Atunci când ne simțim rău, avem dureri de stomac, diaree și vărsături, se obișnuiește să spunem „ai o intoxicație alimentară”. Expresia „toxiinfecție alimentară” se referă, de obicei, la o serie de simptome tipice care apar deodată sau parțial și care sunt asociate cu consumul anumitor alimente sau lichide.

Cauza poate fi fie substanțe otrăvitoare sau toxine bacteriene, fie bacteriile, virușii sau protozoarele în sine, care formează o infecție. Intoxicația alimentară nu este un diagnostic, ci mai degrabă un termen generalizat pe care pacienții îl folosesc pentru a-și descrie simptomele atunci când merg la medic.

Aceasta este o afecțiune foarte frecventă, aproape toată lumea a experimentat-o cel puțin o dată în viață. Dar nu tratați intoxicația alimentară ca pe ceva temporar și nu periculos. Dacă vorbim de conserve care conțin toxină botulinică sau salmonella, infecții stafilococice, această afecțiune poate pune în pericol sănătatea și chiar viața.

De ce facem intoxicații alimentare?

Nu este un secret faptul că alimentele din care preparăm mâncarea nu sunt sterile. Pe ele se află mereu germeni, inclusiv germeni potențial periculoși. Dar în timpul gătitului, când spălăm fructele și legumele, le decojim de pe piele, le fierbem, le înăbușim sau le prăjim, majoritatea agenților patogeni sunt uciși.

10 semne că ai o toxiinfecție alimentară: Ce trebuie să știi vara

Cei care au supraviețuit, în procesul mâncării, ajungând în mediul agresiv și acid al stomacului, unde există o concentrație destul de mare de acid clorhidric, sunt distruși. Unii microbi sunt în cele din urmă distruși de microflora noastră benefică. Dar, toate acestea funcționează, dacă respectați regulile elementare și tehnologia de preparare și păstrare a alimentelor.

Dacă uitați să vă spălați pe mâini înainte de a mânca, dacă depozitați necorespunzător produsele, de exemplu, carnea sau peștele crud lângă legume, pâine, dacă atunci când tăiați nu folosiți scânduri separate pentru alimentele crude și cele gătite și dacă nu schimbați periodic buretele pentru spălarea vaselor cu unul nou, riscul de otrăvire crește.

În plus, puteți fi otrăviți de alimentele de calitate inferioară din cel mai apropiat magazin, atunci când vizitați cafenele și restaurante, precum și atunci când consumați anumite alimente (ciuperci, conserve de legume, pește). Acest lucru se datorează atât utilizării de produse periculoase (otrăvitoare), cât și încălcării normelor SanPiN.

Sunt toate produsele periculoase?

Există o masă de microorganisme care pot duce la intoxicații alimentare. Acestea trăiesc pe suprafața diferitelor produse, inclusiv pâine, biscuiți, cereale și chiar condimente. Și astfel, pur teoretic, vă puteți otrăvi cu orice.

Dar există un grup de produse, așa-numitele „perisabile” și deosebit de periculoase, atunci când le folosiți otrăvirea este mai frecventă. În plus, în funcție de tipul de agent patogen – virus intestinal, bacterii patogene sau toxina sa, ciuperci sau protozoare, va diferi în ceea ce privește gravitatea, durata otrăvirii, prognosticul de recuperare. Se remarcă intoxicațiile cu plante otrăvitoare (de exemplu, ciuperci, fructe de pădure) și organisme animale (de exemplu, peștele fugu).

Dacă vorbim despre cele mai periculoase produse, care în cazul încălcării tehnologiei de preparare sau depozitare pot duce la otrăvire, este vorba de carnea și păsările de curte, precum și de pește (inclusiv sărat, uscat, afumat etc.). Periculoase sunt ouăle, crustaceele, fructele de mare, produsele lactate care nu au fost sterilizate sau pasteurizate, precum și fructele, ierburile, fructele de pădure sau legumele, dacă nu sunt bine spălate.

Important! Intoxicațiile alimentare nu apar întotdeauna imediat, în primele minute și ore de la momentul consumului produselor periculoase. În unele cazuri, poate dura de la câteva ore la câteva zile, iar acest lucru face foarte dificilă identificarea alimentelor care au provocat intoxicația. Există 10 simptome principale care indică otrăvirea alimentară și anumite acțiuni care sunt necesare pentru a vă îmbunătăți starea de bine.

