Sforăitul și Riscurile pentru Sănătate: Metode Eficiente de Tratament

Sforăitul și Riscurile pentru Sănătate: Metode Eficiente de Tratament

Sforăitul este un fenomen specific care afectează până la 44% dintre bărbați, 28% dintre femei și 10% dintre copii. Se manifestă printr-un sunet vibrațional de frecvență joasă produs în timpul somnului.

Deși sforăitul nu este considerat o boală, este clasificat ca simptom al insuficienței respiratorii. Dincolo de disconfortul și zgomotul pe care îl generează, sforăitul poate fi un indiciu al unor afecțiuni serioase, inclusiv sindromul de apnee obstructivă în somn (OSA) – întreruperi repetate și pe termen scurt ale respirației.

De ce apare sforăitul?

Pe măsură ce faza de somn profund avansează și mușchii se relaxează și mai mult, lumenul faringelui se îngustează. Țesuturile relaxate pot vibra și produce un sunet caracteristic atunci când aerul trece prin ele. În acest context, poate să apară o închidere completă a faringelui și să se dezvolte sindromul de apnee obstructivă în somn (OSA).

Corpul intră într-o stare de lipsă de oxigen, iar creierul intervine pentru a rectifica situația, preluând controlul asupra mușchilor faringelui și determinând o deschidere bruscă a căilor respiratorii. Dormitorul emite câteva inspirații zgomotoase pentru a restabili nivelul de oxigen necesar.

Există mai mulți factori care contribuie la acest fenomen:

Sforăitul și Riscurile pentru Sănătate: Metode Eficiente de Tratament
Sforăitul nu este considerat o boală. Foto: © Shutterstock.com
  • particularități anatomice ale laringelui, faringelui, sinusurilor, maxilarului;
  • vârstă, greutate corporală;
  • caracteristici ale respirației;
  • sexul;
  • modificări structurale în nasofaringe, orofaringe, gât (operații chirurgicale, boli, leziuni).

Persoanele care suferă de episoade de sforăit și sufocare pe timp de noapte pot prezenta cefalee, transpirații și pot dezvolta tulburări metabolice, endocrine, cardiovasculare și psihice. La bărbați pot apărea probleme de potență, iar femeile pot experimenta scăderea libidoului. În plus, partenera sau partenerul care doarme lângă o persoană care sforăie se poate confrunta cu o parte semnificativă din consecințele lipsiei de somn și incapacitatea de a se odihni corespunzător.

Când copiii suferă de apnee în somn, somnul lor este perturbat, ceea ce poate duce la dezvoltarea tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). Există, de asemenea, posibilitatea întârzierilor în dezvoltare.

Sforăitul prelungit asociat cu pauze în respirație poate reprezenta un pericol pentru sănătate, așa că ar trebui să scăpați de el.

Tipuri de sforăit

Tipurile de sforăit se clasifică în categorii medicale:

  • constant – se manifestă cel puțin de 3-4 ori pe săptămână,
  • intermitent – zgomote periodice cauzate de schimbări temporare în respirație.
Citeste si...
De ce aveți nevoie de terapia CPAP pentru a trata sforăitul

Aceste stadii se împart în sforăit simplu (sau izolat, fără oprirea respirației pe timp de noapte) și sforăit complicat. Forma simplă include două variante:

  • episodic – poate să apară ocazional (în cazul bolilor respiratorii, după consumul de alcool sau datorită oboselii excesive);
  • constant – se întâmplă de cel puțin trei ori pe săptămână.

Forma complicată este asociată cu sindromul de apnee obstructivă în somn (OSAS).

Factori de risc

Sforăitul și Riscurile pentru Sănătate: Metode Eficiente de Tratament
Cel care doarme poate să nu audă cum sforăie. Foto: © Gpointstudio, Freepik.com

Strâmtorarea căilor aeriene poate intensifica fenomenul sforăitului. Diverse condiții pot facilita această îngustare:

  • deviația de sept nazal;
  • obezitatea (care duce la acumularea de grăsime în pereții faringelui, reducând lumenul);
  • mărirea limbii, a palatului moale, a amigdalelor, a adenoidelor și a pereților faringieni;
  • neoplasme în nasofaringe;
  • anomalii de dezvoltare (de exemplu, hipoplazia maxilarelor superior și inferior, hipertrofia corzilor vocale);
  • inflamații cronice și edem al mucoasei nazale.

