului identificat.

În paralel, pentru ameliorarea disconfortului și controlul valorii temperaturii se aplică următoarele măsuri:

Repaus la pat

Repausul la pat în contextul bolilor febrile

Repausul la pat este o componentă esențială în managementul afecțiunilor febrile, deoarece asigură conservarea resurselor energetice vitale ale organismului și permite sistemului imunitar să lupte mai eficient împotriva infecției.

Atunci când temperatura corporală crește peste valorile normale, metabolizmul accelerează pentru a produce și disipa suplimentar căldura. Acest proces solicită mult mai multe calorii și substraturi energetice față de starea de repaus. Dacă pacientul continuă să desfășoare activități obișnuite în pofida febrei, consumul crescut de energie pentru funcțiile vitale și sistemul imunitar implicat în lupta cu infecția poate duce rapid la epuizare.

Prin urmare, repausul fizic complet la pat elimină necesitatea consumului de energie pentru mișcare și efort și permite redirecționarea resurselor disponibile către combaterea agentului patogen. Astfel, sistemul imunitar capătă “combustibilul” necesar activității sale intensificate, putând acționa mult mai eficient și rapid împotriva infecției. În plus, prevenirea extenuării accelerează refacerea și restabilirea stării de sănătate.

Hidratare orală

Hidratarea orală adecvată este absolut vitală în managementul afecțiunilor febrile, deoarece previne deshidratarea și accelerează refacerea fluidelor și electroliților pierduți în exces prin transpirație și alte mecanisme.

Creșterea temperaturii corporale peste limitele fiziologice activează răspunsuri termoreglatorii complexe pentru disiparea căldurii în exces. Transpirația abundentă reprezintă unul dintre aceste mecanisme care, deși eficiente în scăderea temperaturii, duc inevitabil la pierderi crescute de apă și electroliți din organism.

Dacă aceste pierderi nu sunt contracarate printr-o hidratare adecvată pe cale orală, pot apărea rapid semne de deshidratare, cu consecințe negative asupra funcțiilor vitale și întârzierea vindecării. Astfel, consumul abundent de lichide sub formă de ceaiuri, sucuri, supă de pui sau legume este absolut vital pentru a menține echilibrul hidroelectrolitic și a furniza substraturile necesare combaterii infecției.

Antipiretice

Paracetamol rămâne medicamentul de primă intenție în majoritatea cazurilor, 500-1000 mg la 4-6 ore.
Ibuprofen este util la cei peste 6 luni, 200 – 400 mg la 6 – 8 ore.
Se evită combinarea medicamentelor!

Metode fizice de scădere a temperaturii

Pe lângă tratamentul medicamentos specific, în managementul febrei se folosesc adesea și metode fizice adjuvante pentru a favoriza scăderea treptată, graduală a temperaturii corporale crescute.

Astfel, aplicarea de comprese reci pe frunte, ceafă sau abdomen folosind apă la temperatura camerei reprezintă o modalitate eficientă de a stimula disiparea căldurii în exces prin vasodilatație locală și transpirație. Similar, dușurile sau băile cu apă călduță, cu doar câțiva gradi sub temperatura corpului, acceleră pierderea de căldură favorizând vasodilatația periferică.

Este însă esențial ca răcirea să se facă treptat, gradual, pentru a evita complicațiile generate de scăderea bruscă a temperaturii. Dacă apa folosită pentru comprese sau băi este prea rece, are loc o vasoconstricție reflexă puternică la nivel cutanat care împiedică eliminarea căldurii în exces și chiar duce la creșterea temperaturii centrale. Acest răspuns poate declanșa frisoane accentuate și hipotermie paradoxală.

Antibiotice

Antibioticele joacă un rol esențial în tratamentul febrei atunci când originea acesteia a fost confirmată a fi o infecție bacteriană. Astfel, antibioterapia este indicată imperativ în multe afecțiuni bacteriene care evoluează cu hipertermie, precum anginele streptococice, pneumoniile bacteriene, infecțiile tractului urinar sau sepsisul.

Tratamentul etiologic cu antibiotice vizează combaterea și eradicarea agentului patogen bacterian care a declanșat răspunsul inflamator sistemic ce duce la creșterea temperaturii. Astfel, antibioterapia accelerează eliminarea sursei infecției, ceea ce permite normalizarea valorilor termice înalte.

Este însă esențial ca alegerea antibioticului să se bazeze pe identificarea bacteriei specifice responsabile pentru infecție și testarea sensibilității sale la antibiotice (antibiograma). De exemplu, în pneumonii este frecvent implicat Streptococcus pneumoniae, iar în infecțiile urinare Escherichia coli sau altă Enterobacteriacae. Fiecare bacterie poate avea un profil diferit de sensibilitate/rezistență la diverse clase de antibiotice.

