9.2 C
București

Disfagia – diagnosticul si tratamentul tulburarilor de inghitire

Date:

Share post:

Disfagia este dificultatea de a inghiti. Aceasta poate fi resimtita ca un obstacol in calea trecerii alimentelor groase sau lichide. Pacientul nu poate manca normal, se dezvolta hipotrofie, avitaminoza, iar in cazurile grave apare deshidratarea. Este important de retinut ca senzatia de nod in gat – nu este un semn al acestei incalcari!

Conform statisticilor, 1 din 17 persoane a experimentat disfagia cel putin o data in viata lor. Acesta este primul semnal ca exista un fel de tulburare in tractul gastrointestinal superior. Dar dificultatea de a inghiti poate fi cauzata de o varietate de alte motive. Este important sa nu intarziati sa consultati un medic!

Cum se produce inghitirea

Actul inghitirii reprezinta o minune a corpului uman, un proces fiziologic de o complexitate remarcabila. Acesta implica o coordonare impresionanta intre 26 de muschi si 9 nervi cranieni, desfasurandu-se pe parcursul a patru etape esentiale.

Incepem cu faza pre-orala sau antegustativa – momentul inainte ca mancarea sa atinga buzele noastre. Doar privind sau mirosind preparatul culinar ori, uneori, pur si simplu anticipand placerea gustului, organismul nostru initiaza un raspuns reflex, stimuland secretia salivara. Luati exemplul unei felii de lamaie: chiar si la simpla gandire a acesteia, gura se umple de saliva – un prim pas in procesul inghitirii.

Urmatoarea este faza orala, cand alimentele se afla efectiv in cavitatea bucala. Aici, mancarea este macinata meticulos de dinti si amestecata cu saliva de catre limba agila, transformandu-se intr-un bol alimentar optim pentru a fi inghitit, avand dimensiuni care variaza, de regula, intre 5 si 15 centimetri cubi.

In etapa faringiana, bolul alimentar este impins spre partea posterioara a gurii de miscarile linguale. Palatul moale se ridica, separand cavitatea nazala de cea bucala, in timp ce epiglota sigileaza intrarea in trahee, asigurand ca alimentele se indreapta exclusiv spre esofag. Musculatura faringelui se contracta ritmic, facilitand trecerea bolului alimentar spre etapa urmatoare.

Finalul acestei calatorii fascinante este faza esofagiana, unde miscari peristaltice coordonate propulseaza mancarea din esofag catre stomac. Bolurile solide isi fac drumul in circa 3-9 secunde, in timp ce lichidele pot parcurge acest traseu in doar 1-2 secunde, la o viteza estimativa de 2-5 centimetri pe secunda.

Inghitirea nu este doar un simplu reflex, ci o coregrafie fiziologica, un balet celular care se deruleaza in tacere de fiecare data cand savuram o bucata de mancare.

Clasificarea incalcarii

Disfagia este clasificata in functie de mai multi indicatori.

In functie de durata de aparitie a simptomelor.

  • Acuta, aparuta brusc. Cel mai adesea apare cu traumatisme ale capului si gatului sau accident vascular cerebral.
  • Cronica, care este de lunga durata. Apare cu tumori cu crestere lenta ale faringelui, esofagului si ale organelor mediastinale.

Nivelul de aparitie.

  • Orofaringiana. Apare in partile cele mai inalte ale tractului gastrointestinal: cavitatea bucala si faringele.
  • Esofagian. Apare de-a lungul intregii lungimi a esofagului.

Prin natura cursului.

  • Permanent. Inghitirea este dificila intotdeauna, nu se usureaza sau se inrautateste.
  • Intermitenta. Apare episodic, alternand cu episoade de inghitire normala.
  • Progresiva. Caracterizata de o crestere treptata a simptomelor. La inceput, pacientul nu poate manca alimente uscate, el trebuie neaparat sa spele alimentele cu mult lichid. Apoi, nu poate manca nicio mancare umeda si groasa. Stadiul final vine atunci cand persoana nu poate inghiti lichide.