Dureri abdominale, crampe intestinale

Acesta este unul dintre cele mai frecvente simptome de otrăvire. Durerea poate fi resimțită în regiunea subcostală, în jurul buricului, sub plexul solar. Toxinele și produsele metabolice ale bacteriilor sau virusurilor irită membranele mucoase, ceea ce provoacă inflamații. Pot exista spasme dureroase, contracția mușchilor peretelui intestinal pentru a expulza conținutul cât mai repede posibil.

Diareea

Împreună cu durerile abdominale, diareea este un semn tipic. Aceasta este un scaun lichefiat sau apos care apare de trei ori într-o perioadă de 24 de ore sau mai mult. În cazurile severe și în infecțiile grave, tulburarea scaunului poate fi extrem de gravă, ducând la deshidratare.

Cauzele diareei sunt o încercare a organismului de a scăpa de toxine și microbi, de viruși în inflamarea intestinului. În plus, pe fondul diareei, pot exista nevoi constante de golire, inclusiv fără scaun, precum și balonări și crampe, dureri.

Dureri de cap

Intoxicația și pierderea de lichide cu scaunele pot duce la dureri de cap. Aceasta poate fi, de asemenea, o reacție la stresul legat de intoxicație, o consecință a deshidratării, oboseală.

Motivele apariției durerii sunt reacțiile receptorilor din vasele de sânge la deficitul de lichide și săruri, precum și eliberarea de hormoni de stres, lipsa de glucoză datorită faptului că în intoxicație o persoană nu poate lua alimente în mod normal. Mai ales de multe ori capul doare cu diaree și vărsături, ele formează o pierdere pronunțată de lichid.

Vărsături

Pe fondul otrăvirii, vărsăturile devin unul dintre simptomele frecvente. Aceasta apare din cauza contracțiilor mușchilor abdominali și a diafragmei, care stoarce conținutul stomacului în esofag și în gură. Reflexul de vomă se referă la reflexul de protecție, astfel încât organismul încearcă să scape de toxine sau microbi periculoși, viruși care ajung în stomac și irită membranele mucoase.

În stadiul inițial al otrăvirii, vărsăturile pot fi una dintre primele manifestări, din cauza cărora se curăță lumenul stomacului. Dar, împreună cu aceasta, se pierde mult lichid, ceea ce amenință deshidratarea, mai ales dacă episoadele de vărsături se repetă, iar lichidul luat de persoană nu este reținut în stomac.

Stare generală de rău

Adesea, în cazul toxiinfecției alimentare, există o stare de rău general cu pierderea sau reducerea semnificativă a apetitului, somnolență, oboseală și o senzație de ruptură. Acest lucru se datorează reacțiilor sistemului imunitar la infecție și la toxine, precum și unei lupte active împotriva agenților patogeni.

Pentru a suprima infecția, organismul sintetizează citokine, care provoacă, de asemenea, reacții generale ale organismului. Funcțiile mai puțin importante, cum ar fi foamea și activitatea, sunt dezactivate pentru a redirecționa energia și resursele către suprimarea infecției. Este ca și cum organismul i-ar spune gazdei să se odihnească, să se culce și să nu meargă la muncă.

Creșterea temperaturii

Pe fondul infecției intestinale, temperatura poate crește, iar dacă aceasta este acțiunea toxinelor, ea poate rămâne normală. În unele cazuri, temperatura poate fi chiar ușor scăzută, dacă se exprimă deshidratarea. Febra este răspunsul natural al organismului la introducerea unui agent infecțios, dar înrăutățește o stare deja nesatisfăcătoare.

Apariția febrei se datorează acțiunii pirogenilor – acestea sunt substanțe care sunt eliberate de celulele deteriorate atunci când sunt atacate de viruși sau germeni. Organismul produce mai multă căldură pentru a suprima cât mai repede activitatea infecției și pentru a accelera metabolismul în vederea eliminării toxinelor.

Apariția frisoanelor

Această reacție rezultă din contracțiile musculare pentru a încălzi corpul și a crește metabolismul. Adesea, frisoanele însoțesc febra, dar pot apărea și fără ea, pe fondul deshidratării și al dezechilibrului de sare. De asemenea, este posibil să tremurăm din cauza răcirii extremităților, a redistribuirii sângelui în zona organelor interne.

