Ulcerul gastric este un ulcer la stomac cronic în care se formează un defect la nivelul mucoasei. Boala poate apărea atunci când mecanismele de tratare a stomacului ș i duodenului nu sunt reușite din cauza influenței influențatorului extern. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, între 5 și 10% din populația luminală se confruntă cu ulcerul. Acest număr este în creștere în fiecare an.
Uneori este necesar să existe un stomac sau un tract intestinal, pentru ca pacientul să poată fi invalidat. Rata mortalității complicațiilor durerii variază până la 3 și 5%. Poate fi foarte gravă dacă ulcerul este perforeazar, dacă stomacul și alimentele gastrice și nedigerate se revarsă în cavitatea abdominală. Acest lucru duce la inflamarea masivă a organelor interne, septicemie și deces.
Persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 65 de ani sunt cele mai afectate. Bărbații se îmbolnăvesc de câteva ori mai multe dintre decât femeile. Acest lucru se datorează faptului că hormonii sexuali masculini au capacitatea de a crește aciditatea sucului gastric.
Cauzele ulcerelor
The bacteria Helicobacter pylori joacă un rol major în dezvoltarea ulcerului peptic. Aceasta a fost descoperită la prima vedere în 1983 de Barry James Marshall știință și Robin Warren. Înainte de aceasta descoperire îndrăzneață, se credea că orice altceva în afară de microbi ar putea provoca dureri abdominale.
Stresul, alimentația proastă, fumatul și alcoolul consumat – aceștia au fost considerați a fi principalii factori în dezvoltarea bolii. Cu toate acestea, descoperirea oamenilor de știință a revoluționat gastroenterologia și a șocat comunitatea științifică! În 2005, the oamenii de știință au primit Premiul Nobel pentru descoperirea Helicobacter.
H. pylori este destul de diferit de alți microbi. În primul rând, există multe multe flageli ascuțiți, datorită cărora cărora se “înșurubează” în stratul de mucus. În al doilea rând, produce o serie de enzime protectoare (urează, protează, fosfolipază și altele) care neutralizează acidul clorhidric din acidul gastric al stomacului.
În Rusia, rata infecțiilor cu Helicobacter este de aproximativ 70%. Acest lucru se datorează vizitelor rare la medic și numeroaselor încercări de autotratament. Există, de asemenea, cazuri de purtare asimptomatică, unde sistemul imunitar uman nu permite Helicobacter să se înmulțească și să provoace inflamații în jurul său.
O altă cauză a bolii este consumul frecvent și pe termen lung de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Printre acestea se numără “Aspirina”, “Ibuprofenul”, “Paracetamolul”, “Diclofenacul”, “Indometacinul” și o serie de alte medicamente populare. Disponibilitatea utilizării tuturor tipurilor de medicamente, vânzarea fără prescripție medicală și rapiditatea administrării analgezicelor au dus la faptul că, la sfârșitul unei perioade foarte scurte de timp, pacientul avea unul dintre aceste medicamente. Cu toate acestea, principalul efect secundar al AINS este formarea unui “ulcer medicamentos”. De aceea, utilizarea termenului pulmonar al unui acestor medicamente trebuie combinată cu administrarea mijloacelor care protejează mucoasa stomacului și a duodenului. Este inadmisibil să efectuați un tratament de termen pulmonar cu analgezice pe cont propriu!
O altă cauză este reprezentată de bolile care cresc producția de hormoni gastrină. Gastrina crește producția de acid clorhidric și crește agresivitatea sucului gastric. Această afecțiune poate apărea în cazul gastrinomului, o tumoare a pancreasului
Riscul de ulcer gastroduodenal crește în prezența unuia sau mai multor factori nefavorabili: fumatul, stresul frecvent, dieta neregulată cu alimente rafinate, consum de fast-food frecvent. De asemenea, apariția afecțiunii este posibilă în cazul unei ereditati agravate – prezența bolii la rudele apropiate.
Test de evaluare a riscului de ulcer gastric și duodenal
Răspundeți cu da sau nu la întrebările propuse.
- Vă treziți noaptea cu dureri abdominale?
- Doare stomacul pe tot parcursul zilei?
- Are vreo rudă de-a dumneavoastră un ulcer gastric sau duodenal?
- Are there arsuri on the stomac or eructații?
- Ați slabit în ultimul an în mod neintenționat?
- Sunteți grupa sanguină 1?
- Fumezi?
- Luați medicamente pentru durere mai mult de o dată la 2 săptămâni?
- Aveți în alimentația dumneavoastră alimente de tip fast-food și alimente rafinate de mai mult de 3 ori pe săptămână?