In ceea ce priveste severitatea.

  • In primul rand – pacientul nu poate inghiti unele tipuri de alimente solide. De exemplu, pesmet sau bucati mari de mere tari.
  • Al doilea – persoana consuma doar alimente moi, inghitirea alimentelor tari este imposibila.
  • In al treilea rand – inghite doar alimente lichide.
  • Al patrulea – este imposibil sa inghita orice fel de alimente, inclusiv lichide.
Citeste si...
Durerile lombare - o provocare majoră pentru sănătatea românilor

Cauzele tulburarilor de inghitire

Disfagia - diagnosticul si tratamentul tulburarilor de inghitire
Disfagia - diagnosticul și tratamentul tulburărilor de înghițire 9

La nou-nascuti, acest fenomen este cel mai adesea asociat cu malformatii congenitale ale aparatului maxilo-facial sau cu tumori care au aparut in uter. La o varsta frageda, tulburarea apare cel mai adesea din cauza unor modificari inflamatorii la nivelul muschilor implicati in actul de inghitire. La varstnici, incep sa predomine tulburarile sistemului nervos, cum ar fi accidentul vascular cerebral, boala Parkinson sau dementa. Tumorile faringelui, esofagului si mediastinului afecteaza aproximativ in acelasi mod persoanele de toate varstele.

organicsfood.ro

Disfagia orofaringiana este mult mai frecventa, reprezentand aproximativ 85% din totalul pacientilor. Disfagia esofagiana apare cel mai adesea in partile inferioare ale esofagului. Cauzele lor sunt diferite una de cealalta.

Cauzele disfagiei orofaringieneCauzele disfagiei esofagiene
Infectii, abcese ale faringeluiCorp strain in esofag
Extinderea timusuluiInflamatie a mucoasei esofagului. De exemplu, poate fi in cazul refluxului gastroesofagian
Marirea ganglionilor limfatici cervicali si submandibulari cu oncologie sau cu un proces inflamator puternicTumori maligne si benigne ale esofagului
Inflamatie musculara – miozita sau fibrozaArsuri chimice ale esofagului datorate inghitirii de substante otravitoare: baterii, produse de uz casnic
Tumori ale gatului si ale regiunii capuluiVene varicoase ale esofagului
Osteofite (excrescente osoase) ale vertebrelor cervicaleExpunerea la radiatii
Diverticulul lui Zenker – umflatura a mucoasei esofagiene la trecerea dintre faringe si esofagTumori pulmonare si mediastinale
Accident vascular cerebral si alte boli ale SNCBoli infectioase, de exemplu tuberculoza.
Miastenia gravis la femeile insarcinateBoli cardiace – anevrism aortic si altele
Distrofie muscularaAcalazia cardiaca
Cresterea anormala a dintilor si malocluziaSclerodermie
Leziuni ulcerative ale gurii si limbiiComplicatii in urma unei interventii chirurgicale, de exemplu, fundoplastie
Expunerea la o serie de medicamenteSindromul Plummer-Vinson: atrofie a mucoasei orale, faringiene si esofagiene. Dermatita seboreica si anemie hipocromica.
Xerostomie: gura uscata cauzata de scaderea sau absenta secretiei de saliva
Leziuni ale nervilor cranieni care sunt responsabili de actul de inghitire
Boala Parkinson
Perturbarea acuta a circulatiei cerebrale
Accident vascular cerebral

Simptome

Disfagia - diagnosticul si tratamentul tulburarilor de inghitire
Disfagia - diagnosticul și tratamentul tulburărilor de înghițire 10

Manifestarile clinice depind de nivelul de localizare a tulburarii. Este important sa intervievati corect pacientul si sa clarificati locul exact in care se simte dificultatea de inghitire. Și ce fel de alimente nu poate inghiti. Un semnal rau este capacitatea de a manca doar alimente sau bauturi lichide.