Slăbiciune manifestată

Pe fondul otrăvirii și al influenței toxinelor, sunt posibile slăbiciune, oboseală și stare de rău. Acestea sunt asociate cu efectul toxinelor asupra organismului, cu procesele metabolice crescute pentru a face față cât mai repede infecției, care consumă în mod activ energie. Dar, deoarece apetitul este redus, organismul primește puțină nutriție, există o lipsă de energie și slăbiciune, stare de rău.

Completează tabloul și deshidratarea, care întrerupe procesele metabolice, formează un deficit de lichide și săruri. Din cauza slăbiciunii și a stării de rău, persoanele cu intoxicații stau mult întinse, uneori au nevoie de administrarea intravenoasă de soluții de glucoză pentru a reface pierderea de energie. Administrarea de lichide și săruri este necesară pentru a combate deshidratarea și slăbiciunea care o însoțește.

Greață

Pe fondul otrăvirii și al infecțiilor intestinale, al febrei și al toxicozei, poate apărea greața. Aceasta este o senzație subiectivă de disconfort, care poate precede vărsăturile sau poate apărea de la sine.

Greața nu este un semn specific, ea este posibilă cu dureri de cap, joc, rău de mișcare sau infecție, așa că este evaluată doar pe fondul unei intoxicații cu alte simptome. Greața apare, de obicei, la câteva minute sau ore după consumul alimentelor periculoase.

Este un fel de semnal că o substanță potențial dăunătoare a intrat în organism și trebuie eliminată. Greața poate să apară și din cauză că peristaltismul intestinal este afectat, diaree sau balonare. Uneori, greața este agravată de ingestia de alimente sau lichide.

Dureri musculare

Durerea musculară poate apărea pe fondul unei infecții și al toxicozei, care este asociată cu influența inflamației și activarea sistemului imunitar. În timpul procesului inflamator, sunt eliberate porțiuni de histamină, care dilată pereții vaselor de sânge, formând edeme tisulare și iritând receptorii durerii. Acest lucru provoacă durere în corp și în mușchi, articulații și stare de rău. De obicei, senzația nu este ascuțită, se simte ca o durere de strivire sau de răsucire, de rupere sau un tip de durere nedeterminată.

FAQ (Întrebări și răspunsuri) populare legate de toxiinfecție alimentară:

Ce este toxiinfecția alimentară? Răspuns: Toxiinfecția alimentară se referă la o serie de simptome care apar în urma consumului de alimente sau lichide contaminate. Aceste simptome pot fi cauzate de substanțe otrăvitoare, toxine bacteriene, bacterii, viruși sau protozoare. Este un termen general folosit de pacienți pentru a descrie simptomele pe care le prezintă atunci când merg la medic.
Cum pot evita toxiinfecția alimentară? Răspuns: Pentru a preveni toxiinfecția alimentară, este esențial să respectați regulile de igienă în bucătărie. Aceasta include spălarea mâinilor înainte de a mânca, depozitarea corespunzătoare a produselor alimentare, evitarea depozitării cărnii crude lângă legume sau pâine, utilizarea de scânduri separate pentru alimentele crude și cele gătite, și schimbarea periodică a buretelui de spălat vase.
Care sunt produsele alimentare cel mai frecvent asociate cu toxiinfecții? Răspuns: Unele dintre cele mai riscante produse alimentare în ceea ce privește toxiinfecțiile sunt carnea, păsările de curte, peștele (în special cel sărat, uscat, afumat), ouăle, crustaceele, fructele de mare, produsele lactate nepasteurizate sau nestabilizate, și fructele sau legumele care nu au fost corespunzător spălate.
Cât timp durează până când simptomele de toxiinfecție alimentară apar după consumul de alimente contaminate? Răspuns: Simptomele toxiinfecției alimentare pot apărea într-o perioadă cuprinsă între câteva ore și câteva zile după consumul de alimente contaminate. Această variație în timp depinde de tipul de agent patogen implicat și de cantitatea de aliment consumat.
Ce ar trebui să fac dacă suspectez că am o toxiinfecție alimentară? Răspuns: Dacă suspectați că aveți o toxiinfecție alimentară, este important să vă hidratați corespunzător pentru a compensa pierderile de lichide cauzate de vărsături și diaree. Evitați alimentele grele și consumați alimente ușoare și moi, precum orezul și pâinea prăjită. Dacă simptomele persistă sau sunt severe, este esențial să consultați un medic sau să mergeți la cel mai apropiat spital.

Legături web despre simptomele intoxicației alimentare:

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.