- Vă confruntați adesea cu stresul?
Dacă ați răspuns “Yes” la 2 sau mai multe batoane multicolore, aveți un permis de trecere.
Când boala este dezactivată
Boala este cauzată atunci când echilibrul dintre proteinele proprietare ale peretelui stomacului și mediul acid agresiv al sucului gastric este perturbat. Un adult produce aproximativ un litru și jumătate de suc gastric pe zi. Cea mai mare parte este produsă ca răspuns la mirosul și vederea alimentelor sau atunci când acestea intră în stomac. O proporție mai mică este produsă ca răspuns la acțiunea unor hormoni speciali, cum ar fi gastrina, enterokinaza și alții.
Atunci când cânde este infectat cu H.Pylori, microbulb pătrunde în stratul de mucoasă și îi distruge proprietățile locale de protecție. În această cauză, sucul intestinal agresiv începe să acționeze în mod dăunător asupra mucoasei “lipsite de apărare”. Apare o inflamație locală, se formează eroziuni și ulcere.
Cu toate acestea, stomacul caută să distrugă Helicobacter. Stomacul va putea lupta împotriva Helicobacter sulphuricum, care este cea mai eficientă modalitate de reducere a procesului.
O serie de factori suplimentari agravează evoluția bolii.
- Nicotina provoacă spasmul stomacului și al vaselor intestinale, motiv pentru care este necesar să se folosească afectarea alimentării cu sânge și să se plafoneze apărării mucoaselor.
- Stresul cronic suprimă apărarea imunitară și celulară, motiv pentru care forma de ulcerelor “stres.
- Consumul de medicamente antinflamatoare nesteroidiene favorizează formarea de defecte ale mucoasei gastrice și intestinale. Există cazuri de formare
Simptome
Durerea în această afecțiune este localizată în epigastru. Ea poate scădea sau crește în timpul ingerării alimentelor. Depinde de localizarea tulburării. Sunt caracteristice durerile de tracțiune nocturnă de intensitate moderată.
Important: consider a semn rău dacă pacientul se trezește cu dureri!
Există și alte simptome.
- Sentimentul de “sațietate timpurie”. Pacientul începe să reducă brusc volumul de alimente, deoarece chiar și o cantitate mică de mâncare duce la durere și la o senzație de greutate în abdomen.
- Diaree sau tendință la constipație.
- Râgâială acră, greață, arsuri la stomac.
- Tulburări vegetative: iritabilitate, somnolență, oboseală, eficiență redusă.
Potrivit istoricilor medicali, Napoleon suferea de ulcer gastroduodenal. De aceea, în multe tablouri este înfățișat cu mâna pe stomac.
Uneori există o formă de ulcer gastroduodenal asimptomatic, în care nu există manifestări clinice. Durerea ascuțită trebuie tratată într-un moment critic, când apare perforația. La sfârșitul momentului, se vascularizează în abdomen vinovatul gastric, astfel încât să se poată îndepărta șocul durerii, colaps și moarte.
Tipuri de ulcere
Ulcerul peptic se poate clasifica după mai multe criterii, printre care durata și modul în care boala se manifestă:
- Acut – apare brusc și nu a fost prezent în antecedentele pacientului;
- Cronic recidivant – dezvoltă pe parcursul a mai mulți ani, cu episoade de exacerbare de două ori pe an;
- Cronic recidivant cu exacerbări – episodul acut este repetitiv de mai mult de doi ani.
În funcție de factorii etiologici, ulcerul poate fi:
- Asociat cu infecția cu Helicobacter pylori;
- Indus de stres, datorat unei perioade îndelungate de tensiune sau muncit sub presiune constantă;
- Medicamentos, cauzat de utilizarea anumitor medicamente, în special antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Pe baza nivelului de aciditate a sucului gastric, se pot identifica:
- Aciditate normală;
- Aciditate crescută;
- Aciditate scabroasă.
Referitor la numărul leziunilor, acestea pot fi:
- Singulare;
- Multiple.
În ceea ce privește dimensiunea, clasificarea este următoarea:
- Mici – până la 5 mm în diametru;
- Medii – până la 6 și 10 mm;
- Mari – până la 11 și 29 mm;
- Gigant – peste 30 mm în diametru.
Există, de fapt, o prezentare interesantă denumită “ulcere în sarut”, care este localizată simetric la doi pereți opuși ai tractului gastrointestinal.
Complicații
Complicațiile ulcerului gastric sunt diverse, dar una dintre cele mai frecvente complicații este boala ulcerativă, care afectează aproximativ 15% dintre pacienți. Aceasta apare atunci când ulcerul se extinde până la vasele de sânge ale stratului muscular și lezează. În consecință, apare sângerarea în cavitatea stomacală.