Principalele manifestari ale disfagiei orofaringiene:

  • localizarea dificultatii de inghitire in gat,
  • tuse uscata sau afectarea reflexului de tuse,
  • aruncarea alimentelor in cavitatea nazala,
  • tulburari de vorbire de tip disartrie,
  • nazalitatea vocii,
  • crize episodice de sufocare,
  • debutul rapid al bolii – mai putin de 2 zile.

Principalele manifestari ale disfagiei esofagiene:

  • respiratie urat mirositoare;
  • dureri toracice in timpul mesei;
  • tulburare de tip intermitent, in care episoadele de ameliorare alterneaza cu episoade de inrautatire;
  • arsuri la stomac;
  • senzatia de alimente blocate in spatele sternului;
  • regurgitare, eructatii;
  • debut indelungat al bolii (mai mult de 2 zile).

Deoarece dificultatea de inghitire este o manifestare a multor boli, o sarcina diagnostica importanta este de a exclude oncologia ca si cauza a dificultatii de inghitire.

O tumora maligna poate fi suspectata daca apar mai multe simptome amenintatoare:

  • pierdere in greutate,
  • cresterea severa a simptomelor in ultimele patru luni,
  • dificultati in a manca alimente predominant solide.

Diagnostic

Tulburarile de deglutitie pot fi cauzate de o varietate de motive, astfel ca si metodele de diagnostic sunt foarte diverse. Adesea sunt necesare mai multe examinari pentru a pune un diagnostic corect.

Test cronometrat cu inghitire de apa

Disfagia - diagnosticul si tratamentul tulburarilor de inghitire
Disfagia - diagnosticul și tratamentul tulburărilor de înghițire 11

Aceasta metoda este usor de realizat si foarte accesibila. Nu necesita spitalizare sau examinari costisitoare.

Citeste si...
Simptomele și cauzele psoriazisului - identificarea din timp ajută la control și remediere

Pacientului i se cere sa bea un pahar de apa cu cea mai mare viteza posibila. Medicul noteaza timpul luat de pacient si numara numarul de inghitituri. Pe baza a trei parametri – volumul de apa, viteza de baut si numarul de inghitituri – se calculeaza viteza medie de inghitire si volumul pe inghititura.

Aceasta metoda este prima metoda care trebuie utilizata atunci cand se suspecteaza disfagia orofaringiana. Ea poate fi efectuata direct in cadrul consultatiei medicale, iar fiabilitatea sa este de aproximativ 95%. Daca este necesar, testul cu apa poate fi completat cu un test alimentar. Acesta se efectueaza in acelasi mod, dar pacientului nu i se cere sa bea apa, ci sa manance alimente groase.

Fluoroscopie video

O metoda cu un grad ridicat de evidenta. Este un tip de examinare radiologica. Pacientului i se administreaza diferite tipuri de alimente – de la alimente groase pana la lichid maxim. Toate alimentele sunt pre-tratate cu o compozitie speciala care contine bariu. Bariu este o substanta de contrast radioopaca – este foarte vizibila pe imagini. Alimentele obisnuite nu sunt vizibile pe ele.

Tubul aparatului cu raze X este focalizat pe gura si gatul pacientului. Intregul proces de consumare a alimentelor care contin bariu este vizibil pe ecranul computerului medicului. De asemenea, se pastreaza o inregistrare a examinarii. Ca urmare, este posibil sa se vizualizeze cu precizie localizarea tulburarilor de inghitire: de la fisurile posterioare ale palatului moale (care nu sunt vizibile in timpul examinarii normale) pana la ingustarea esofagului ca urmare a compresiei externe.

Durata aproximativa a procedurii este de 20-30 de minute. Aceasta depinde de cantitatea de alimente care urmeaza sa fie gustata. Studiul este permis si la copii. Contraindicatiile sunt sarcina si intoleranta individuala la preparatele care contin bariu.

Nasoendoscopie

Examinare endoscopica a cavitatii nazale si faringiene cu ajutorul unui endoscop flexibil cu o camera. Endoscopul este introdus prin nara pacientului. Procedura este foarte sigura si se efectueaza fara anestezie si sedare. Inregistrarea video a examinarii este afisata pe un monitor si inregistrata. Aceasta examinare este indicata atunci cand se suspecteaza disfagia orofaringiana. Acesta poate detecta probleme grave, cum ar fi carcinomul nazofaringian sau anomalii ale palatului.

