Apariția oricăror formațiuni pe față provoacă o alarmă firească și necesită contactul cu un specialist. Una dintre aceste formațiuni care pot strica aspectul este xantelasma.
Numele în sine provine din două cuvinte grecești: “xanthos” (“galben”) și “elasma” (“placă”). Apare de obicei pe pleoapa superioară, mai aproape de colțul intern al ochiului. Este un neoplasm benign; în niciun caz nu este capabil să devină malign. Afectează cel mai adesea femeile aflate la postmenopauză, dar poate apărea și la bărbații în vârstă.
Această formațiune în sine nu amenință sănătatea gazdei sale, dar prezența ei poate indica (și de cele mai multe ori o face) probleme metabolice grave. Mai exact, modificări patologice în spectrul lipidic din sânge, adesea combinate cu dezechilibru hormonal și toleranță deficitară la glucoză.
Cum arată xantelasma
Este o mică formațiune subcutanată de culoare galbenă, care apare de obicei simetric pe ambele părți în colțurile interne ale pleoapelor. Pe măsură ce există, acestea pot crește în dimensiune și pot fuziona una cu cealaltă.
Fuziunea rezultată este o formațiune nodulară mare numită xantom. În ciuda aspectului său neatractiv, acesta nu reprezintă o amenințare în ceea ce privește malignitatea. În unele cazuri (anumite tipuri de tulburări metabolice), într-o perioadă scurtă de timp pot apărea nu unul, ci mai multe xantelasme, care pot fuziona apoi într-o singură formațiune.
Un astfel de neoplasm este o depunere locală de grăsime în stratul papilar al dermului. Evident, cauza acestui fenomen se află într-o tulburare a metabolismului lipidic (al grăsimilor) – dislipidemia.
De ce are nevoie organismul nostru de grăsimi
Mass-media modernă ne bombardează cu mesaje despre lupta împotriva grăsimilor, prezentându-le ca pe o cauză a creșterii în greutate, a bolilor grave și a scăderii speranței de viață. Din această cauză, multe persoane, în special femeile, interpretează greșit aceste informații și ajung să elimine complet grăsimile din alimentație. Dar este oare acesta un pas în direcția îmbunătățirii sănătății lor? Nu. Contribuie la prevenirea tulburărilor de metabolism lipidic? Într-o mică măsură.
Lipidele și lipoproteinele, complexe de lipide și proteine, sunt vitale pentru organismul uman, îndeplinind o serie de funcții critice:
- constituie baza membranelor celulare din corp;
- sunt materie primă pentru sinteza unei game extinse de hormoni steroizi, incluzând hormonii sexuali;
- sunt esențiale în sinteza multor vitamine;
- protejează organismul împotriva pierderilor de căldură și contribuie la menținerea temperaturii corporale constante;
- funcționează ca o sursă de energie de rezervă, fiind utilizate atunci când rezervele de carbohidrați sunt epuizate, prin arderea grăsimilor stocate.
Ce grăsimi sunt prezente în corpul uman
Organismul uman conține lipide grupate în câteva categorii majore.
Trigliceridele reprezintă cea mai abundentă formă, compuse dintr-o moleculă de glicerol legată de trei acizi grași. Rolul lor principal este de a furniza energie corpului când este nevoie și de a facilita transportul vitaminelor liposolubile (A, D, E, K).
Fosfolipidele și glicolipidele sunt, respectiv, compuși ai acizilor grași cu acid fosforic și combinații de grăsimi cu carbohidrați. Acestea constituie fundația membranelor celulare, asigurând transportul diferitelor substanțe din sânge în celule și viceversa.
Steroizii sunt compuși organici ciclici derivând din colesterol. Ei sunt esențiali în producerea hormonilor sexuali și a celor suprarenali, având un rol cheie în numeroase procese biologice ale corpului.
Cum se reglează metabolismul grăsimilor în organism
Grăsimile pătrund în organism prin alimentație și, după emulsionarea inițială cu bila, sunt descompuse în intestinul subțire de enzime specifice, lipazele, și absorbite în capilarele limfatice. Metabolizarea principală a grăsimilor se desfășoară în ficat, unde se formează particulele de transport (VLDL – lipoproteine cu densitate foarte scăzută, LDL – lipoproteine cu densitate scăzută, HDL – lipoproteine cu densitate înaltă) și se sintetizează colesterolul endogen. Grăsimile care nu sunt necesare imediat sunt de asemenea stocate aici.
