O nouă investigație aduce dovezi că consumul zilnic de roșii poate preveni și gestiona eficient hipertensiunea arterială. Specialiștii explică ce conțin roșiile care le conferă acest potential hipertensiv remarcat.
Uitați de mere – s-ar putea ca o roșie pe zi să fie cheia pentru o inimă sănătoasă. Un nou studiu observațional publicat în European Journal of Preventive Cardiology a constatat că persoanele care consumau roșii în fiecare zi aveau un risc redus de hipertensiune arterială datorită conținutului bogat în potasiu și licopen al roșiilor.
Participanții cu un consum mai ridicat de roșii au prezentat un risc de hipertensiune arterială mai mic cu 36%. Roșiile, legumele-fructe pline de beneficii, sunt bogate în potasiu, un nutrient cunoscut pentru proprietățile sale de a scădea tensiunea arterială prin diminuarea efectelor sodiului în organism. De asemenea, ele sunt o componentă-cheie în multe diete care promovează sănătatea cardiovasculară.
“Roșiile sunt unele dintre cele mai consumate, accesibile și ieftine legume la nivel mondial”, a declarat co-autorul studiului Rosa Maria Lamuela-Raventos, director al Institutului pentru Cercetare în Nutriție și Siguranță Alimentară la Universitatea din Barcelona. “Ele sunt o parte esențială a unora dintre cele mai bune diete, inclusiv dieta mediteraneană.”
Cum să integrați roșiile în alimentația dumneavoastră
În cadrul noului studiu, peste 7.000 de adulți spanioli cu risc cardiovascular ridicat au completat chestionare privind stilul de viață, starea de sănătate și obiceiurile alimentare, inclusiv consumul de roșii. Consumul zilnic de roșii a cuprins atât roșii crude, cât și produse pe bază de roșii, cum ar fi sosul de roșii și gazpacho (o supă rece spaniolă de roșii).
Consumul de roșii al participanților a fost împărțit în patru grupe, în funcție de porție:
- Cel mai scăzut (<44 grame)
- Intermediar (44-82 grame)
- Intermediar-superior (82-110 grame)
- Cel mai ridicat (>110 grame)
Cercetarea a arătat o relație inversă între consumul de roșii și riscul de hipertensiune în grupurile cu consum scăzut și intermediar, iar o asociere semnificativă a fost observată în grupul cu cel mai mare consum. Un consum ridicat de roșii scade riscul de hipertensiune cu 36%, iar chiar și un consum moderat are un efect de reducere a tensiunii arteriale, conform studiului.
Deși schimbările tensiunii arteriale la persoanele cu valori mai ridicate ale tensiunii au fost mai puțin semnificative, autorii sugerează că acest lucru ar putea fi datorat faptului că acești participanți erau mai în vârstă și aveau hipertensiune de mai multă vreme, precum și alți factori de risc, făcând ca schimbările semnificative să fie mai greu de obținut.
De ce să consumați roșii pentru sănătatea inimii?
Roșiile au fost ținta acestui studiu deoarece sunt ușor de găsit și relativ ieftine, făcându-le o prezență obișnuită în numeroase diete de pe întreg globul. De asemenea, roșiile sunt alimente recomandate de Asociația Americană a Inimii (AHA) pentru reducerea hipertensiunii arteriale, în principal datorită conținutului ridicat de potasiu.
“Există o cantitate enormă de date care sugerează că o aportul mai mare de potasiu duce la o tensiune arterială mai mică”, a declarat Gregory Katz, medic cardiolog la NYU Langone Health. “Nu este clar dacă acest lucru se datorează faptului că aportul de potasiu este un indicator al unei diete sănătoase în general sau dacă potasiul este un indicator pentru o dietă cu conținut redus de sodiu sau dacă potasiul în sine este cel mai important.”
Recomandarea de a reduce sodiul și de a crește aportul de potasiu este o modificare de stil de viață bine stabilită pentru reducerea riscului de hipertensiune arterială. Creșterea consumului de roșii bogate în potasiu este un mod eficient de a crește aportul de potasiu din dietă.
Pe lângă potasiu, roșiile sunt, de asemenea, o sursă bună de licopen. Licopenul este un carotenoid care prezintă numeroase beneficii pentru sistemul cardiovascular, inclusiv efecte antioxidante, antiinflamatorii, anti-aterogene și antiplachetare. Cercetările arată că aceste caracteristici conferă, de asemenea, licopenului proprietăți antihipertensive semnificative.
