Cavernomul cerebral, cunoscut și sub denumirea de malformație cavernosă sau angiom cavernos, este o afecțiune vasculară din ce în ce mai frecvent întâlnită, care implică formarea unor vase de sânge anormale în creier sau măduva spinării. Conform statisticilor recente, prevalența cavernomului cerebral în populația generală este estimată la aproximativ 0,4-0,9%.
Ce este un cavernom cerebral
Un cavernom cerebral este format din vase de sânge aberante, dilatate și fragilizate care formează o rețea anormală, având aspect de „zmătură de zmeură” la examinările prin rezonanță magnetică (RMN). Aceste vase pot prezenta un risc crescut de ruptură și sângerare, determinând o serie de simptome neurologice caracteristice.
Deși mecanismele exacte care duc la apariția cavernomului nu sunt complet elucidate, se consideră că în cele mai multe cazuri originea sa este congenitală (prezentă din naștere), ca urmare a unor anomalii de dezvoltare vasculară la nivelul creierului. Totuși, anumiți factori dobândiți pe parcursul vieții pot influența debutul clinic al malformației cavernoase.
Care sunt cauzele apariției cavernomului cerebral?
Printre factorii de risc și cauzele care pot favoriza apariția sau declanșarea simptomelor unui cavernom cerebral se numără:
- Predispoziția genetică – există mutații la nivelul anumitor gene care cresc riscul de cavernom; afecțiunea poate avea transmitere familială
- Traumatismele cranio-cerebrale – pot declanșa sângerarea din malformațiile preexistente, dar asymptomatice
- Radioterapia – expunerea la doze mari de radiații crește riscul de cavernom cerebral
- Hipertensiunea arterială și alți factori care cresc presiunea intracraniană
- Consumul de alcool sau substanțe psihoactive
De asemenea, cavernomul poate apărea de la sine pe parcursul vieții unei persoane, fără a avea o cauză cunoscută declanșatoare.
Care sunt simptomele unui cavernom cerebral?
Manifestările clinice ale unui cavernom cerebral pot să difere semnificativ de la o persoană la alta, în funcție de localizarea, dimensiunea, evoluția în timp a malformației, precum și de sensibilitatea individuală.
Cele mai frecvente simptome ale cavernomului cerebral sunt:
- Dureri de cap (cefalee)
- Crize convulsive
- Deficite neurologice focale – pareze, tulburări vizuale, de coordonare
- Hemoragie cerebrală – stare de rău, vărsături, pierderea cunoștinței
- Tulburări cognitive și de comportament – apatie, labilitate emoțională, alterarea personalității
Este important de reținut că o parte dintre cavernoame rămân complet asimptomatice de-a lungul întregii vieți, fiind descoperite întâmplător cu ocazia investigațiilor imagistice cerebrale efectuate din diverse motive.
De asemenea, chiar și cele simptomatice pot prezenta o evoluție imprevizibilă, cu acalmii și exacerbări în funcție de dinamica modificărilor structurale în interiorul malformației cavernoase.
Cum se pune diagnosticul de cavernom cerebral?
Pentru stabilirea unui diagnostic cert de cavernom cerebral sunt necesare, de regulă, investigații imagistice specifice, precum:
- Rezonanță magnetică (RMN) cerebrală – metoda standard de evidențiere a cavernomului
- Tomografie computerizată (CT) cerebrală – alternativă la RMN, mai puțin sensibilă
- Angiografie cerebrală – evaluare a vaselor sanguine supplying malformației
În plus, este esențială și evaluarea clinică amănunțită efectuată de medicul neurolog, care va încerca pe baza tabloului simptomatic să suspecteze prezența acestei afecțiuni. Anamneza familială și personală sunt de asemenea importante.
Astfel, diagnosticul cert de cavernom cerebral este pus prin corelarea contextului clinic (simptome sugestive) cu confirmarea prin investigațiile imagistice caracteristice (RMN sau CT).
Care sunt opțiunile terapeutice în cazul unui cavernom cerebral?
Tratamentul unui cavernom cerebral depinde în primul rând de localizarea malformației (în funcție de structurile cerebrale pe care le afectează), mărimea acesteia, precum și de intensitatea tabloului simptomatic.
Principalele modalități terapeutice disponibile în prezent pentru managementul cavernomului cerebral sunt:
- Tratament conservator, de monitorizare – fără intervenție specifică, doar efectuarea periodică a RMN cerebral în caz de cavernom cu minimă expresie clinică, pentru a urmări evoluția incidentală și a evita complicațiile
- Tratamentul neurochirurgical intervențional prin ablația tumorii, în special în cazurile devenite instabile simptomatic (convulsii, hemoragii, dureri de cap)
- Radioterapia stereotactică – poate fi eficientă în anumite cazuri pentru reducerea dimensiunilor cavernomului situat în zone inaccesibile chirurgical
- Tratament medical adjuvant – terapie antiepileptică, corticoterapie, etc., pentru ameliorarea simptomatologiei produse de malformația vasculară propriu-zisă sau de complicațiile acesteia (hemoragii, edeme vasculare perilezionale)
Alegerea planului terapeutic optim pentru un anumit pacient cu cavernom cerebral se face întotdeauna printr-o discuție multidisciplinară între neurolog, neurochirurg și radioterapeut.
