16.9 C
București

Simptomele sindromului premenstrual si metode de ameliorare

Date:

Share post:

Sindromul premenstrual, cunoscut si sub denumirea de tensiune premenstruala, reprezinta un ansamblu de simptome diverse ce se manifesta in a doua parte a ciclului menstrual, remitand odata cu debutul menstruatiei.

Studii globale evidentiaza faptul ca pana la 30% din femei resimt efectele acestui sindrom, iar in jur de 10% experimenteaza simptome de o intensitate majora.

Simptomatologia sindromului premenstrual se imparte in doua categorii principale: simptome fizice si emotionale.

Printre simptomele fizice se numara:

  • durere mamara;
  • retentie de lichide, manifestata prin crestere ponderala;
  • cefalee, dureri lombare si abdominale;
  • disconfort muscular si articular;
  • senzatii de greata si vertij;
  • sensibilitate crescuta la nivelul sanilor;
  • modificari ale dimensiunii sanilor;
  • aparitia leziunilor acneice;
  • tulburari digestive, precum constipatia sau diareea.

In ceea ce priveste starea psihica si emotionala, sunt frecvente:

  • irascibilitate;
  • fluctuatii ale starii de spirit;
  • sentimente de tristete profunda, antipatie;
  • probleme de concentrare;
  • anxietate, epuizare, sentimente de incordare;
  • coordonare motorie deficitara;
  • alterari ale ritmului normal de somn.

In cazuri mai rare, se pot inregistra manifestari mai intense, cum ar fi:

  • comportament agresiv;
  • impulsuri violente;
  • alterari ale gustului, polidipsie;
  • schimbari ale comportamentului sexual;
  • stari de panica, idei suicidare si o senzatie persistenta de letargie.

In perioada premenstruala, anumite afectiuni concomitente pot sa se agraveze, precum:

  • dermatita atopica sau psoriazisul;
  • cresterea frecventei crizelor epileptice;
  • acutizarea simptomelor conjunctivitei cronice sau ale cheratitei;
  • intensificarea episoadelor de migrena;
  • exacerbarea afectiunilor alergice si sistemice, de exemplu astmul bronsic sau rinita alergica.

Daca simptomele se manifesta intr-o forma usoara, fara a afecta nivelul de trai, si dispar de fiecare data odata cu aparitia sangerarilor menstruale, tratamentul nu este necesar. Aceasta patologie reduce in mod semnificativ nu numai capacitatea de munca, ci si calitatea vietii, deoarece apare in perioada in care are cea mai mare activitate sociala si profesionala.

Durata sindromului ajunge in medie la 15-16 zile. Varful de severitate al simptomelor cade in zilele imediat inainte de menstruatie. In cazul unor simptome severe (care provoaca disconfort si suferinta) trebuie sa consultati un medic. In cazuri grave, sunt posibile tulburari ale apetitului pana la anorexie sau bulimie, modificari ale comportamentului sexual.

Cauze de aparitie

Comunitatea stiintifica inca dezbate asupra cauzelor exacte ale sindromului premenstrual, fara a ajunge la un consens.

Numeroase teorii sugereaza ca o varietate de factori ar putea contribui la aparitia si progresia sindromului premenstrual, care include, dar nu se limiteaza la:

  • diverse boli si disfunctii endocrine, cum ar fi hipoglicemia, tulburari ale nivelurilor de prolactina, variabilitatea concentratiilor de estrogen si progesteron, reactii neobisnuite ale receptorilor hormonal, sau excesul de aldosteron si de hormon antidiuretic;
  • o posibila predispozitie genetica care ar putea juca un rol semnificativ in dezvoltarea acestei conditii;
  • lipsa anumitor substante in organism, precum serotonina, magneziu si calciu, care sunt esentiale pentru functionarea optima a organismului.