În cazul copiilor, sforăitul și sindromul de apnee obstructivă în somn (OSAS) sunt adesea legate de hipertrofia adenoamigdaliană de natură alergică sau inflamatorie, obezitate și rinită. Copiii ajung să respire pe gură și, în timp, pot dezvolta aspectul caracteristic de „față adenoide”: o mandibulă îngustă, fața alungită vertical și dinți înghesuiți. Neglijarea tratamentului poate spori riscul unei forme severe de OSAS.

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, sforăie mai des, iar riscul de a dezvolta OSA crește și el. De exemplu, o femeie care nu a avut niciodată o problemă în tinerețe poate începe să sforăie la bătrânețe.

Atunci când se consumă alcool, sedative și medicamente, mușchii se relaxează. Activitatea creierului încetinește, iar spațiul liber pentru circulația aerului scade. Rezultatul este că cel care doarme va sforăi mai mult.

Citeste si...
Sforăitul: Cauzele, simptomele și soluțiile surprinzătoare!

Fumatul cauzează inflamarea tractului respirator superior, se formează edemul tisular, ceea ce duce la o îngustare a lumenului. Ca urmare, persoana va înceta să mai respire normal în timpul somnului și poate începe să sforăie.

Cum să aflați dacă aveți OSA

Cel care doarme poate să nu audă cum sforăie. Și să nu bănuiască motivele stării depresive din timpul zilei. Somnul de noapte cu pauze în respirație poate provoca creșterea tensiunii arteriale și multe alte probleme la aproape toate organele și sistemele.

organicsfood.ro

De asemenea, este posibil ca cineva apropiat să audă persoana respectivă oprindu-se periodic din respirație în timpul somnului. Dacă aveți astfel de semne, ar trebui să consultați un medic – un otolaringolog sau un somnolog. Un somnolog se ocupă de problemele de somn.

Diagnosticare

Înregistrările audio ale sforăitului, efectuate cu un reportofon sau telefon, constituie un instrument util pentru medic în evaluarea pacientului. Specialistul va analiza parametrii fizici ai acestuia, va calcula indicele de masă corporală (IMC) și va examina cavitățile orale și nazale. De asemenea, un expert poate folosi un monitor cardio-respirator care înregistrează parametri sonori, saturația de oxigen din sânge, respirația și pulsul.

În cazurile mai complexe, se recurge la polisomnografia, o tehnică avansată ce permite determinarea următoarelor indicatori:

  • ritmul respirației;
  • variații ale fazelor de somn;
  • saturația de oxigen din sânge;
  • mișcările respiratorii ale peretelui toracic și abdominal;
  • poziția corpului și mișcările pe durata somnului;
  • ECG, EEG, electrooculograme, electromiograme.

Aceasta se realizează într-un cadru spitalicesc, pe timpul nopții, pe parcursul somnului pacientului.

O altă metodă este somnografia computerizată, utilizată pentru diagnosticarea tulburărilor de respirație în timpul somnului. Aparatul este fixat pe încheietura mâinii, iar senzorii externi sunt plasați pe deget și pe piept.

Citeste si...
Înghețarea în Parkinson - Cum să Învingi Imobilitatea Subită și să Îți Recapeți Mișcarea

Pentru a identifica caracteristicile anatomice, se pot recomanda radiografii, tomografii computerizate sau imagistice prin rezonanță magnetică a gâtului și capului.

