Orice femeie își dorește să aducă pe lume copii sănătoși și la termen. Pentru ca acest deziderat să devină realitate, este esențial ca durata sarcinii să corespundă perioadei stabilite natural, adică între 37 și 42 de săptămâni. O naștere care se petrece în acest interval este considerată la termen.
Nașterea care are loc după termenul de 42 de săptămâni este etichetată drept post-termen, pe când nașterea anterioară săptămânii 37 este denumită prematură, iar nou-născutul din această situație este clasificat ca fiind prematur.
De-a lungul timpului, femeile s-au confruntat cu nașteri premature din varii motive, incluzând anomaliile fetale, infecțiile, condițiile de sănătate ale mamei sau factori externi, al căror impact nu trebuie subestimat.
Din păcate, până în trecutul nu foarte îndepărtat, majoritatea prematurilor nu supraviețuiau, în lipsa resurselor medicale adecvate.
Odată cu dezvoltarea tehnologiilor medicale înalte, posibilitățile de resuscitare pediatrică au crescut foarte mult.
Dar aici apare o întrebare logică: care dintre copiii născuți prematur vor putea să-și restabilească pe deplin sănătatea și să recupereze decalajul față de colegii lor, și care vor rămâne inevitabil în urmă în ceea ce privește dezvoltarea și/sau vor suferi de boli grave. Pentru a înțelege problema, trebuie să aflați de ce se pot întâmpla astfel de nașteri, cum sunt ele și ce grupuri de copii prematuri se nasc.
Cauzele nașterii premature
Factorii ce pot duce la nașterea prematură se încadrează în două categorii principale: sociale și medicale.
Din punct de vedere social, următoarele aspecte sunt relevante:
- vârsta insuficientă a mamei (sub 18 ani);
- practici nocive ale mamei sau expuneri cronice la substanțe toxice (cum ar fi fumatul, consumul de alcool, drogurile, lucrul în medii industriale periculoase sau locuirea în zone poluate);
- alimentație deficitara și lipsa vitaminelor esențiale;
- stresul intens și efortul fizic susținut în timpul sarcinii;
- activitatea sexuală neprotejată, dat fiind că substanțele biologic active din spermă pot declanșa nașterea prematură, de aceea contactul sexual fără protecție este dezaprobat până la atingerea a 37 de săptămâni de sarcină. Se adaugă și activități sportive neconforme cu perioada de gestație, călătorii în zone cu climat extrem de diferit, fluctuațiile frecvente de fus orar, și vizitele neadecvate la băi și saune, ce pot conduce la supraîncălzirea periculoasă.
Din perspectiva medicală, factorii includ:
- boli grave, fie somatice, fie infecțioase, ale mamei în timpul sarcinii;
- patologia aparatului genital sau alte afecțiuni care pot induce riscul de avort spontan (cum ar fi preeclampsia severă, desprinderea prematură a unei placentă normal implantate, trombofilia și sindromul antifosfolipidic, conflictul Rh în sarcini multiple, infecțiile și tumorile organelor reproducătoare);
- incompetența cervicală datorată intervențiilor repetate asupra colului uterin, cum ar fi chiuretajele sau avorturile multiple;
- traumele și intervențiile chirurgicale pe parcursul sarcinii;
- anomalii congenitale ale structurii organelor sistemului reproductiv (de exemplu, uter hipoplaziat sau uter bicorn);
- sarcina obținută prin tehnici de reproducere asistată;
- malformații ale fătului;
- infecții contractate în uter.
Ce sunt nașterile premature?
Născutul prematur este clasificat în funcție de mai multe criterii, precum durata gestației, cauza declanșării și manifestările clinice.
În funcție de durata gestației, categoriile sunt următoarele:
- extrem de precoce – de la 22 la 27 de săptămâni,
- precoce – de la 28 la 31 de săptămâni,
- prematur – de la 32 la 34 de săptămâni,
- prematur tardiv – de la 34 la 36 de săptămâni.