In plus, exista o serie de factori de risc care ar putea accentua probabilitatea de a dezvolta sindromul premenstrual:

  • expunerea repetata la situatii de stres;
  • antecedente de avorturi, fie ele provocate sau spontane;
  • femeile care au avut multiple sarcini (peste trei);
  • episoade de depresie postnatala sau cazuri de toxicoza in trimestrele tarzii de sarcina;
  • viata in metropole, unde nivelul de stres si poluarea sunt adesea mai ridicate;
  • efortul intelectual sustinut, care poate contribui la epuizarea resurselor psihice;
  • apartenenta la rasa caucaziana pare sa fie un factor de risc suplimentar;
  • nasterea la varsta de peste 35 de ani poate fi, de asemenea, un factor relevant;
  • afectiuni inflamatorii ale organelor genitale, cum ar fi endometrita, anexita, ooforita, adenomioza, precum si antecedente de interventii chirurgicale in sfera ginecologica;
  • consumul de tutun, care afecteaza negativ nu numai sistemul respirator, dar si echilibrul hormonal;
  • o dieta dezorganizata si lipsita de nutrienti esentiali;
  • privarea de somn si o igiena deficitara a odihnei, care pot perturba ritmurile naturale ale corpului;
  • un nivel scazut de activitate fizica, ce contribuie la scaderea tonusului general si la acumularea de stres.
Citeste si...
Durerea de stomac explicată: Simptome, cauze și soluții

Sindromul premenstrual este adesea descris ca o “boala a civilizatiei moderne”, caracterizata printr-un complex de simptome care afecteaza viata de zi cu zi a femeilor. Manifestarile sale pot varia de la usoare la severe si pot avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii.

Cum se modifica nivelul hormonilor in diferite faze ale ciclului menstrual

Ciclul menstrual se desfasoara in trei etape distincte: faza foliculara, faza ovulatorie si faza luteala.

organicsfood.ro

Incepand cu faza foliculara, organismul prezinta concentratii reduse de estrogen si progesteron. In aceasta perioada, endometrul – stratul interior al uterului – se ingroasa si, in absenta unei sarcini, se desprinde, declansand menstruatia. Dupa aceasta, nivelul hormonului foliculo-stimulant (FSH) se intensifica, stimuland maturarea foliculilor ovariene si conducand la cresterea gradata a nivelului de estrogen.

Urmatoarea etapa, ovulatia, este marcata de cresterea hormonului luteinizant (LH) si a FSH in sange, LH fiind cel care declanseaza eliberarea unui ovul din foliculul matur. In urma ovulatiei, nivelul estrogenului scade, in timp ce progesteronul, hormonul predominat al celei de-a doua jumatati a ciclului, isi face aparitia.

Faza luteala debuteaza odata cu diminuarea concentratiilor de LH si FSH. Foliculul care a eliberat ovulul se transforma in corp galben, cu rol esential in productia de progesteron. Acesta din urma, alaturi de estrogen, contribuie la ingrosarea endometrului, pregatind uterul pentru o eventuala sarcina. In cazul in care sarcina nu survine, corpul galben se atrofiaza, nivelurile de estrogen si progesteron scad, ceea ce duce la declansarea unui nou ciclu menstrual.

Mecanismul de dezvoltare a sindromului premenstrual

Opiniile medicilor si ale cercetatorilor nu sunt unanime cand vine vorba despre cauzele acestei afectiuni. Un factor cheie identificat este dezechilibrul hormonal, mai precis, raportul dintre nivelul crescut de estrogen si insuficienta de progesteron. Progesteronul este implicat in diureza, astfel ca lipsa acestuia poate duce la acumularea de lichide in organism, provocand edeme. Se presupune ca la baza sindromului sta o disfunctie a sistemului hormonal renina-angiotensina-aldosteron, esential in reglarea volumului de sange din organism.

