Din păcate, toată lumea îmbătrânește, dar pentru unii acest proces are loc mai repede, iar pentru alții mai încet. Pentru a menține organismul în stare bună pentru o perioadă lungă de timp, se folosesc diverse suplimente alimentare, creme și, din ce în ce mai des, intervenții chirurgicale. Cu toate acestea, trebuie să realizăm că alimentația este cea care are o influență esențială asupra aspectului și stării organismului și, în același timp, asupra ritmului schimbărilor care apar în acesta odată cu vârsta. Ceea ce mâncăm determină modul în care arătăm.
Ce influențează rata de îmbătrânire a organismului și cum poate fi încetinit acest proces?
Îmbătrânirea organismului este un proces fiziologic care are loc odată cu vârsta, constând într-o scădere a activității biologice a organismului, care se manifestă printr-o diminuare a capacității de regenerare și de adaptare. Acest lucru se datorează stresului oxidativ.
Odată cu reducerea incompletă a oxigenului în organism, se formează radicalii liberi, care sunt grupuri de atomi caracterizate printr-o activitate chimică ridicată. Aceștia se pot forma sub influența diferiților factori, cum ar fi stresul, alcoolul, nicotina, poluanții din mediul înconjurător (oxidul nitric, ozonul, radiațiile ionizante, UV, dioxidul de sulf). Radicalii liberi se formează, de asemenea, în timpul prelucrării alimentelor, adică în timpul prăjirii, afumării sau fierberii grăsimilor.
Acțiunea radicalilor liberi
În celulele organismului, radicalii liberi provoacă oxidarea și perturbarea structurii moleculelor de lipide, carbohidrați, proteine și acizi nucleici, ceea ce duce la distrugerea acestora. Acizii grași nesaturați care alcătuiesc membranele celulare sunt deosebit de sensibili la radicalii liberi. Dacă sunt deteriorate, permeabilitatea, integritatea și fluiditatea acestora sunt afectate.
Pot apărea, de asemenea, modificări în compoziția proteinelor antigenice, ceea ce duce la perturbări ale sistemului imunitar al organismului. Sistemul imunitar recunoaște atunci celulele organismului ca fiind nedorite și le distruge. Radicalii liberi atacă ADN-ul celulelor, ceea ce le deteriorează și împiedică proliferarea celulară.
Măsuri de protecție
Organismul uman dispune de resurse și agenți de protecție împotriva acțiunii radicalilor liberi sub formă de proteine, unele enzime, acid uric, cisteină, bilirubină și compuși antioxidanți – vitaminele C, E, A, seleniu.
Antioxidanți
Antioxidanții joacă un rol important în contracararea radicalilor liberi. Aceștia sunt împărțiți în 2 grupe. Primul grup include compuși care pun capăt reacțiilor radicalilor prin donarea de hidrogen sau de electroni către aceștia. A doua include vitamina C, flavonoidele, vitamina A, betacarotenul, seleniul. Acești compuși au capacitatea de a lega ionii implicați în formarea radicalilor și de a capta oxigenul, ceea ce restabilește activitatea antioxidantă inițială.
Unul dintre cele mai mari grupuri de antioxidanți sunt compușii fenolici, cu o structură diversă, incluzând flavonoide, stilbeni, naftochinone, acizi hidroxibenzoici și hidroxicinnamici.
Compușii fenolici sunt printre puținii care au capacitatea de a lega metalele grele și de a le elimina din organism. În plus, aceștia contracarează hipertensiunea și tulburările de ritm cardiac, reduc nivelul colesterolului din sânge și au efecte antiinflamatorii, anticancerigene și antialergice.
Flavonoidele sunt larg răspândite în regnul vegetal, în special în fructe și legume. Ele au un efect pozitiv asupra sistemului circulator, prevenind agregarea plachetară, oxidarea colesterolului LDL și a altor lipide care contribuie la dezvoltarea aterosclerozei. Ele cresc rezistența la deteriorarea pereților vaselor de sânge și au proprietăți anticancerigene.
