Durerea în capul pieptului - cauze, simptome, prevenție, asociere cu alte afecțiuni

Durerea în capul pieptului este un simptom frecvent întâlnit atât la bărbați cât și la femei de toate vârstele, care poate indica o gamă largă de afecțiuni, de la unele banale până la altele potențial periculoase pentru viață. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, durerea toracică numita si durere in capul pieptului este motivul pentru aproximativ 6 milioane de vizite anuale la camerele de primiri urgențe din Statele Unite.

În România nu există încă statistici la nivel național privind prevalența durerilor în piept în rândul populației generale, însă conform datelor parțiale, se estimează că aproximativ 20% dintre adulți acuză cel puțin un episod de suferință în zona toracică pe parcursul vieții.

Categoriile socio-demografice cele mai afectate sunt bărbații cu vârsta peste 55 de ani, persoanele cu istoric familial de boli cardiovasculare, fumătorii și persoanele cu hipertensiune arterială sau diabet zaharat.

În cele ce urmează, vom analiza pe larg cauzele durerii în stern, investigațiile necesare pentru un diagnostic corect, măsurile de prevenție recomandate în funcție de factorii declanșatori identificați, asocierea cu alte afecțiuni concomitente, precum și cele mai eficiente tratamente disponibile în prezent pentru combaterea suferinței resimțite în zona toracelui.

Cauzele durerii in capul pieptului

Durerea în capul pieptului - cauze, simptome, prevenție, asociere cu alte afecțiuni

Durerea în piept poate fi provocată de o multitudine de afecțiuni care afectează structurile localizate în zona toracică. În funcție de originea ei, suferința toracică poate fi clasificată în mai multe mari categorii:

1. Cauze cardiace

Cele mai frecvente cauze cardiace care determină apariția durerii în capul pieptului sunt:

Angina pectorală – reprezintă durerea resimțită în piept care apare când mușchiul cardiac nu primește suficient sânge bogat în oxigen. De obicei este declanșată de efort fizic și încetează în repaus.
Infarctul miocardic – apare în cazul în care o arteră coronară se înfundă brusc, împiedicând irigarea unei porțiuni din mușchiul inimii cu sânge. Zona respectivă moare, iar pacientul resimte o durere acută și persistentă în stern, care nu cedează la tratamentul medicamentos uzual pentru angină pectorală.
Miocardita – inflamarea mușchiului cardiac care produce dureri intense în piept, însoțite de febră, palpitații și dificultăți respiratorii.
Pericardita – inflamația învelișului inimii (pericardul) care provoacă dureri ascuțite în spatele sternului, agravate de respirație, tuse sau înghițire.

2. Cauze pulmonare

Printre afecțiunile pulmonare care se manifestă cel mai frecvent prin durere toracică amintim:

Pneumonia – infecția pulmonară care produce febră, tuse și dureri în piept în timpul respirației sau tusei.
Pleurezia – inflamația pleurei (membrana care acoperă plămânii) care provoacă dureri intense în partea laterală a toracelui, agravate de respirație sau tuse.
Pneumotoraxul – prezența anormală a aerului între plămân și pereții laterali ai pieptului care determină dureri brute în zona afectată și dificultăți respiratorii.
Embolia pulmonară – blocarea unei artere pulmonare de către un cheag de sânge care produce dureri intense în piept însoțite de dificultăți respiratorii și tahicardie.

3. Cauze gastrice și digestive

Unele dintre cele mai frecvente afecțiuni gastrice și digestive care cauzează suferință toracică sunt:

Boala de reflux gastroesofagian – determină refluxul acidului gastric în esofag producând dureri și arsuri la nivelul capului pieptului.
Ulcerul gastric sau duodenal – leziuni ale mucoasei stomacului sau duodenului care pot genera dureri surde în partea superioară a abdomenului, uneori iradiate în piept.
Dispepsia – afecțiune caracterizată prin dureri și senzație de greutate în partea superioară a abdomenului, care poate iradia și spre torace.
Pancreatita – inflamația pancreasului care produce dureri intense în zona superioară centrală a abdomenului, care pot iradia posterior în zona omoplaților.
Colecistita – inflamația vezicii biliare care determină dureri în hipocondrul drept care pot iradia în piept sau umărul drept.