Nu trebuie neglijate nici tulburarile psihosomatice si autonome. O hiperactivitate a sistemului nervos simpatic, coroborata cu disfunctii la nivelul hipotalamusului si hipofizei, poate duce la perturbarea metabolismului hormonal steroid si la dereglementari in metabolismul apei si sarurilor, cat si al carbohidratilor.

Citeste si...
Dureri în partea dreaptă: când este o problemă cu rinichii, ficatul sau alte organe

Variabilitatea concentratiilor de estrogen de-a lungul ciclului menstrual influenteaza nivelurile de serotonina, cunoscut si ca hormonul starii de bine, ceea ce poate genera simptome precum depresia, epuizarea si iritabilitatea. Studii recente subliniaza un rol semnificativ al serotoninei in aparitia tulburarii disforice premenstruale, o forma particulara a acestui sindrom.

Clasificarea sindromului premenstrual

Simptomele sindromului premenstrual si metode de ameliorare
La fetele care sufera de forma edematoasa a sindromului premenstrual, inainte de menstruatie, greutatea corporala poate creste cu 4-8 kg. Foto: © Freepik.com

Sindromul de tensiune premenstruala se imparte in doua categorii principale, in functie de intensitatea si specificul simptomelor:

  1. Tulburarea disforica premenstruala este versiunea mai severa a sindromului, cu simptome pronuntate in cea de-a doua parte a ciclului menstrual. Aceasta afecteaza calitatea vietii prin fluctuatii emotionale accentuate si iritabilitate, afectand aproximativ 8% dintre femei.
  2. Sindromul premenstrual clasic este mai usor si afecteaza majoritatea femeilor, insa simptomele sunt mai putin intense si nu perturba in mod semnificativ calitatea vietii cotidiene.

Evolutia sindromului premenstrual prezinta mai multe forme, fiecare cu manifestari caracteristice:

  • Forma edematoasa se distinge prin umflarea vizibila a fetei, a tibiilor sau a degetelor, sensibilitatea si durerea la nivelul sanilor, balonare si prurit cutanat. In cazuri tipice, greutatea corporala poate creste cu pana la 4-8 kilograme in perioada premenstruala.
  • Forma psihovegetativa, sau neuropsihica, cuprinde stari emotionale labile, scaderea capacitatii de memorare si tendinte depresive. Poate aparea si amorteala mainilor.
  • Forma cefalica se manifesta prin dureri de cap intense, inclusiv migrene.
  • Forma crizica reprezinta varianta acuta a sindromului, putand declansa atacuri de panica, hipertensiune arteriala, senzatii de panica si amorteala a extremitatilor, impreuna cu dureri de cap si diureza crescuta.
  • Forma atipica poate induce febra si poate exacerba conditii medicale preexistente.

Daca tulburarea se manifesta usor, simptomele apar pentru scurt timp si sunt exprimate relativ slab. Cu o forma severa a sindromului, ele pot aparea mai devreme. Iar numarul de semne diferite poate ajunge pana la 10.

Diagnosticare

Obstetricianul-ginecolog va face un diagnostic preliminar la prima vizita pe baza interviului si a colectarii anamnezei si a evaluarii simptomelor care apar la pacienta mai aproape de sfarsitul fazei luteale a ciclului. Medicul va afla cand apar si dispar simptomele si daca rudele ei apropiate au aceeasi problema.

Medicul trebuie sa inteleaga cat de pronuntate sunt schimbarile din corpul unei femei. Și cum afecteaza rolul social si activitatea fizica a pacientei. Pentru a face un diagnostic precis, pacientul trebuie sa confirme prezenta a cel putin una dintre cele trei manifestari:

  • instabilitate emotionala (schimbari de dispozitie, lacrimare, iritabilitate);
  • modificari ale dispozitiei, sentimente de deznadejde;
  • nemultumire fata de activitatile obisnuite.

Pacienta poate fi sfatuita sa tina un jurnal de automonitorizare in care va nota simptomele care apar pe parcursul a doua-trei cicluri.

