Este dificil de supraestimat rolul rinichilor pentru organism: eșecul acestor organe mici duce la un eșec metabolic dramatic și la moarte.
Rinichii îndeplinesc funcții importante în organism, filtrând sângele de deșeurile metabolice solubile în apă. Prin reglarea nivelului de sare și de lichide, prin producerea de hormoni și prin reglarea tonusului vascular, ei influențează în mod activ metabolismul, afectând în mod direct funcționarea tuturor părților corpului, a spațiului intercelular și a celulelor.
Dacă funcția renală este afectată, deșeurile metabolice se acumulează în sânge, ducând la intoxicație uremică. Semnele unei disfuncții renale includ scăderea diurezei, edeme, hipertensiune și anemie. Diagnosticarea în stadii incipiente și tratarea cauzelor pot preveni agravarea bolii. Dializa sau transplantul renal pot fi necesare în cazurile severe de insuficiență renală. Cu toate acestea, cea mai bună abordare rămâne prevenția prin controlul factorilor de risc ca hipertensiunea și diabetul.
Bolile renale: cat sunt de periculoase?
Până în prezent, bolile renale ocupă unul dintre locurile fruntașe. Acestea suferă din cauza tulburărilor metabolice în diabetul zaharat și gută, afectate semnificativ de ateroscleroză și hipertensiune arterială.
Deși organele au o rezervă funcțională mare și o viață relativ completă este posibilă chiar și cu un singur rinichi funcțional, dar o boală renală structurală severă, o inflamație autoimună progresivă sau o traumă gravă pot duce la insuficiență renală. Viața pacientului este atunci în pericol.
Progresele științifice din ultimele trei decenii au îmbunătățit capacitatea de a diagnostica și de a trata complet persoanele cu afecțiuni renale. Chiar și atunci când rinichii nu mai funcționează, terapii precum hemodializa și transplantul de organe de la donator oferă speranță și, literalmente, o nouă viață pentru sute de mii de persoane.
De ce sunt rinichii atât de importanți?
Cei mai mulți oameni știu că funcția principală a rinichilor este de a elimina deșeurile și excesul de lichid din organism. Aceste produse reziduale și excesul de lichid sunt transportate la rinichi de către fluxul sanguin, unde sunt filtrate și eliminate cu ajutorul urinei.
Producerea urinei implică etapele foarte complexe de excreție, filtrare și reabsorbție. Sângele trece printr-un filtru renal fin, în mai multe etape, care separă substanțele necesare de produsele reziduale și de metaboliți.
Acest proces este necesar pentru a menține un echilibru stabil al substanțelor chimice din organism și un metabolism sănătos. Reglarea conținutului de săruri, potasiu și baze alcaline și acide din organism este realizată de aceste organe pereche. Rinichii produc, de asemenea, hormoni și vitamine care afectează activitatea altor organe.
Unde sunt localizați rinichii și cum curăță ei sângele?
O persoană sănătoasă are doi rinichi, fiecare fiind de mărimea unui pumn. Aceștia sunt situați de o parte și de alta a coloanei vertebrale, în partea de jos a cutiei toracice. Fiecare rinichi conține aproximativ un milion de unități funcționale numite nefroni. Un nefron este format dintr-o unitate de filtrare formată din vase de sânge minuscule, numită tubul, care este atașată de un tub.
Atunci când sângele intră în tubul, este filtrat, iar lichidul rămas trece prin tubul. În tubul, substanțele chimice și apa sunt fie reținute, fie eliminate din acest lichid filtrat, în funcție de nevoile organismului. Produsul final este urina, care este excretată în caliciul renal și pelvis și apoi prin ureter în vezica urinară.