Fibrogastroduodenoscopie (FGDS)

Disfagia - diagnosticul si tratamentul tulburarilor de inghitire
Disfagia - diagnosticul și tratamentul tulburărilor de înghițire 12

Este o examinare endoscopica in timpul careia un endoscop flexibil cu o camera si un sistem de fibra optica este trecut prin gura in esofag, stomac si inceputul duodenului. Daca este necesar, endoscopul poate fi completat cu un instrument pentru prelevarea de biopsii si efectuarea pH-metriei transendoscopice – masurarea aciditatii din esofag si stomac.

Este posibil sa se efectueze inregistrari video si fotografice ale mucoasei, precum si sa se efectueze interventii chirurgicale minime. De exemplu, indepartarea polipilor mici sau taierea venelor dilatate. Procedura nu este dureroasa, dar este neplacuta. Pentru a reduce disconfortul, pacientul este tratat cu un spray anestezic in orofaringe.

In cazul unui prag dureros crescut sau al unui reflex nazal puternic, fibrogastroduodenoscopia se efectueaza sub sedare pe termen scurt, intr-o stare de somn medicamentos. Inainte de studiu este important sa nu se manance sau sa se bea timp de 8 ore inainte de interventie. Procedura in sine nu dureaza mai mult de 10 minute. Daca este nevoie de o interventie chirurgicala locala sau de prelevare de biopsie, atunci putin mai mult. Dupa FGDS pot ramane senzatii neplacute in gat, care trec ele insele dupa 48 de ore.

Examinarea cu raze X cu bariu a esofagului

Unul dintre cele mai informative studii in ceea ce priveste diagnosticarea disfagiei esofagiene. Acesta consta intr-o serie de radiografii care arata traseul suspensiei de bariu prin tractul gastrointestinal. Sulfatul de bariu este un agent de contrast radioopac care este clar vizibil pe radiografie.

Citeste si...
Cele mai frecvente 5 boli ale profesorilor și cum să le previi!

Organele goale (faringe si esofag) apar ca niste contururi foarte neclare pe imagini. Bariul umple spatiul gol, rezultand o imagine clara pe radiografie. Examinarea dureaza de la 30 de minute. Timpul exact depinde de partile tractului gastrointestinal care trebuie examinate.

Pentru inceput, se face o radiografie de revizuire. Acest lucru va permite sa excludeti patologia, in care bariul nu se poate bea. De exemplu, perforarea peretelui stomacului. Apoi, pacientului i se da sa bea un pahar de suspensie de sulfat de bariu. Pentru copii, doza este mai mica, depinde de greutate si varsta.

Disfagia - diagnosticul si tratamentul tulburarilor de inghitire
Disfagia - diagnosticul și tratamentul tulburărilor de înghițire 13

Apoi se realizeaza o serie de radiografii. Pacientul poate fi rugat sa adopte diferite posturi – sa stea jos, in picioare, intins pe o parte sau pe spate. Acest lucru este necesar pentru o distributie uniforma a bariului pe peretii esofagului si stomacului. Pregatirea pentru studiu nu este dificila. Timp de trei zile este necesar sa se excluda din alimentatie produsele care contribuie la formarea de gaze in intestin (leguminoase, varza, pesmet). Timp de 8 ore inainte de studiu nu se poate manca si bea.

Studiul functiei motorii esofagiene – manometrie

Aceasta metoda va permite sa evaluati activitatea peristaltica a esofagului si sa masurati presiunea de repaus si presiunea undei peristaltice in interiorul esofagului. In esofag se introduce un senzor cu mai multe canale, care masoara presiunea la intervale de 1 cm. Datele obtinute sunt procesate de un software special. Rezultatul este prezentat sub forma unui grafic special.