Una dintre provocarile in stabilirea diagnosticului va fi confirmarea faptului ca femeia nu are una dintre urmatoarele afectiuni cu manifestari similare:

  • depresie,
  • tulburari de anxietate,
  • mastita,
  • migrena,
  • hipotiroidism,
  • premenopauza.

In aceste afectiuni si patologii, simptomele (cel putin unele dintre ele) vor ramane practic neschimbate pe tot parcursul ciclului menstrual.

La prima consultatie, obstetricianul-ginecolog va stabili un diagnostic preliminar bazat pe interviul cu pacienta, pe analiza istoricului sau medical si pe evaluarea simptomelor care se intensifica spre finalul fazei luteale a ciclului menstrual. Se va investiga periodicitatea simptomelor si eventuala predispozitie familiala la aceasta problema.

Citeste si...
Disfagia - diagnosticul și tratamentul tulburărilor de înghițire

Este esential ca medicul sa cuantifice gravitatea simptomelor si impactul acestora asupra functionarii sociale si a activitatii fizice ale femeii. Pentru un diagnostic acurat, pacienta trebuie sa prezinte cel putin unul din urmatoarele simptome caracteristice:

  • Oscilatii emotionale marcante (schimbari bruste de stare, plans usor, irascibilitate);
  • Sentimente intense de disconfort sau deznadejde;
  • O scadere a interesului pentru activitatile de zi cu zi.

Pentru a ajuta la stabilirea diagnosticului, se poate recomanda pacientei sa tina un jurnal de simptome pentru a urmari fluctuatiile acestora pe parcursul a cel putin doua-trei cicluri menstruale.

Un aspect dificil in diagnosticare este excluderea altor conditii medicale cu simptome asemanatoare, precum:

  • Episoade depresive;
  • Tulburari de anxietate;
  • Mastita (inflamatia tesutului mamar);
  • Migrena;
  • Hipotiroidism;
  • Premenopauza.

Tratament

Simptomele sindromului premenstrual si metode de ameliorare
Un stil de viata sanatos si obiceiuri sanatoase vor ajuta la sustinerea organismului si vor face mai usor sa faca fata simptomelor neplacute ale sindromului premenstrual. Foto: © Lookstudio, Freepik.com

In majoritatea situatiilor, sindromul de tensiune premenstruala nu necesita tratament specific, simptomele ameliorandu-se odata cu debutul menstruatiei.

Adoptarea unor schimbari benefice in stilul de viata si in alimentatie in perioada premenstruala poate atenua simptomele. Studiile sugereaza ca severitatea acestor simptome ar putea fi legata de un consum crescut de fast-food, dulciuri si cafea. Ascultandu-si corpul si observandu-si starile interioare inaintea menstruatiei, femeile pot descoperi ca ajustarile dietetice au un impact pozitiv semnificativ.

Tratamentul sindromului premenstrual este de obicei coordonat de un ginecolog. In cazuri grave, care influenteaza starea psihologica, poate fi necesara interventia unui psiholog sau a unui psihiatru.

Printre abordarile terapeutice pentru acest sindrom se numara:

  • Normalizarea rutinei zilnice si adaptarea activitatii fizice.
  • Optimizarea alimentatiei prin includerea unei varietati mai mari de produse nutritive si metode de preparare sanatoase.
  • Aportul adecvat de vitamine (A, E, C, B6), minerale, fibre si acizi grasi polinesaturati, evitand excesul de carbohidrati simpli, zahar si alimente foarte sarate.

In ceea ce priveste ameliorarea starii, se pot lua in considerare urmatoarele:

  • Corectarea dezechilibrelor hormonale si inhibarea ovulatiei prin utilizarea contraceptivelor orale combinate. Acestea ajuta la stabilizarea nivelurilor hormonale si diminuarea simptomelor. Un dispozitiv intrauterin (DIU) cu eliberare hormonala poate fi, de asemenea, o optiune pe termen lung.
  • In functie de dorinta pacientei de a concepe, ginecologul poate prescrie un tratament hormonal specific, care se administreaza dupa un protocol bine definit, de obicei pe parcursul catorva luni.