Cel mai evident semn al acestei complicații este prezența melenei – scaune de culoare negru-închis. Aceasta este produsă atunci când hemoglobina intră în contact cu acidul clorhidric din sucul gastric. Ocazional, melena poate fi unicul indicator al sângerării, iar durerea poate lipsi complet. Sângerările prelungite pot duce la anemie feriprivă cronică, manifestată prin simptome precum slabiciune generală, amețeli și somnolență.
În caz de severitate, se poate evita utilizarea de sânge vioux și biliare vioux cu sânge. Situația impune o intervenție medicală urgentă, necesară pentru a se asigura că sănătatea pacientului nu este compromisă. Atunci când un vas mare este afectat, este posibilă localizarea unei masive sângerare, caracterizată printr-un declin brusc al tensiunii arteriale, pulsuri accelerate și paloare a pielii, care poate progresa către o privire de slabiciune intensă și chiar pierdere a conștienței.
Perforația gastrică este reprezentată de o complicație extrem de gravă, în care se formează un orificiu în peretele stomacului, permițând acidul gastric să se scurgă în cavitatea abdominală. Durerea asociată cu perforația este bruscă și extremă de intensă, putând declara șocul datorat durerii și pierderea conștienței, cu o scădere critică a tensiunii arteriale. Fără intervenție medicală rapidă, aceasta poate fi fatală.
Penetrarea reprezintă încă o complicație serioasă, unde ulcerul patrunde în peretele gastric până la un organ adiacent, cum ar fi omentul, intestinul sau pancreasul. Acidul gastric poate eroda organul afectat, perturbându-i funcția.
Malignizarea ulcerației, adică transformarea în cancer, este foarte rară în cazul tulburărilor cronice și se întâmplă la 1-3% dintre pacienții cu formă cronică a durerii.
Stenoza cicatriceală este o complicație alternativă, în care se formează o cicatrice în zona în care este vindecat ulcerul. Dacă este de dimensiuni mari, acesta poate obstrucționa tranzitul alimentelor din stomac.
Diagnostic
Include mai multe etape.
- Culegerea amănunțită a anamnezei. Este necesar să se precizeze la ce oră apare durerea: înainte sau după mese, dacă există sau nu pe timp de noapte. Dacă sunt prezente arsurile la stomac, eructațiile acide și tulburările de scaun. Este important să nu uitați să specificați despre regimul zilnic și obiceiurile proaste.
- Palparea abdomenului cu definirea punctelor dureroase. Această boală se caracterizează prin dureri în regiunea epigastrică și în partea superioară a abdomenului. Odată cu pătrunderea, durerea se poate răspândi în alte părți ale cavității abdominale.
- FGDS. În cadrul acestei proceduri, un endoscop flexibil cu o cameră este introdus prin gură și esofag în stomacul pacientului. Dacă este necesar, se poate lua o bucată de țesut de ulcer pentru biopsie. Acest lucru este important în cazul în care se suspectează o malignizare. Procedura este inconfortabilă, dar nu provoacă durere. Dacă este necesar, se poate face sub sedare.
- Testul de respirație a ureazei. Helicobacter pylori produce enzima urează. În stomac, ureaza hidrolizează ureea în dioxid de carbon și amoniac. Dioxidul de carbon marcat izotopic rezultat intră în fluxul sanguin, apoi în plămâni și apoi devine parte din aerul expirat. Pentru a efectua proba, pacientul este rugat să expire într-o pungă specială și apoi i se cere să bea o soluție specială de uree. După 30 de minute, se colectează o a doua probă de aer expirat într-o altă pungă.
- Markerul de cancer CA 72-4. Se utilizează atunci când există o suspiciune de malignitate a ulcerului și atunci când există riscul de formare a cancerului.
- ECG. Uneori, infarctul miocardic poate provoca dureri asemănătoare cu cele ale ulcerului gastroduodenal. În acest caz, se efectuează în mod obligatoriu un ECG.
Dacă se suspectează complicații ale bolii ulcerului gastroduodenal, pot fi prescrise metode suplimentare de cercetare: radiografie, tomografie computerizată a cavității abdominale, analize clinice de sânge și parametri biochimici de laborator.
Tratamentul ulcerului
Abordarea terapeutică a ulcerului presupune în primul rând stabilirea unui regim alimentar adecvat, recomandându-se mese frecvente și fracționate – ideal ar fi 5-6 pe zi – în detrimentul celor trei principale, abundente. Se impune excluderea din dietă a produselor ce irită mucoasa gastrică și stimulează secreția de acid clorhidric, cum ar fi bulioanele concentrate, mâncărurile prăjite, fumate, condimentele puternice, mirodeniile, marinadele, sucurile zaharoase, alcoolul și cafeaua.