4. Cauze musculo-scheletice

Printre cele mai des întâlnite cauze musculo-scheletice ale suferinței toracice enumerăm:

Nevralgia intercostală – inflamația nervilor intercostali situati între coaste care produce dureri în piept, de obicei pe o singură parte.
Contractura musculară – contracția involuntară prelungită a musculaturii intercostale sau a mușchilor sternului care determină dureri localizate ale toracelui, agravate de mișcare.
Costocondrita – inflamația cartilajului costal care susține coastele, generând dureri intense locale agravate de mișcare sau respirație adâncă.
Sindromul Tietze – afecțiune caracterizată prin inflamarea articulațiilor costocondrale (dintre coaste și stern), care produce o durere surdă, localizată de-o parte a sternului.

5. Alte cauze

Există și o serie de alte afecțiuni care se pot manifesta ocazional prin dureri toracice, precum:

Afectări degenerative ale coloanei vertebrale
Artrita reumatoidă
Tumori mediastinale sau pulmonare
Traumatisme toracice
Afecțiuni psihosomatice (atacuri de panică)

Investigații pentru stabilirea diagnosticului

Pentru a identifica cauza exactă a durerii în piept și pentru instituirea tratamentului adecvat, medicul va solicita de obicei următoarele investigații:

Anamneza și examen clinic – pentru localizarea precisă a durerii, factorii declanșatori și de ameliorare, durata și caracterul episodului dureros, antecedentele medicale etc.
Electrocardiograma (EKG) – pentru evidențierea unor posibile afecțiuni cardiace
Radiografia pulmonară – pentru depistarea unor boli pulmonare sau pleurale
Ecografia cardiacă – evaluează structura și funcționarea inimii
Tomografia computerizată toracică – oferă imagini detaliate ale structurilor din mediastin și torace
Endoscopia digestivă superioară – permite vizualizarea directă a esofagului, stomacului și duodenului
Teste de sânge și enzime cardiace – dozarea troponinei, CK-MB etc. pentru diagnostic diferențial
Test de efort cardiac – relevă modificările ischemice induse de efort la pacienții cu angină pectorală
Coronarografie – evidențiază leziunile arterelor coronare în caz de suspectare a unui infarct miocardic

În funcție de simptomatologia prezentată și de rezultatele inițiale, medicul poate indica și alte investigații suplimentare (biopsie, scintigrafie pulmonară, cateterism cardiac etc.) pentru confirmarea diagnosticului.

Prevenirea durerii in capul pieptului

Măsurile preventive care pot reduce riscul apariției durerilor în piept diferă în funcție de afecțiunea care le-ar putea cauza. Iată câteva recomandări generale de prevenție:

Activitate fizică regulată – reduce riscul cardiac și îmbunătățește circulația sanguină
Regim alimentar sănătos – previne afecțiunile cardiovasculare și digestive
Renunțarea la fumat – scade considerabil riscul de boli cardiace și pulmonare
Controlul glicemiei la diabetici – ajută la prevenirea complicațiilor cardiace
Evitarea automedicației cu antiinflamatoare – previne lezarea mucoasei gastrice care poate genera dureri epigastrice iradiate în torace
Evaluări cardiologice periodice – permit depistarea precoce a unor eventuale anomalii cardiace
Vaccinare antigripală anuală – scade riscul de îmbolnăvire de pneumonii sau inflamații pleurale dureroase
Corectarea posturii – previne durerile determinate de afecțiuni musculo-scheletice
Controlul stresului – reduce riscul de dureri toracice de cauză psihosomatică

Asocierea cu alte afecțiuni

Durerea toracică poate fi adesea asociată și cu alte afecțiuni concomitente, dintre care cele mai frecvente sunt:

Boli cardiovasculare – hipertensiune arterială, ateroscleroză, insuficiență cardiacă congestivă
Diabet zaharat – crește riscul de complicații cardiace și vasculare
Obezitate – favorizează apariția mai multor afecțiuni care se pot manifesta prin dureri toracice: RGE, disorder respirator în somn, artroze vertebrale
Anemie – reduce aportul de oxigen la nivelul mușchiului cardiac, crescând riscul de angină pectorală
Osteoporoză – fragilizează structura osoasă a toracelui, ceea ce favorizează apariția unor afecțiuni dureroase precum fracturile costale sau de compresiune vertebrală
Depresie și anxietate – asociate frecvent cu dureri în piept de natură psihosomatică, prin atacuri de panică
Boli autoimune (lupus, poliartrita reumatoidă) – pot afecta structurile cardio-respiratorii și mușchii intercostali, generând dureri în zona toracică.

Tratament pentru durerea in capul pieptului

Tratamentul durerilor în piept este îndreptat către afecțiunea care le generează și include de obicei o combinație de măsuri medicamentoase și nemedicamentoase.