Prezența excesivă a lipoproteinelor în sânge conduce la depunerea acestora pe mucoasa internă a vaselor sanguine, formând pete lipidice. Acestea sunt considerate elemente străine de către organism, declanșând astfel răspunsul imunitar și o inflamație locală, care se finalizează cu formarea de țesut conjunctiv și dezvoltarea plăcilor aterosclerotice.
Este esențial de reținut că o placă aterosclerotică poate îngusta lumenul vasului de sânge și restricționa contracția normală, perturbând fluxul sanguin în zona respectivă.
Reglarea metabolismului lipidic este un proces complex, influențat semnificativ de hormoni. Insulina (un hormon pancreatic), prolactina (un hormon hipofizar) și alți hormoni contribuie la acumularea de lipide în organism, în timp ce hormonii suprarenali și tiroidieni favorizează descompunerea acestora.
Un aspect demn de menționat este acela că hormonii sexuali feminini, estrogenii, accelerează utilizarea și eliminarea lipidelor, ceea ce explică de ce femeile în perioada fertilă au un risc mai scăzut de ateroscleroză comparativ cu bărbații de aceeași vârstă.
Important: anomaliile semnificative ale metabolismului colesterolului sunt rare la femeile aflate în premenopauză.
Care este pericolul metabolismului deficitar al lipidelor
Principalul pericol al tulburărilor metabolismului lipidic rezidă în leziunile aterosclerotice ale patului vascular.
- Plăcile aterosclerotice pe termen lung modifică semnificativ lumenul vaselor de sânge. Dacă s-au format plăci în arterele coronare (arterele care alimentează țesutul cardiac propriu-zis), riscul de atac de cord crește de mai multe ori. Dacă s-au format plăci în arterele care duc la creier, există un risc ridicat de accident vascular cerebral ischemic.
- Plăcile aterosclerotice se pot desprinde și se pot deplasa cu fluxul sanguin spre vasele mari, blocându-le complet lumenul. Acest lucru poate duce la tromboembolism, o afecțiune care pune viața în pericol și care necesită tratament imediat.
Norme de lipide în organism
Un test de sânge pentru spectrul lipidic se numește lipidogramă (sau profil lipidic). Acesta reflectă următorii indicatori.
- Colesterolul total. Norma este de până la 5,2 mmol/l.
- LDL. Norma este de până la 3 mmol/l.
- HDL. Norma este mai mare de 1 mmol/l (pentru bărbați) și mai mare de 1, 2 mmol/l (pentru femei).
- Trigliceride. Normale – până la 1,7 mmol/l.
- Colesterolul non-HDL. Normal – până la 3,4 mmol/l.
Orice abatere de la aceste valori se numește dislipidemie.
De ce poate apărea dislipidemia
Există două grupuri de cauze.
- Intern (endogen). Aceste cauze nu pot fi influențate în niciun fel, deoarece includ vârsta, sexul, predispoziția ereditară.
- Extern (exogen). Printre acestea se numără: stilul de viață, alimentația, obiceiurile proaste, comorbiditățile și corectarea lor medicamentoasă.
Se disting dislipidemiile primare, secundare și mixte.
Primară include formele familiale și genetice ale bolii, care sunt moștenite. În această boală în familii, chiar și la copiii mici, se detectează niveluri semnificativ ridicate de colesterol. Dacă terapia cu medicamente pentru scăderea colesterolului nu este efectuată în mod constant, există un risc ridicat de invaliditate și chiar de deces al pacientului din cauza unui eveniment vascular, chiar și la o vârstă fragedă.
Dislipidemia secundară se dezvoltă pe fondul oricăror boli cronice existente care afectează întregul metabolism. De exemplu, diabetul zaharat, hipotiroidismul (scăderea funcției tiroidiene), boala Icenko-Cushing (afectarea suprarenalei) și așa mai departe.
Formele mixte apar dintr-o combinație de riscuri genetice crescute și un stil de viață suboptimal. Acestea sunt cele mai frecvente în practica clinică.
Important: cu cât valorile metabolismului lipidic se abat mai mult de la valorile normale, cu atât crește riscul de a dezvolta complicații care pun viața în pericol.
