Un nou studiu arată că modificările personalizate ale sănătății și ale stilului de viață pot întârzia sau preveni în mod semnificativ declinul memoriei la adulții în vârstă cu risc ridicat de a suferi de boala Alzheimer.

Studiul, care a implicat 172 de participanți, a constatat că cei care au primit o instruire personalizată pentru a gestiona factorii de risc, cum ar fi diabetul necontrolat și inactivitatea fizică, au prezentat o îmbunătățire cu 74% a funcției cognitive în comparație cu grupul de control.

Aceste rezultate sugerează că intervențiile care vizează profilurile de risc individuale sunt mai eficiente decât abordările generale în reducerea riscului de boală Alzheimer.

Un studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF) a constatat că schimbările personalizate în materie de sănătate și stil de viață pot întârzia sau chiar preveni declinul memoriei la adulții în vârstă cu risc ridicat.

Studiul, care a durat doi ani, a comparat performanța cognitivă, factorii de risc și calitatea vieții a 172 de participanți, dintre care jumătate au beneficiat de o pregătire personalizată pentru a-și îmbunătăți sănătatea și stilul de viață în domenii considerate a crește riscul de apariție a bolii Alzheimer, cum ar fi diabetul necontrolat și inactivitatea fizică.

S-a constatat că acești participanți au prezentat o îmbunătățire moderată la testele cognitive, reprezentând o îmbunătățire de 74% în comparație cu grupul care nu a beneficiat de intervenție.

Cercetătorii au raportat că au existat, de asemenea, îmbunătățiri în ceea ce privește măsurarea factorilor de risc și a calității vieții între cele două grupuri, însumând o îmbunătățire de aproximativ 145% și, respectiv, 8%.

Studiul este publicat de revista științifică JAMA Internal Medicine.

Adulții în vârstă sunt foarte motivați să facă schimbări

Un stil de viață activ oprește declinul memoriei: o nouă descoperire despre boala Alzheimer

Studiul, cunoscut sub numele de SMARRT, urmează unor lucrări anterioare ale altor cercetători care au produs rezultate contradictorii cu privire la efectele intervențiilor asupra sănătății și stilului de viață. Cu toate acestea, acest studiu a fost diferit prin faptul că a oferit o pregătire personalizată, adaptată fiecărui participant.

„Aceasta este prima intervenție personalizată care se concentrează pe mai multe domenii ale cogniției, cu obiective privind factorii de risc bazate pe profilul de risc, preferințele și prioritățile participantului, ceea ce credem că poate fi mai eficient decât o abordare unică”, a comentat autoarea și cercetătoarea Kristine Yaffe de la Universitatea California din San Francisco.

„Într-un sondaj anterior efectuat pe 600 de adulți în vârstă, am constatat că majoritatea erau preocupați de boala Alzheimer și de demența asociată. Aceștia doreau să își cunoască factorii de risc personali și erau foarte motivați să facă schimbări în stilul de viață pentru a-și reduce riscul de demență.

Participanții la studiul actual, ca și la sondajul anterior, au avut vârste cuprinse între 70 și 89 de ani. Aceștia prezentau cel puțin doi dintre cei opt factori de risc pentru demență: inactivitate fizică, hipertensiune arterială necontrolată, diabet necontrolat, somn deficitar, utilizarea de medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală asociate cu riscul de declin cognitiv, simptome depresive majore, izolare socială și statutul actual de fumător.

Participanții la intervenție s-au întâlnit cu o asistentă medicală și un antrenor de sănătate și au selectat factorii de risc pe care doreau să îi abordeze. Ei au avut sesiuni de coaching la fiecare câteva luni pentru a-și revizui obiectivele, care variau de la urmărirea hipertensiunii arteriale la mersul pe jos un anumit număr de pași pe zi sau înscrierea la cursuri. Întâlnirile au început în persoană, iar în timpul pandemiei, toată lumea a trecut la apeluri telefonice.

Participanții care nu au luat parte la studiu au fost similari în ceea ce privește vârsta, factorii de risc și performanța cognitivă și au primit materiale educaționale privind reducerea riscului de demență trimise prin poștă la fiecare trei luni.

Pandemia nu a anulat efectele pozitive ale studiului

„Am fost plăcut surprinși de faptul că efectele pozitive ale studiului nu au fost contrabalansate de impactul pandemiei”, adaugă Eric Larson.

„Știm că izolarea cauzată de distanțarea socială a avut un impact puternic asupra capacităților cognitive, a vieții sociale și a sănătății mentale și fizice la unii adulți în vârstă. Dar participanții din grupul de intervenție au prezentat abilități cognitive mai bune și au avut mai puțini factori de risc după studiu și în timpul pandemiei decât înainte.”

Spre deosebire de medicamentele anti-amiloidice, programele de reducere a riscurilor nu sunt costisitoare, nu au criterii stricte de eligibilitate și nu necesită o monitorizare atentă a efectelor secundare, a spus Jaffe.

Să sperăm că viitoarele tratamente pentru boala Alzheimer și demențele conexe vor fi similare celor pentru bolile cardiovasculare, cu o combinație de reducere a riscurilor și medicamente specifice care vizează mecanismele bolii”, au concluzionat autorii studiului.

Bibliografie Referințe:

Echipa OrganicsHealth folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a susține informatiile din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm informatiile și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.