Tratamentul manifestarilor neuropsihice poate cuprinde atat terapie medicamentoasa, cat si metode non-farmacologice, precum schimbarile de stil de viata si psihoterapia. Psihoterapia, in special, este eficienta in cazurile de sindrom premenstrual usor si mediu, putand fi inclusa intr-un demers terapeutic cuplu pentru atenuarea tensiunilor psihologice. Psihologul ajuta pacienta sa recunoasca si sa schimbe patternurile cognitive negative, facilitand astfel gestionarea simptomelor.

Medicamente precum inhibitorii recaptarii serotoninei pot fi prescrise de catre un psihiatru sau neurolog, pe baza teoriei ca un nivel scazut de serotonina contribuie la sindromul premenstrual. Acestea ajuta la mentinerea unui nivel stabil de serotonina in sange.

Citeste si...
Bulimia nervosa: Cauze, efecte și opțiuni de tratament pentru această tulburare de alimentație

In plus, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) pot fi integrate in tratament pentru ameliorarea durerilor asociate sindromului. Pentru migrenele severe, se poate opta pentru o terapie specializata.

In cazurile complexe si severe, unde sunt necesare, pot fi prescrise sedative sau tranchilizante, cu un regim diferit de cel pentru tulburarile depresive, si pot fi utilizate fie continuu, fie ciclic, din mijlocul ciclului pana la inceputul menstruatiei, cu dozajul ajustat de catre medic. Diureticele la doze mici pot fi recomandate pentru a reduce umflaturile pronuntate.

La pacientele cu simptome puternice si in cazul tulburarilor disforice premenstruale, utilizarea agonistilor hormonului eliberator de gonadotropina poate fi benefica, deoarece acestea induc o menopauza artificiala prin inhibarea productiei de estrogen si progesteron, reducand simptomele asociate sindromului premenstrual.

Prognoza si prevenirea sindromului premenstrual

Perspectiva de ameliorare a sindromului premenstrual variaza in functie de intensitatea si tipologia simptomelor, precum si de starea generala de sanatate a fiecarei persoane. Desi preventia specifica a sindromului premenstrual nu este posibila, adoptarea unui stil de viata echilibrat poate contribui la atenuarea simptomelor usoare. Exercitiile fizice regulate, un somn odihnitor si o dieta nutritiva pot imbunatati semnificativ calitatea vietii. In cazul in care sindromul evolueaza spre o forma mai severa, consultul medical devine esential, iar in anumite situatii se pot recomanda tratamente farmacologice.

Este important ca femeile aflate la premenopauza, cu risc crescut de sindrom menopauzal si alte afectiuni cardiovasculare sau oncologice, sa fie supravegheate medical cel putin anual. In functie de simptomele specifice ale sindromului premenstrual, vizitele periodice la specialisti sunt esentiale:

  • In cazul simptomelor neuropsihiatrice, se recomanda urmarirea de catre un ginecolog, un medic generalist si un psihoterapeut;
  • Daca predomina simptomele edematoase, consultatiile ar trebui efectuate cu un ginecolog, medic de familie si un nefrolog;
  • Pentru simptomatologia cefalica, ar fi indicat suportul unui ginecolog, medic generalist si neurolog;
  • In prezenta episoadelor de criza, este necesara monitorizarea de catre un ginecolog, un terapeut si, la nevoie, un nefrolog.