1. Tratament medicamentos

În funcție de cauză, medicamentele utilizate pot fi:

Antiagregante plachetare (Aspirină, Clopidogrel) – pentru prevenția formării cheagurilor de sânge la pacienții cu boli cardiovasculare
Statine – scad nivelul colesterolului și previn agravarea aterosclerozei
Nitroglicerină – dilată arterele coronare și ameliorează rapid durerea în cazurile de angină pectorală sau infarct miocardic
Antiacide și inhibitori de pompă de protoni – reduc aciditatea gastrică și ameliorează arsurile în cazurile de boală de reflux gastroesofagian sau ulcer
Antibiotice – necesare în infecțiile bacteriene (pneumonii, pericardite)
Antiinflamatoare – ameliorează durerile de cauză musculo-scheletală (nevralgii intercostale, contracturi musculare), dar și cele din artrite, pleurezii sau pericardite
Medicamente anxiolitice – utile pentru reducerea atacurilor de panică și a durerilor toracice asociate

2. Alte recomandări

Pe lângă medicație, se recomandă de obicei și:

Repaus la pat și evitarea eforturilor fizice – în infarct miocardic, pericardită acută sau pleurezie
Intervenții chirugicale – by-pass coronarian sau percutan pentru revascularizare miocardică în anumite forme de cardiopatie ischemică; drenaj pericardic sau pleural în cazuri complicate
Kinetoterapie – îmbunătățește mobilitatea toracelui și previne durerile de natură musculo-scheletică
Psihoterapie – utilă pentru controlul atacurilor de panică și a tulburărilor anxioase manifestate prin dureri toracice.

Întrebări frecvente

Care sunt cele mai frecvente cauze ale durerii în piept la femei?

La femei, printre cele mai des întâlnite cauze ale durerii toracice se numără afecțiunile sistemului digestiv (boala de reflux gastroesofagian, dispepsia), afecțiunile aparatului respirator (pleurezia, pneumonia, bronșita), problemele musculo-scheletice (nevralgie intercostală, sindrom Tietze), precum și anxietatea sau atacurile de panică. De asemenea, femeile prezintă un risc mai mare de a dezvolta anumite boli autoimune care pot afecta inima sau plămânii.

De ce apare durerea în capul pieptului noaptea în timpul somnului?

Durerile toracice care apar în timpul nopții pot fi declanșate de poziția incorectă în care dormim, care conduce la contracturi musculare, inflamarea ligamentelor intercostale sau iritarea nervilor. De asemenea, persoanele care suferă de boală de reflux gastroesofagian, astm bronșic sau apnee de somn prezintă un risc crescut de dureri în piept nocturne. În unele cazuri, angina pectorală sau chiar infarctul miocardic se pot manifesta iniţial prin dureri nocturne în piept.

Care este legătura dintre stres și durerea în piept?

Stresul și anxietatea cronică favorizează apariția durerilor toracice de natură psihogenă, prin declanșarea de atacuri de panică. În timpul atacurilor de panică, creșterea nivelului hormonilor de stres conduce la accelerarea ritmului cardiac, hiperventilație, senzație de sufocare și furnicături la nivelul extremităților, toate acestea însoțite de dureri intense în piept. Pe de altă parte, stresul prelungit cauzează inflamații cronice care cresc riscul de boli cardiovasculare și afecțiuni musculo-scheletice dureroase.

Concluzii

Durerea in capul pieptului reprezintă un simptom complex cu numeroase potențiale cauze, de la afecțiuni banale până la urgențe majore ce pun viața în pericol. Din acest motiv, orice persoană care prezintă un episod nou, persistent sau intens de suferință în piept trebuie să solicite de urgență asistență medicală pentru un diagnostic adecvat și instituirea tratamentului specific cauzei declanșatoare.

Diagnosticarea precoce și managementul prompt al situațiilor grave precum infarctul miocardic sau embolia pulmonară cresc considerabil șansele de supraviețuire și recuperare ale pacienților. Pe de altă parte, identificarea și tratarea corectă a afecțiunilor mai puțin severe care produc dureri sternale poate îmbunătăți simțitor confortul și calitatea vieții celor afectați.

Îți recomandăm să citești și alte articole despre durerea în piept de pe site-ul nostru pentru a-ți îmbunătăți cunoștințele în domeniu. Dacă ai întrebări, comentarii sau experiențe personale pe care vrei să le împărtășești, folosește secțiunea de comentarii de mai jos.

Bibliografie Referințe:

Echipa OrganicsHealth folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a susține informatiile din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm informatiile și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.