Rinichii lucrează continuu pe tot parcursul vieții, filtrând sângele și reglând metabolismul. Aproximativ 200 de litri de lichid sunt filtrați în mod activ și reabsorbiți (reabsorbiți) în fluxul sanguin pe zi. În medie, rinichii produc zilnic aproximativ 2-3 litri de urină, cu care se dizolvă excrementează metaboliți reziduali, reziduuri de medicamente, alimente și multe alte substanțe.
Tulburări metabolice în geneza leziunilor renale
Există multe boli diferite care afectează unul sau ambii rinichi. În cazul în care capacitatea rinichilor de a filtra sângele este compromisă de modificări metabolice severe sau de leziuni grave ale parenchimului renal, în organism se pot acumula produse reziduale și lichid în exces, provocând umflături severe și simptome de insuficiență renală.
Rinichii pot fi grav afectați în boli precum diabetul zaharat și hipertensiunea arterială, ateroscleroza. Dacă metabolismul este perturbat, excreția anumitor substanțe (glucoză acid uric, calciu) este crescută, rinichii lucrează cu o supraîncărcare evidentă.
Inflamația rinichilor, afectarea tractului urinar
Unele boli renale sunt ereditare, unele patologii sunt congenitale, adică oamenii se pot naște cu o patologie care le poate afecta activitatea (subdezvoltare, absența unuia sau a ambilor rinichi). Boala polichistică de rinichi este cea mai frecventă boală renală moștenită.
Cele mai frecvente sunt leziunile dobândite. Glomerulonefrita este o boală în care există o inflamație a micilor elemente filtrante ale rinichilor, tubulii. Pielonefrita (inflamarea caliciilor și a pelvisului) și infecțiile tractului urinar apar atunci când bacteriile pătrund în tractul urinar.
Pietrele la rinichi sunt o boală renală frecventă care, dacă nu este tratată, poate provoca daune suplimentare secundare inflamației rinichilor. Utilizarea excesivă a medicamentelor fără prescripție medicală, precum și consumul de alcool pot duce la insuficiență renală.
Poate fi tratată cu succes boala de rinichi?
Multe boli renale sunt bine tratate. Controlul atent al unor afecțiuni precum diabetul și hipertensiunea arterială poate ajuta la prevenirea leziunilor renale sau la încetinirea progresiei acestora.
Urolitiaza și inflamația renală sunt tratate cu succes cu medicamente sau intervenții chirurgicale. Din păcate, cauzele exacte ale unor boli renale sunt încă necunoscute și nu au fost încă dezvoltate tratamente specifice. Uneori, aceste boli evoluează spre insuficiență renală cronică, necesitând dializă sau transplant de rinichi.
Schimbările în dietă și scăderea tensiunii arteriale ridicate ajută uneori la încetinirea progresiei acestor boli. Se fac cercetări pentru a găsi tratamente mai eficiente pentru aceste boli.
Semnele de avertizare ale bolii renale
Deși multe forme de boli renale nu produc simptome până în stadiile terminale ale bolii, există șase semne de avertizare a afecțiunilor renale. Acestea includ:
- Tensiune arterială ridicată.
- Sânge și proteine în urină.
- Teste de sânge pentru creatinină care depășește 1,2mmol/l pentru femei și 1,4mmol/l pentru bărbați.
- O rată de filtrare glomerulară (GFR) mai mică de 60.
Urinare mai frecventă, în special noaptea, urinare dificilă sau dureroasă. Umflături în jurul ochilor, umflături ale mâinilor și picioarelor, în special la copii.
Surse:
Linkuri web care discută rolul rinichilor și pericolele potențiale ale bolilor și leziunilor renale:
- https://www.niddk.nih.gov/health-information/kidney-disease
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/kidney-infection/symptoms-causes/syc-20353387
- https://www.niddk.nih.gov/health-information/kidney-disease/heart-disease
- https://my.clevelandclinic.org/health/body/21824-kidney
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-kidney-disease/symptoms-causes/syc-20354521
- https://www.webmd.com/a-to-z-guides/understanding-kidney-disease-basic-information
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.