Vizitele la ginecolog ar trebui sa se faca trimestrial, iar consultarile cu ceilalti specialisti, la fiecare sase luni. Prognosticul este in general pozitiv atunci cand pacienta este atent monitorizata si urmeaza sfaturile medicale primite. Totusi, este posibil ca simptomele sa reapara dupa incheierea unui tratament medicamentos. Mentinerea unui stil de viata sanatos si adoptarea unor obiceiuri benefice pot sprijini organismul in gestionarea mai eficienta a simptomelor neplacute.

Foto: © Stefamerpik, Freepik.com

Referinte:

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!

Va multumim ca ati citit! Daca acest articol vi se pare util si interesant, va rugam sa il distribuiti pe retelele de socializare pentru a fi citit si de altii. In acest fel ne ajutati si ne motivati sa scriem mai multe articole interesante.

Mario Benett
Mario Benett
Scriitor independent absolvent a unei facultăți de medicină, un master în sănătate publică si nutriție la NUS Medicine - National University si vastă experiență în domeniul sănătății. În urma formării sale educaționale la Centennial College pentru jurnalism și la Trent University, a descoperit unde se află adevărata sa pasiune - sănătatea. Obiectivul lui este de a ajunge la public cu informații medicale complete și exacte într-un stil ușor de citit și informativ, astfel încât cititorii să poată face alegeri avizate pentru a-și menține sănătatea. A scris articole despre nutriție, medicină sportivă, fizioterapie, cardiologie, radiologie, chirurgie cosmetică, oftalmologie, oncologie, stomatologie, chirurgie, audiologie și alte probleme de sănătate. Colaborează cu succes cu organicsfoods.ro și cu alte platforme din domeniu din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

drmax.ro/
viataverdeviu.ro

Artictiole conexe

De ce se umfla picioarele? Top 10 cauze si sfaturi pentru alinare.

Umflarea picioarelor poate semnala de la oboseală la afecțiuni grave. Descoperă principalele 10 cauze, de la probleme vasculare la boli de ficat, și cum să te protejezi. Ideale pentru a răspunde întrebărilor pe care le ai despre umflături!

De ce oamenii din orasele mari sunt mai predispusi la atacuri de cord: ce ne afecteaza atat de mult?

Orașele mari aduc riscuri crescute pentru sănătatea cardiovasculară din cauza poluării aerului. În acest articol, vei înțelege impactul respirării aerului poluat asupra inimii și cum poți să te protejezi în mediul urban. O lectură esențială pentru toți locuitorii din metropole!

Atrofia musculara la varstnici – cauze, simptome, prevenire

Pierderea musculară este o problemă care a determinat Organizația Mondială a Sănătății să recunoască faptul că este responsabilă...

Bolile Genetice si Impactul lor. Intelegerea Defectiunilor ADN

Boli genetice reprezintă o provocare majoră în medicina modernă, implicând mutații și anomalii care afectează sinteza proteinelor și pot conduce la diverse condiții patologice. Înțelegerea profundă a acestor boli și a impactului lor genetic este esențială pentru diagnosticare și tratament.

Fimoza la barbati: Simptome, Cauze si Tratament

Fimoza este o afecțiune exclusiv masculină ce afectează capul penisului, cu posibile complicații grave, cum ar fi parafimoza. Înțelege simptomele, cauzele și tratamentele pentru această patologie și cum să previi apariția ei.

Metode eficiente de tratare a durerilor la nivelul articulatiilor genunchiului si cotului

Descoperă metode eficiente de tratare a durerilor la nivelul articulațiilor genunchiului și cotului, de la proceduri minim invazive până la terapii complementare.

De ce nu te odihnesti noaptea: 8 motive pentru care nu dormi suficient

Înțelege de ce nu dormi suficient și descoperă metode verificate de a combate problemele comune ale somnului.

De ce apare durerea lombara acuta: cele mai probabile cauze

Durerea lombară este o problemă frecventă la adulți. Acest articol explorează cele mai comune cauze, de la leziuni la afecțiuni precum hernia de disc și sciatică, oferind soluții pentru ameliorarea simptomelor.