Prin urmare, pentru eficientă maximă, tratamentul cu antibiotice în febra de cauză bacteriană necesită nu doar confirmarea etiologiei ci și selectarea agentului antibacterian cel mai activ împotriva tulpinii identificate, în baza antibiogramei. O antibioterapie adaptată va eradica infecția mult mai rapid, ducând și la normalizarea temperaturii.

Antipiretice parenterale

În majoritatea cazurilor, medicamentele antipiretice administrate pe cale orală (paracetamol, ibuprofen) sunt suficiente pentru controlul febrei. Există însă situații în care, din cauza valorilor foarte ridicate ale temperaturii sau particularităților de vârstă, febra este refractară la tratamentul conventional oral.

În astfel de cazuri pot deveni necesare abordări terapeutice parenterale precum administrarea intravenoasă de antipiretice sau perfuzii cu soluții cristaloide. De exemplu, injectarea intramusculară cu metamizol este rapidă și eficientă în scăderea temperaturii prin inhibarea centrilor termoreglatori hypotalamici. Avantajele căii parenterale includ biodisponibilitatea sporită și un efect mai intens.

Perfuziile intravenoase cu soluții cristaloide precum serul fiziologic sau Ringer lactat compensează pierderile de fluide și electroliți prin transpirație, cu efect benefic asupra temperaturii și funcțiilor vitale în febra înaltă. Sunt particulare indicate la sugari și copii mici la care riscul deshidratării e crescut.

Așadar, în febra extrem de mare, rebelă la tratamentul clasic oral sau la cei mai vulnerabili pacienți (nou-născuți, copii mici), terapiile parenterale precum injecțiile cu antipiretice sau perfuziile cu soluții cristaloide ajută la prevenirea decompensării și normalizarea temperaturii, având un rol potențial vital.

Utilizate judicios, abordările parenterale extind arsenalul terapeutic din managementul febrei refractare, asigurând controlul eficient al hipertermiei.

Evoluția febrei

Evoluția febrei în timp oferă indicii importante asupra cauzei acesteia și severității bolii subiacente. Astfel, diferite tipare de frecvență, durată sau dinamică a temperaturii corporale crescute pot orienta managementul adecvat.

În formele comune, febra acută de cauză infecțioasă virală sau bacteriană cedează de regulă în 2-7 zile de la debut, pe măsură ce sistemul imunitar sau antibioterapia țintită controlează și elimină agentul patogen. Persistența febrei dincolo de 1-2 săptămâni necesită însă investigații suplimentare pentru identificarea sursei, deoarece sugerează o afecțiune subiacentă mai complexă.

Tiparele de febră periodică sau recidivantă, în absența altor semne de boală acută, pot indica afecțiuni precum limfoamele, tuberculoza, bruceloza sau boli autoimune cu episode intermitente de activitate crescută. Din nou, este imperativă stabilirea diagnosticului etiologic prin examene specifice fiecărei patologii.

O creștere progresivă a temperaturii corporale care nu mai revine la normal sub tratamentul instituit trebuie privită cu atenție, putând semnala o infecție necontrolată, severă, un abces care se extinde sau sepsis – situații ce necesită intervenție de urgență pentru evitarea complicațiilor majore.

În concluzie, dinamica febrei în timp oferă indicii clinice semnificative ce ghidează managementul cazurilor, de la situațiile banale până la urgențele majore. Interpretarea corectă în context poate face diferența în evoluția pacientului.

Prevenirea febrei

Pentru a preveni febra sau a limita riscul de febră prelungită este importantă respectarea unor reguli simple:

Igiena riguroasă a mâinilor și suprafețelor
Alimentație echilibrată și odihnă suficientă
Evitarea aglomerărilor în sezonul rece
Vaccinarea antigripală, antipneumococică
Tratament prompt al infecțiilor ORL
Controlul frecvent la medic pentru depistarea din timp a oricăror focare infecțioase
Autoizolarea la primele simptome de boală infecțioasă

Astfel, printr-un stil de viață sănătos și prin măsuri profilactice țintite putem ține sub control riscul de îmbolnăvire sau de a dezvolta febră.

Concluzie

Febra reprezintă un răspuns cel mai adesea benefic al organismului la infecții, inflamații sau alte agresiuni. Ea trebuie privită cu atenție, investigată științific pentru stabilirea cauzei și tratată corespunzător în funcție de etiologie.

Respectarea măsurilor de igienă, prevenție și monitorizare medicală periodică sunt esențiale în limitarea apariției și severității episoadelor febrile.

Vă invit să completați informațiile de mai sus cu întrebări, opinii sau experiențe personale legate de managementul febrei.

Bibliografie Referințe:

Echipa OrganicsHealth folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a susține informatiile din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm informatiile și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.