Această segmentare este vitală, deoarece șansele de supraviețuire și starea de sănătate a copilului depind de momentul nașterii premature:
- prematuritate ușoară (32-36 săptămâni),
- prematuritate medie (28-32 săptămâni),
- prematuritate severă (sub 28 de săptămâni).
În funcție de modul de declanșare, nașterile pot fi spontane, survenind natural, sau induse, inițiate deliberat de personalul medical în situații în care sarcina ar prezenta riscuri pentru viața sau sănătatea mamei sau a fătului.
Cauzele care pot impune o naștere prematură din partea mamei includ:
- patologii extragenitale grave (boli legate de alte sisteme ale corpului),
- preeclampsie și eclampsie grave,
- Sindromul HELLP, o complicație gravă a sarcinii,
- colestaza intrahepatică la femeile însărcinate.
Din partea fătului, motivele includ:
- deteriorare gravă și irecuperabilă a stării sale de sănătate (adesea datorită preeclampsiei),
- malformații congenitale,
- deces fetal antenatal.
Totuși, majoritatea cazurilor de naștere prematură (80%) sunt spontane. Acestea pot fi cu travaliu normal și membrane intacte sau cu ruperea membranelor și scurgerea lichidului amniotic.
În funcție de simptomele clinice, nașterea prematură se împarte în:
- iminentă – cu simptome de dureri neregulate în abdomen și regiunea lombară, tonus uterin accentuat, scurtarea colului uterin și deschiderea faringelui extern,
- inițiată – cu contracții regulate și dureroase în partea inferioară a abdomenului, activitate uterină constantă și secreții sanguine sau sângeroase din tractul genital. În această etapă, poate să apară și ruptura prematură a membranelor amniotice.
Dacă vorbim despre amenințarea unui travaliu rapid la 24-34 de săptămâni, atunci sarcina principală a medicilor este de a opri travaliul pentru a păstra sarcina pentru o perioadă de 48 de ore până la 7 zile. Acest timp va fi suficient pentru a preveni sindromul de detresă respiratorie (SDR) la făt și pentru a-i pregăti plămânii pentru a respira în afara corpului mamei.
Pentru a face acest lucru, femeii i se prescriu medicamente care relaxează uterul (tocolitice), care includ blocante lente ale canalelor de calciu, inhibitori selectivi ai oxitocinei (medicamente de ultimă generație) și simpatomimetice. Pentru a accelera maturarea plămânilor fetali, se administrează hormoni glucocorticosteroizi.
Uneori, aceste evenimente nu sunt efectuate.
- Sarcina la mai puțin de 24 de săptămâni din cauza unui prognostic nefavorabil pentru viitorul nou-născutului (se poartă o conversație explicativă cu părinții).
- PB la o perioadă mai mare de 34 de săptămâni – în acest moment plămânii fetali sunt deja suficient de maturi pentru o respirație independentă. Prin urmare, pur și simplu nu este nevoie să se prevină SDR.
- PR în cazul unor defecte de dezvoltare fetală stabilite, incompatibile cu viața sau în caz de moarte fetală antenatală.
- Starea gravă a mamei.
- Sângerare.
- Prezența unei infecții (corioamnionită).
Atunci când sacul amniotic este deschis și se eliberează lichidul amniotic, trebuie prevenită infecția intrauterină a fătului cu ajutorul antibioticelor.
Dacă starea femeii și a fătului o permite, astfel de nașteri se realizează în același mod ca și cele urgente – prin canalul natural de naștere. Dacă există contraindicații grave la nașterea naturală, se efectuează o cezariană sub anestezie (anestezie generală).
Prin ce se deosebesc copiii prematuri de cei născuți la termen?
Bebelușii născuți înainte de termen se disting prin dimensiunile corporale, având o greutate și o statură inferioare comparativ cu cei care se nasc la termen. Clasificarea lor se efectuează pe baza greutății:
- Greutate redusă (2500-1500 g) – cunoscută ca LBW,
- Greutate foarte redusă (1500-1000 g) – denumită VLBW,
- Greutate extrem de redusă (sub 1000 g) – abreviată ENMT.