Tratament

Sforăitul și Riscurile pentru Sănătate: Metode Eficiente de Tratament
Una dintre opțiunile de tratament este terapia CPAP. Foto: © Rawpixel.com, Freepik.com

În cazul sforăitului neînsoțit de complicații, se recomandă în principal tehnici comportamentale, precum:

  • evitarea factorilor de risc cunoscuți (fumatul, consumul de somnifere);
  • reducerea greutății corporale, dacă este cazul;
  • prevenirea somnului pe spate prin folosirea unei perne ortopedice special concepute.

Ce alte metode există pentru a elimina sforăitul? Pentru tonifierea mușchilor orofaringelui, se indică exerciții specifice și antrenamente regulate. Există, de asemenea, dispozitive speciale ce se aplică intraoral pentru a corecta poziția mandibulei inferioare și a limbii.

O altă opțiune terapeutică este terapia CPAP. Pacientul doarme purtând o mască specială conectată la un compresor care furnizează aer și generează o presiune constantă.

Spray-urile nazale care au un efect vasoconstrictor pot ajuta o persoană să sforăie mai puțin. Dar nu pot fi folosite pentru o perioadă lungă de timp și fără consultarea unui specialist!

În plus, există o întreagă piață de invenții și remedii “miraculoase” care ajută la eliminarea problemei. Acestea sunt tălpile interioare, suplimentele alimentare, brățările, cerceii și plasturii. Cu toate acestea, aceste metode nu au o eficiență bazată pe dovezi.

Opțiuni de tratament chirurgical

În cazul în care alte metode sunt ineficiente, poate fi indicat tratamentul chirurgical.

  • Crioplastia și chirurgia plastică cu laser (sau radiofrecvență) pot crea o arsură a membranei mucoase a palatului moale. Iar cicatricile formate în timpul vindecării vor îngroșa țesutul și vor reduce dimensiunea limbii.
  • Îndepărtarea chirurgicală a obstacolelor în calea trecerii fluxului de aer (îndepărtarea tumorilor, a adenoidelor, corectarea septurilor nazale etc.).
  • Uvulopalatoplastia și uvulopalatofaringoplastia. Aceasta constă în excizia țesuturilor moi în timpul hipertrofiei acestora pentru a mări lumenul aerian. Aceste operații se efectuează în cazurile severe.

Prevention

Prevenirea sforăitului implică adoptarea unui stil de viață sănătos și o atenție sporită acordată factorilor care pot agrava această condiție. Printre aceștia se numără utilizarea excesivă a somniferelor, care pot relaxa în exces musculatura gâtului și pot contribui la obstrucționarea căilor respiratorii în timpul somnului.

Citeste si...
Avantajele și dezavantajele pilulei contraceptive - Ghid complet

Este crucial să se acorde o importanță deosebită tratamentului rapid și eficient al afecțiunilor ORL, cum ar fi amigdalita, rinita sau sinuzita, deoarece acestea pot juca un rol semnificativ în apariția și intensificarea sforăitului.

Igiena somnului presupune respectarea anumitor obiceiuri:

  • timpul constant de culcare și de trezire;
  • dormi pe o parte;
  • condiții de somn confortabile (fără zgomot, fără lumină puternică);
  • menținerea unei umidități a aerului de aproximativ 60% și a unei temperaturi a aerului în dormitor de 18-22 °C;
  • saltea, pernă și lenjerie de pat selectate corespunzător;
  • reducerea activității viguroase cu puțin timp înainte de culcare;
  • evitarea alimentelor stimulante înainte de culcare (cafea, alcool, dulciuri, băuturi carbogazoase).

Medicul vă poate recomanda să faceți exerciții pentru a antrena mușchii palatului moale. Acest lucru va ajuta în timp să sforăiți mai puțin sau să scăpați complet de boală.

Foto: © Gpointstudio, Freepik.com

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.

Articole similare:

Cât de periculoasă este tulpina Pirola de Coronavirus?
Cum influențează ritmurile circadiene sănătatea psihologică și fizică zilnic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cosul Meu
Wishlist
Recent Vizualizate
Compara Produse (0 Produse)
Compara Produs
Compara Produs
Compara Produs
Compara Produs
Categorii
Organics Health