Roșiile ca parte a unei diete sănătoase pentru inimă
Deși nu există prea multe studii clinice randomizate care să se concentreze în mod specific asupra roșiilor pentru reducerea riscului de hipertensiune arterială, este probabil ca ele să joace un rol datorită conținutului lor bogat în potasiu și licopen.
Actualul studiu este limitat deoarece este observațional și “designul studiului nu permite tragerea unor concluzii despre cauzalitate”, a precizat Katz. Cu toate acestea, nu sunt cunoscute efecte secundare sau efecte negative asociate consumului zilnic de roșii.
Există un volum mare de studii clinice privind dietele cunoscute pentru a reduce tensiunea arterială, inclusiv dieta mediteraneană și Abordările Dietetice pentru Oprirea Hipertensiunii (DASH). Aceste date susțin un model alimentar bogat în fructe, legume și cereale integrale pentru a ajuta la reducerea tensiunii arteriale.
Desigur, doar includerea unei roșii pe zi în dietă nu va reduce tensiunea arterială singură. Este important să le integrați ca parte a unei diete echilibrate și sănătoase pentru inimă, cu cereale integrale, leguminoase și grăsimi sănătoase.
Consumul unei varietăți de alimente bogate în potasiu poate ajuta, de asemenea, la asigurarea necesarului de potasiu, în timp ce vă încărcați cu vitamine, minerale și antioxidanți.
“Cea mai bună dietă pentru scăderea tensiunii arteriale este una pe care cineva o poate respecta pe termen lung. Exercițiile fizice sunt, de asemenea, foarte importante, poate chiar mai mult decât dieta”, a spus Katz.
Alte alimente bogate în potasiu care fac parte dintr-o dietă sănătoasă pentru inimă și antihipertensivă includ:
- Avocado
- Iaurt
- Banane
- Portocale și suc de portocale
- Spanac
- Stafide
- Ton
- Sfeclă roșie
Cantități prea mari de potasiu pot fi dăunătoare pentru persoanele cu afecțiuni renale, care sunt frecvent coexistente la indivizii cu hipertensiune arterială. Rinichii sunt responsabili pentru eliminarea potasiului din sânge, iar dacă rinichii nu pot îndeplini eficient această sarcină, ar putea duce la hiperkaliemie, o afecțiune severă legată de acumularea potasiului în organism.
Înainte de a crește semnificativ cantitatea de potasiu pe care o consumați sau de a lua un supliment de potasiu fără prescripție medicală, asigurați-vă că discutați cu medicul dumneavoastră sau cu un dietetician autorizat.
În concluzie, integrarea roșiilor bogate în potasiu și licopen ca parte a unei diete sănătoase pentru inimă, alături de alte fructe, legume, cereale integrale și grăsimi bune, se dovedește a fi o strategie eficientă pentru prevenirea și gestionarea hipertensiunii arteriale. Combinată cu un stil de viață activ, această abordare dietetică holistică poate aduce beneficii remarcabile pentru sănătatea cardiovasculară pe termen lung.
Surse:
- Murcia-Lesmes D, Domínguez-López I, Laveriano-Santos EP, et al. Association between tomato consumption and blood pressure in an older population at high cardiovascular risk: observational analysis of PREDIMED trial. Eur J Prev Cardiol. Published online November 24, 2023. doi:10.1093/eurjpc/zwad363
- American Heart Association. How potassium can help control high blood pressure.
- Samadian F, Dalili N, Jamalian A. Lifestyle modifications to prevent and control hypertension. Iran J Kidney Dis. 2016;10(5):237-263.
- Abbasian F, Alavi MS, Roohbakhsh A. Dietary carotenoids to improve hypertension. Heliyon. 2023;9(9):e19399. doi:10.1016/j.heliyon.2023.e19399
- Filippou CD, Tsioufis CP, Thomopoulos CG, et al. Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH) diet and blood pressure reduction in adults with and without hypertension: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Adv Nutr. 2020;11(5):1150-1160. doi:10.1093/advances/nmaa041
- Ozemek C, Laddu DR, Arena R, Lavie CJ. The role of diet for prevention and management of hypertension. Curr Opin Cardiol. 2018;33(4):388-393. doi:10.1097/HCO.0000000000000532
- Palmer BF, Clegg DJ. Diagnosis and treatment of hyperkalemia. Cleve Clin J Med. 2017;84(12):934-942. doi:10.3949/ccjm.84a.17056