Flavonoidele se găsesc în legumele cu frunze verzi, în legumele verzi, roșii și galbene, cum ar fi ceapa, broccoli, conopida și varza de Bruxelles, ardeii, roșiile, legumele, fructele – portocale, mere, afine, pomușoare, grapefruit, struguri negri, coacăze, ceai verde și vin roșu.
Fitoestrogenii contracarează oxidarea colesterolului LDL, prevenind astfel formarea plăcilor aterosclerotice în vasele de sânge. Isoflavonele, care se găsesc în cantități mari în leguminoase, au capacitatea de a reduce colesterolul total și de a crește colesterolul HDL (colesterolul bun). În plus, ele previn cancerele dependente de estrogeni, cum ar fi cancerul de sân sau de prostată.
Resveratrolul, conținut în vinul roșu, previne oxidarea lipoproteinelor LDL (colesterolul rău) și formarea de cheaguri de sânge, având și un efect detoxifiant. Inhibă dezvoltarea cancerului și este un factor antimutagenic.
Vitamina A și precursorul ei, beta-carotenul, protejează organismul de bolile respiratorii și oculare, frecvente la persoanele în vârstă. Vitamina A se găsește în principal în produsele de origine animală – brânză, unt, ficat, lapte, iar beta-carotenul – în legumele verzi, galbene și roșii, de exemplu, morcovi, spanac, broccoli, roșii, ardei. Consumul de vitamina A cu alimente care conțin grăsimi, cum ar fi laptele, brânza, untul sau nucile, îmbunătățește semnificativ absorbția acesteia.
Licopenul se găsește în principal în roșii și în produsele acestora, fiind mai bine absorbit în organism din produse precum ketchup, piure de roșii sau supă de roșii. Ca și alți antioxidanți, acesta previne oxidarea lipoproteinelor din fracția LDL și reduce nivelul colesterolului total din sânge. Are proprietăți antimutagene și anticancerigene.
Vitamina E este unul dintre cei mai importanți antioxidanți naturali. Se găsește în principal în uleiurile vegetale și în nuci. Are proprietăți antiaterosclerotice și anticancerigene, oxidează fracțiunile de colesterol LDL și protejează eficient ADN-ul de daunele oxidative. Deficitul de vitamina E accelerează procesul de îmbătrânire a organismului, așa că nu degeaba este numită “vitamina tinereții”
Vitamina C (acidul ascorbic) este cel mai puternic antioxidant solubil în apă. Întărește sistemul imunitar al organismului, crește absorbția fierului, este necesară pentru sinteza colagenului, care “ține” celulele laolaltă și conferă pielii elasticitate, și încetinește formarea ridurilor. Îmbunătățește efectul vitaminei E.
Seleniul este o componentă a enzimei antioxidante glutation peroxidază, care face parte din celulele roșii din sânge. Acesta acționează în mod sinergic cu vitamina E pentru a proteja membranele celulare și ADN-ul de radicalii liberi. Deficitul de seleniu crește riscul de a dezvolta boli de civilizație. Seleniul se găsește în alimente precum tărâțele, cerealele, germenii de cereale și peștele de mare.
Compușii antioxidanți sunt prezenți în mod natural în multe alimente. Alegându-i corect, puteți întârzia îmbătrânirea organismului și puteți menține corpul în stare bună pentru o perioadă lungă de timp, fără a recurge la suplimente alimentare artificiale, la produse cosmetice anti-îmbătrânire și la intervenții chirurgicale.
Cunoașteți beneficiile antioxidanților sau ați auzit ceva despre ei, dar nu v-ați gândit niciodată în profunzime la ei?
Linkuri web care vorbesc despre antioxidanții care ne protejează de bătrânețea timpurie:
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9598595/
- https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-030-82859-2_6
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6204759/
- https://www.mdpi.com/journal/antioxidants/special_issues/Antioxidants_Age
- https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/antioxidants/
- https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/healthyliving/antioxidants