Progresul unui bebeluș prematur este strâns legat de greutatea sa corporală. Totuși, dincolo de această diferență, acești bebeluși prezintă particularități anatomice specifice, care variază în severitate în funcție de cât de devreme au venit pe lume:
- Capul constituie aproximativ o treime din lungimea totală a corpului și are un diametru mai mare decât cel al umerilor.
- Straturile de grăsime subcutanată sunt insuficient dezvoltate sau absente, mai ales la cei născuți extrem de prematur.
- Pielea este învelită în lanugo, un tip de păr fin fetal.
- Se observă un eritem cutanat evident, manifestat prin roșeață intensă.
- Glandele sudoripare nu sunt prezente.
- Urechile, fiind foarte moi și lipsite de rigiditate, nu și-au format încă curburile caracteristice.
- Unghiile nu sunt dezvoltate complet pentru a acoperi vârfurile degetelor.
- Fontanelele, mici și laterale, sunt deschise, iar fontanela anterioră este de dimensiuni mari.
- Oasele craniene sunt suple și suturile dintre ele rămân neînchegate.
- În cazul băieților, testiculele nu au coborât încă în scrot.
- La fete, labiile mari nu acoperă în totalitate labiile mici.
- Tonusul muscular este vizibil scăzut.
- Plânsul poate fi foarte slab sau, uneori, lipsit cu totul.
Nou-născuții care vin pe lume înainte de termen prezintă diferențe semnificative la nivel fiziologic față de cei născuți la maturitate completă. Aceste particularități includ:
- Capacitatea limitată de termoreglare: Acești copii nu reușesc să-și stabilizeze temperatura corpului în mod autonom, necesitând astfel cazare constantă într-un incubator încălzit.
- Sistemul respirator în curs de dezvoltare: O proporție mare dintre bebelușii foarte prematuri necesită sprijin respirator, fiind incapabili să respire de sine stătător.
- Maturizare incompletă a sistemului digestiv: Reflexele de supt și înghițire nu sunt dezvoltate până în săptămâna 32 de sarcină, nivelul de aciditate al sucului gastric este redus și pancreasul produce insuficiente enzime digestive. De asemenea, datorită sistemului nervos încă nefinalizat, motilitatea intestinală este compromisă. Aceasta înseamnă că, pentru o perioadă, copilul nu va putea să se hrănească normal, fiind dependent de alimentație parenterală.
Bebelușii extrem de prematuri prezintă un risc ridicat de a dezvolta sepsis.
Părinții care își întâmpină bebelușii mult prea devreme, născuți cu o greutate foarte scăzută, se pot confrunta cu provocări majore. Adeseori, recuperarea acestor micuți, pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare al copiilor născuți la termen, poate dura ani de zile.
Este esențial să tratăm cu maximă seriozitate prevenția nașterilor premature, pentru a asigura o sarcină care să atingă durata completă determinată de natură și pentru ca nașterea să aibă loc la momentul potrivit.
Prevenirea nașterii premature
Esențială pentru sănătatea atât a mamei, cât și a copilului, prevenția trebuie inițiată chiar din perioada de pubertate, incluzând:
- Dialoguri educative privind riscurile relațiilor sexuale fără protecție,
- Discuții despre riscurile și consecințele avortului,
- Vaccinarea sistematică împotriva HPV, un pas crucial în prevenirea infecțiilor cu virusul papiloma uman.
Înaintea concepției, se recomandă ca femeia să:
- Completeze un control medical amănunțit pentru gestionarea afecțiunilor cronice;
- Elimine orice surse de infecție cronică, inclusiv probleme dentare;
- Înceteze orice vicii și să înceapă administrarea de vitamine și minerale cu cel puțin trei luni în prealabil;
- Adopte un regim de viață echilibrat, cu o dietă sănătoasă, odihnă adecvată și exerciții fizice regulate;
- Realizeze un consult ginecologic detaliat pentru a exclude eventuale infecții la nivelul sistemului reproductiv sau urinar.