Studiul nu poate fi efectuat in aceeasi zi cu alte examinari invazive ale esofagului – FGDS, examen cu raze X cu bariu.

O sonda cu un diametru de aproximativ 4 mm este introdusa in esofag prin nas. Dupa incetarea cascatului si normalizarea respiratiei este necesar sa se bea apa in inghitituri mici. Intervalul dintre inghitituri trebuie sa fie de cel putin 30 de secunde, inghitirea se face la comanda medicului.

Exista variante ale studiului, cand pacientului i se cere sa bea rapid sau i se da sa manance alimente solide. Senzorii inregistreaza contractia esofagului ca raspuns la introducerea lichidului sau a alimentelor. Pentru a reduce disconfortul, cavitatea nazala, prin care se introduce manometrul, este pre-irrigata cu spray de lidocaina. Cu 4 ore inainte de studiu merita sa va abtineti de la fumat si de la mancare, cu 2 ore – de la lichide.

Scintigrafia cu radionuclizi a esofagului

O metoda de examinare cu radioizotopi a esofagului. Pacientului i se da sa bea un lichid care contine o eticheta radioactiva. Cel mai frecvent este technetium-99. Marcajul radioactiv se deplaseaza in josul esofagului. Aceasta miscare este monitorizata in timpul examinarii cu ajutorul unei camere gamma speciale in care este plasat pacientul. Daca este necesar, pacientul poate sta intins sau in picioare. Acest lucru depinde de miscarea markerului si de nevoia medicului de a vizualiza o anumita parte a tractului gastrointestinal.

Studiul dureaza de la 30 de minute la cateva ore. Stomacul trebuie sa fie gol, dar nu este recomandat sa aiba o senzatie puternica de foame. Prin urmare, cu 6 ore inainte de studiu puteti lua o masa pe baza de carbohidrati lenti. Acest lucru va ajuta la mentinerea unui nivel ridicat al glicemiei pentru o perioada lunga de timp si nu veti avea o senzatie foarte puternica de foame. O contraindicatie absoluta a procedurii este sarcina si perioada de alaptare.

Deoarece tulburarea de inghitire nu este o boala, ci un simptom, pot fi prescrise si alte studii pentru a diagnostica procesul de baza. De exemplu, un screening imunologic daca se suspecteaza sclerodermie sau culturi daca se suspecteaza o infectie. Medicul poate implica si alti specialisti in diagnostic: cardiologi, dentisti, chirurgi bucali si maxilo-faciali, pneumologi, specialisti in boli infectioase.

Citeste si...
De ce provoacă stresul boli autoimune?

Alegerea metodei principale de diagnosticare se bazeaza pe simptomul predominant al afectiunii. Cu aceasta metoda medicul incepe de obicei examinarea, dar nu intotdeauna o singura examinare va fi suficienta. Alegerea metodei principale de diagnosticare in functie de simptomul conducator al tulburarii.

Diagnosticul diferential

Disfagia - diagnosticul si tratamentul tulburarilor de inghitire
Disfagia - diagnosticul și tratamentul tulburărilor de înghițire 14

Pacientul nu poate descrie intotdeauna cu exactitate si in detaliu ce anume il deranjeaza. Inainte de a prescrie examinari invazive si neplacute, este necesar sa ne asiguram ca problema de natura organica exista cu adevarat. Este important sa se faca un diagnostic diferential cu tulburarile respiratorii, frica de inghitire si Globus Hystericus, o senzatie de nod in gat de natura isterica. In acest scop, neurologii, pneumologii si psihiatrii pot fi implicati in examinari.

Complicatii

Tulburarea de inghitire este extrem de periculoasa in ceea ce priveste provocarea de complicatii. Cea mai frecventa complicatie este malnutritiamalnutritia. Atunci cand inghitirea este dificila, exista o deficienta de nutrienti, micronutrienti si vitamine. In cazurile severe, apare deshidratarea – deshidratarea. Aceasta apare atunci cand este imposibil de a manca alimente lichide. Daca se suspecteaza deshidratarea, se recomanda un tratament spitalicesc cu fluide intravenoase si medicamente.