Prezența unui astfel de neoplasm sau a unui proces răspândit (xantomatoză) într-un procent mare de cazuri indică tulburări pronunțate ale metabolismului lipidic. Este considerat un marker al unei evoluții severe și al unui risc ridicat de complicații ale aterosclerozei. De aceea, dacă găsiți pete galbene în colțurile ochilor, ar trebui să consultați un medic cât mai curând posibil pentru a vă examina metabolismul în profunzime.
Diagnosticul xantelasmei
Diagnosticarea xantelasmei de obicei presupune o evaluare directă a pacientului, fiind suficientă pentru identificarea acesteia. La palpare, formațiunea nu induce durere și prezintă o textură moale. Adesea, xantelasma apare în mod simetric pe ambele pleoape și există tendința ca leziunile mai mici să conlucreze, formând o linie galbenă care se extinde de-a lungul pleoapei.
În cazurile de dislipidemie ereditară sau severă, putem asista la fenomenul de xantomatoză, caracterizat prin apariția de leziuni multiple pe diverse părți ale corpului, cum ar fi fața, gâtul, brațele, umerii și alte zone. Xantoamele pot apărea chiar și pe mucoase sau pe conturul buzelor. La copiii mici, aceste manifestări sunt deosebit de îngrijorătoare și necesită atenție specială.
Ce medic să consultați
Având în vedere că aceste formațiuni nu produc disconfort pacientului, cazurile sunt de obicei redirecționate către un dermatolog, scopul fiind îmbunătățirea aspectului estetic. Totuși, un dermatolog experimentat va recunoaște potențialele riscuri de dereglări metabolice și va recomanda consultul la un endocrinolog sau cardiolog. În aceste situații, tratamentul aspectului estetic este considerat secundar în comparație cu identificarea și managementul posibilelor afecțiuni subiacente.
Tratament și prevenire
Masa în sine nu are nevoie de tratament, deoarece nu reprezintă o amenințare pentru sănătate. Ea nu se inflamează și nu devine malignă. Masele mici sunt de obicei monitorizate. În unele cazuri, ele pot fi îndepărtate la cererea pacientului, dacă reprezintă un defect cosmetic.
Îndepărtarea se efectuează sub anestezie locală în ambulatoriu, folosind:
- chirurgie cu laser,
- diatermocoagulare,
- electrocoagulare.
Masele mari pot fi extirpate în mod clasic cu bisturiul. Adesea, excesul de piele de pe pleoapele superioare este îndepărtat odată cu îndepărtarea masei. Vindecarea se produce de obicei fără complicații.
Măsurile preventive includ tratamentul bolilor de bază care au determinat apariția neoplasmelor. Recomandările comune pentru toți sunt:
- dietă cu restricție de grăsimi animale;
- a scăpa de excesul de greutate, dacă este cazul;
- creșterea activității fizice zilnice (mai ales în aer liber);
- abandonarea completă a intoxicațiilor cronice și a obiceiurilor proaste (fumatul tutunului, consumul de alcool, cantități mari de cafea și ceai);
- administrarea de vitamine și minerale adecvate.
În cazul unei tulburări de metabolism al colesterolului diagnosticate, pacientului i se prescriu medicamente care blochează enzimele implicate în producerea colesterolului intern din ficat. Astfel de medicamente se numesc statine.
În cazul unor disfuncții hormonale din partea glandei tiroide, nivelul hormonului tiroxină se corectează prin intermediul terapiei de substituție hormonală. În prezența diabetului zaharat sau a rezistenței la insulină, se prescriu medicamente care reglează metabolismul glucidic.
Deoarece ficatul este (în principal) responsabil pentru metabolismul lipidelor, este esențial să monitorizăm în mod regulat funcția sa. Și, dacă este necesar, să luați medicamente de susținere. În acest caz, pacienților li se prescriu analize biochimice de sânge (ALT, AST și bilirubină) și ecografie abdominală pentru a evalua starea ficatului, a vezicii biliare și a canalelor biliare.
Referințe:
- https://www.aao.org/eye-health/diseases/what-is-xanthelasma
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23385-xanthelasma
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK531501/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5921443/
- https://www.webmd.com/eye-health/xanthelasma
- https://www.healthline.com/health/xanthelasma
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.