Este benefică includerea în dietă a alimentelor cu efect de neutralizare a acidului, precum paste făinoase din grâu dur, carnea slabă și peștele preparate prin fierbere, lactatele, ouăle, iar legumele sunt de preferat gătite la abur sau fierte.
Tratamentul ulcerului poate include și alte componente:
- Terapie de eradicare: Aceasta implică utilizarea de antibiotice specific orientate către distrugerea bacteriei H. pylori, cel mai des fiind recomandate “Ampicilina” și “Claritromicina” sau o combinație a acestora.
- Inhibitorii pompei de protoni: Medicamente concepute pentru a diminua secreția de acid clorhidric, reducând astfel aciditatea stomacală și impactul negativ asupra zonei afectate.
- Blocanții receptorilor de histamină H-2: Acești agenți pot diminua aciditatea gastrică pentru o perioadă de 8-10 ore.
- Intervenție chirurgicală: Aceasta este rezervată cazurilor cu complicații precum perforații, sângerări sau extensia ulcerului în structurile învecinate. Procedura poate fi endoscopică sau chirurgicală deschisă, în funcție de severitate. De exemplu, o hemoragie minoră poate fi gestionată prin aplicarea de clipuri endoscopice, în timp ce pentru alte situații se poate recurge la coagulare laser sau electrocoagulare. În scenarii de perforație sau penetrare profundă, se va efectua o intervenție chirurgicală mai amplă, uneori fiind necesară rezecția gastrică parțială sau totală. În cazurile de ulcer penetrant, se îndepărtează și secțiunea afectată din organul adiacent.
Prevenirea ulcerului peptic
Complicațiile ulcerului gastric sunt diverse, dar cel mai frecvent întâlnit este sângerarea ulcerativă, care afectează aproximativ 15% dintre pacienți. Aceasta apare atunci când ulcerul se extinde până la vasele de sânge ale stratului muscular și le lezează. În consecință, apare sângerarea în cavitatea stomacală.
Cel mai evident semn al acestei complicații este prezența melenei – scaune de culoare negru-închis. Aceasta se produce când hemoglobina intră în contact cu acidul clorhidric din sucul gastric. Ocazional, melena poate fi unicul indicator al sângerării, iar durerea poate lipsi complet. Sângerările prelungite pot duce la anemie feriprivă cronică, manifestată prin simptome precum slăbiciune generală, amețeli și somnolență.
În cazurile severe, poate să apară vărsături cu sânge viu sau vărsături biliare cu urme de sânge. Această situație necesită intervenție medicală de urgență, fiind potențial letală. Dacă un vas mare este afectat, poate avea loc un sângerare masivă, caracterizată printr-un declin abrupt al tensiunii arteriale, puls accelerat și paloare a pielii, care poate progresa către o stare de slăbiciune intensă și chiar pierdere a conștienței.
Perforația gastrică reprezintă o complicație extrem de gravă, unde un orificiu se formează în peretele stomacului, permițând acidului gastric să se scurgă în cavitatea abdominală. Durerea asociată cu perforația este bruscă și extrem de intensă, putând declanșa șocul datorat durerii și pierderea conștienței, cu o scădere critică a tensiunii arteriale. Fără intervenție medicală rapidă, aceasta poate fi fatală.
Penetrarea reprezintă încă o complicație serioasă, unde ulcerul patrunde prin peretele gastric până la un organ adiacent, cum ar fi omentul, intestinul sau pancreasul. Acidul gastric începe să erodeze organul afectat, perturbându-i funcția.
Malignizarea ulcerației, adică transformarea în cancer, este mai frecventă în cazul tulburărilor cronice și se întâmplă la 1-3% dintre pacienți cu forma cronică a bolii.
Stenoza cicatriceală este o altă complicație, unde un cicatrice se formează în locul unde ulcerul s-a vindecat. Dacă este de dimensiuni mari, acesta poate obstrucționa tranzitul alimentelor din stomac.
Referințe:
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537128/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK534792/
- https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/stomach-liver-and-gastrointestinal-tract/stomach-ulcer/
- https://gi.org/topics/peptic-ulcer-disease/
- https://www.nidirect.gov.uk/conditions/stomach-ulcer-and-duodenal-ulcer
- https://www.nhs.uk/conditions/stomach-ulcer/
Fotografie de antet și de copertă: © Shutterstock
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administrators of the site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, îl vom distribui printre repertoriile de socializare pentru un citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.