Pneumonia prin aspiratie apare atunci cand continutul stomacului si al esofagului este aruncat in tractul respirator. Bucatile de alimente si acidul clorhidric din sucul gastric irita tesutul pulmonar si declanseaza un proces inflamator sever.

Riscul de aspiratie este ridicat daca pacientul are 2 sau mai multi dintre urmatorii factori de risc:

  • disartrie – o tulburare de vorbire,
  • disfonie, o modificare a timbrului vocii,
  • un istoric de pneumonie prin aspiratie,
  • tuse anormala,
  • reflexul faringian slab sau absent,
  • tuse imediat dupa ce a inghitit apa,
  • schimbarea vocii dupa ce se consuma alimente lichide.

Tratament

Disfagia - diagnosticul si tratamentul tulburarilor de inghitire
Disfagia - diagnosticul și tratamentul tulburărilor de înghițire 15

Tratamentul se reduce la terapia bolii de baza care provoaca dificultatea de inghitire. Dar exista principii comune tuturor manifestarilor. Mancatul este posibil doar in pozitie verticala. Nu se poate manca culcat! Dupa ce ati mancat, este necesar sa petreceti sezand timp de 30 de minute.

Este important sa selectati corect alimentatia optima. Aceasta poate fi amestecuri terapeutice speciale cu un continut caloric crescut si un continut ridicat de proteine. Sau alimente obisnuite, dar de o consistenta mai lichida. In dieta zilnica ar trebui sa fie o cantitate suficienta de vitamine, minerale si oligoelemente. Un nutritionist sau nutritionist poate calcula corect continutul caloric si un meniu de proba. Este important sa se evite alcoolul, mancarea de tip fast-food, alimentele cu multa sare, zahar, grasimi sau condimente

Adesea, odata cu dificultatile de inghitire, apare si disartria – o tulburare de vorbire. Acest lucru este cel mai frecvent la pacientii cu leziuni ale sistemului nervos central (de exemplu, din cauza accidentelor vasculare cerebrale sau a bolii Parkinson). Cursurile cu un logoped vor ajuta la restabilirea tonusului muschilor implicati in producerea sunetelor. Și la restabilirea ritmului respiratiei.

Corectia chirurgicala este cel mai adesea necesara in procesele tumorale si in oncologie. Indepartarea neoplasmului malign include un tratament concomitent: chimioterapie si terapie cu unde radio.

Terapiile medicamentoase sunt selectate individual – ca modalitate de terapie a bolii de baza. Acestea pot fi medicamente care suprima inflamatia, medicamente pentru a reduce aciditatea, antibiotice. O alta metoda de tratament este fizioterapia, care are ca scop normalizarea tonusului esofagului si restabilirea reflexului faringian.

Cum sa il ajutati pe medic sa puna un diagnostic corect

Ganditi-va in prealabil si pregatiti raspunsurile la urmatoarele intrebari. Acest lucru il va ajuta pe medic sa se orienteze mult mai repede in examinarea necesara si sa aleaga tactica de tratament potrivita.

Disfagia - diagnosticul si tratamentul tulburarilor de inghitire
Disfagia - diagnosticul și tratamentul tulburărilor de înghițire 16
  1. Cand apare problema cu inghitirea – imediat dupa ce a intrat mancarea in gura sau cateva secunde mai tarziu?
  2. Ce fel de alimente sunt greu de inghitit: solide, lichide sau orice fel de alimente?
  3. Exista alimente aruncate in nas la inghitire?
  4. Inghitirea provoaca tuse sau o senzatie de lipsa de aer?
  5. Cu cat timp in urma a fost observata prima schimbare? Se accentueaza cu timpul? Exista momente in care inghitirea nu este deloc dureroasa sau neplacuta?
  6. Unde anume se blocheaza mancarea – in gura, in gat sau in piept?
  7. Cum s-a schimbat greutatea dumneavoastra in ultima vreme? Este mai mult sau mai putin? Cu cat de mult?
  8. Exista durere si eructatii in timpul inghitirii?
  9. Exista si alte afectiuni care nu au legatura cu tractul gastrointestinal?
  10. Ati suferit vreo operatie la nivelul esofagului, organelor mediastinale, stomacului? Ati suferit o interventie chirurgicala ortodontica sau maxilo-faciala?
  11. Ce medicamente luati in prezent?
  12. Ati facut radioterapie?