Pe parcursul sarcinii, este vital ca femeia să:
- Monitorizeze cu atenție starea de sănătate și să comunice medicului orice schimbare minoră;
- Urmeze la timp programul de examinări medicale recomandate;
- Nu neglijeze intervenții precum inserarea unui pesar obstetrical sau aplicarea de suturi cervicale, dacă situația o cere.
Pentru a preveni traumatismele cervicale în timpul nașterii și pentru a evita nașterile premature în sarcinile viitoare, este imperativ ca femeia să respecte îndeaproape și să pună în practică toate sfaturile medicului și ale moașei care îi va asista la naștere.
Întrebări și răspunsuri
Care sunt cele mai frecvente cauze ale nașterii premature?
Printre cele mai frecvente cauze ale nașterii premature se numără infecțiile (precum vaginoza bacteriană sau infecții ale tractului urinar), anomalii ale colului uterin sau uterului, boli cronice ale mamei (cum ar fi diabetul sau hipertensiunea), sarcina multiplă, stresul excesiv, fumatul și consumul de alcool sau droguri în timpul sarcinii. De asemenea, nașterile premature pot fi declanșate de o serie de complicații ale sarcinii, precum preeclampsia, anomalii placentare sau ruptura prematură a membranelor.
Cum se previne nașterea prematură?
Pentru a preveni nașterea prematură este important ca femeile să aibă grijă de sănătatea lor înainte de concepție, să urmeze regulat controalele prenatale pentru depistarea din timp a eventualelor probleme și să evite expunerea la factorii de risc. Printre măsurile preventive se numără adoptarea unui stil de viață sănătos, renunțarea la fumat/alcool, tratarea infecțiilor, reducerea stresului și odihna adecvată. În unele cazuri, medicii recomandă repaus la pat, administrare de medicamente sau intervenții precum cerclajul cervical.
Care sunt consecințele nașterii premature asupra copilului?
Copiii născuți prematur prezintă un risc crescut de complicații precum dificultăți de respirație, infecții, hemoragii cerebrale, anomalii congenitale sau întârzieri în dezvoltare. Cu cât sarcina este mai precoce, cu atât riscurile sunt mai mari. Prematurii necesită adesea îngrijire specială la terapie intensivă neonatală și sprijin îndelungat pentru a recupera decalajul față de copiii născuți la termen. Pe termen lung, unii prezintă deficiențe cognitive, tulburări de vedere sau auz, paralizie cerebrală sau probleme comportamentale.
Cum trebuie îngrijiți nou-născuții prematuri?
Îngrijirea prematurilor necesită echipamente speciale și personal calificat în secțiile de terapie intensivă neonatală. Aceștia au nevoie de incubatoare pentru menținerea temperaturii corpului, suport respirator, nutriție parenterală, monitorizare atentă și tratament pentru eventualele complicații. Pe măsură ce se dezvoltă, li se acordă kinetoterapie, stimulare senzorială, terapie ocupațională și alte forme de sprijin pentru recuperarea întârzierilor de dezvoltare. Implicarea activă a părinților este esențială.
Ce riscuri prezintă sarcinile multiple pentru nașterea prematură?
Sarcinile multiple (gemene, triple etc.) au un risc semnificativ mai mare de naștere prematură comparativ cu sarcinile single. De obicei, nașterea are loc în jurul săptămânii 37 pentru gemene și chiar mai devreme pentru tripleți. Cauzele includ suprasolicitarea organismului mamei de către mai mulți fetuși și predispoziția la complicații precum preeclampsia. Pentru prevenție, uneori se recurge la reducție embrionară. Monitorizarea atentă și măsurile de susținere sunt esențiale în sarcinile multiple.
Link-uri web pe tema cauzelor nașterii premature, prevenirea:
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1595187/
- https://www.cdc.gov/reproductivehealth/maternalinfanthealth/pretermbirth.htm
- https://www.marchofdimes.org/find-support/topics/birth/preterm-labor-and-premature-birth-are-you-risk
- https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/preterm-birth
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/premature-birth/symptoms-causes/syc-20376730
- https://nap.nationalacademies.org/catalog/11622/preterm-birth-causes-consequences-and-prevention