In timpul disfagiei, respiratia urat mirositoare si cresterea florei patogene in canalele gingivale pot fi o preocupare. In cazul defectelor orale sau al tulburarilor de muscatura este necesara o ingrijire orala adecvata. Este important sa va spalati pe dinti cel putin de doua ori pe zi si, daca este posibil, trebuie folosite irigatorii.

Link-uri web care discuta despre diagnosticul si tratamentul disfagiei:

Mario Benett
Mario Benetthttps://organicsfood.ro
Scriitor independent absolvent a unei facultăți de medicină, un master în sănătate publică si nutriție la NUS Medicine - National University si vastă experiență în domeniul sănătății. În urma formării sale educaționale la Centennial College pentru jurnalism și la Trent University, a descoperit unde se află adevărata sa pasiune - sănătatea. Obiectivul lui este de a ajunge la public cu informații medicale complete și exacte într-un stil ușor de citit și informativ, astfel încât cititorii să poată face alegeri avizate pentru a-și menține sănătatea. A scris articole despre nutriție, medicină sportivă, fizioterapie, cardiologie, radiologie, chirurgie cosmetică, oftalmologie, oncologie, stomatologie, chirurgie, audiologie și alte probleme de sănătate. Colaborează cu succes cu organicsfoods.ro și cu alte platforme din domeniu din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

drmax.ro/
viataverdeviu.ro

Artictiole conexe

Infectii Intime: Ce Trebuie Sa Știi Despre Gonoree si Enterobioza?

Află totul despre gonoree și enterobioza, două dintre infecțiile delicate despre care mulți se tem să discute. Descoperă importanța diagnosticării rapide și a tratamentului adecvat pentru a preveni complicațiile și a proteja sănătatea ta și a celor dragi. Informează-te corect și protejează-te!

8 Locuri in care se poate ascunde inflamatia

Inflamația poate fi un indicator al bolilor autoimune și se manifestă în 8 zone neașteptate ale corpului. De la creier și sistemul digestiv până la nivelul zahărului din sânge și sistemul imunitar, este esențial să recunoști simptomele timpurii și să acționezi în consecință pentru sănătatea ta.

Totul despre meningita: cauze, simptome, tratament si preventie

Meningita afectează meningeul creierului și măduvei spinării, având simptome severe și necesitând tratament rapid. Acest articol detaliază cauzele, simptomele și metodele de tratament, oferind informații vitale pentru sănătatea ta.

Tensiunea arteriala ridicata va poate obosi?

Te întrebi dacă tensiunea arterială ridicată vă poate obosi? Află în acest articol care sunt cauzele, simptomele și soluțiile pentru această afecțiune care afectează milioane de oameni.

Excesul de estrogen in organism, cauze simptome si solutii

Estrogenul este unul dintre cei mai importanți hormoni feminini care ajută la menținerea sănătății femeilor. El reglează ciclul...

Cum afecteaza varsta imunitatea

Află cum vârsta influențează imunitatea și descoperă pașii pe care îi poți urma pentru a te menține sănătos. Nu rata informații esențiale despre consolidarea apărării organismului tău!"

Candidoza – cauze, simptome, tratament si prevenire

Candidoza este o infecție cauzată de ciuperca Candida, cel mai frecvent de specia Candida albicans. Această ciupercă face...

Sforaitul si apneea in somn. Apneea in somn – cat de periculoasa este aceasta afectiune si cum sa o tratam

Sforăitul poate fi semnul unei probleme grave: apneea în somn. Află cum recunoști simptomele, cauzele și impactul acesteia asupra sănătății tale.