Care sunt complicațiile unui cavernom cerebral netratat?
Evoluția naturală a unui cavernom cerebral nediagnosticat și netratat adecvat implică riscuri semnificative, cele mai temute complicații fiind:
- Hemoragia cerebrală – cea mai gravă complicație, pericol vital prin efectul de masă al sângerării intracerebrale
- Crizele convulsive recurente – instalarea unei epilepsii rezistente la tratament antiepileptic
- Deficitele neurologice progresive – slăbiciune musculară, tulburări de vedere sau auz, anomalii de coordonare
- Tulburări cognitive și psihice – pierderi de memorie, labilitate emoțională, depresie
Mai mult, odată instalate, aceste sechele pot fi greu de ameliorat sau reversibile doar parțial, chiar și după tratamentul intervențional tardiv (chirurgical sau radioterapie).
Cum se face prevenția apariției cavernoamelor cerebrale?
În majoritatea cazurilor, având în vedere originea lor congenitală, cavernoamele nu pot fi prevenite. Totuși, la persoanele cu istoric familial pozitiv, sunt recomandate controale imagistice RMN periodice încă din copilărie, pentru depistarea și tratarea precoce a unor eventuale malformații cavernoase cerebrale.
În mod cert, trebuie evitate pe cât posibil expunerile la traumatisme cranio-cerebrale, abuzul de alcool sau substanțe psihotrope, precum și factorii care cresc riscul de accidente cerebrovasculare (hipertensiune, diabet zaharat, obezitate).
Deși nu reprezintă o garanție, adoptarea unui stil de viață sănătos, fără vicii și cu o igienă neurologică riguroasă reprezintă cea mai bună modalitate de a reduce incidența cavernoamelor cerebrale și a complicațiilor acestora.
Întrebări frecvente
Care sunt cele mai frecvente simptome care impun prezentarea la medic?
Cele mai frecvente simptome care determină pacienții cu cavernom cerebral să meargă la medic sunt durerile de cap intense, crizele convulsive și deficitele neurologice brusc instalate, cum ar fi slăbiciunea musculară, tulburările de vedere sau de coordonare. Hemoragia cerebrală poate de asemenea să devină simptomatică prin instalarea bruscă a unor dureri de cap violente, greață, vărsături sau chiar pierderea cunoștinței.
Care investigații imagistice confirmă diagnosticul de cavernom cerebral?
Investigația imagistică gold-standard pentru diagnosticul de cavernom cerebral o reprezintă rezonanța magnetică (RMN) cerebrală. Aspectul tipic de „ciorchine de strugure” la RMN cerebral orientează clar înspre diagnosticul de cavernom. Mai rar, în absența accesului la RMN, poate fi utilizată tomografia computerizată cerebrală.
La ce vârstă este mai frecvent diagnosticat cavernomul cerebral?
Cavernomul cerebral este o afecțiune care poate fi prezentă încă de la naștere, însă simptomele apar de obicei în jurul vârstei de 40 de ani. Totuși, cavernoamele pot deveni simptomatice la orice vârstă, de la sugar până la vârstnic.
Concluzii
Cavernomul cerebral este o malformație vasculară cu origini mai ales congenitale, ale cărei mecanisme fiziopatologice exacte nu sunt pe deplin elucidate. Simptomatologia sa este uneori nespecifică, dar complicațiile pot fi extrem de grave, motiv pentru care impune un diagnostic și tratament precoce.
Opțiunile terapeutice variate (neurochirurgie, radioterapie, tratament medicamentos adjuvant) fac ca prognosticul pacienților cu cavernom cerebral depistați din timp să fie relativ bun. Cu toate acestea, recuperarea unor deficite neurologice instalate poate fi incompletă.
De aceea, creșterea gradului de informare și conștientizare în rândul populației generale și al medicilor practicieni privind această afecțiune relativ frecventă este esențială pentru îmbunătățirea ratelor de diagnostic în stadii incipiente și scăderea morbidității speficice pe termen lung.
Vă invit să distribuiți și să comentați articolul dacă vi s-a părut util!
Bibliografie Referințe:
Echipa OrganicsHealth folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a susține informatiile din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm informatiile și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.
- Penn Medicine – Cavernous Malformation – Symptoms and Causes
- Mayo Clinic – Cavernous malformations – Symptoms and causes
- NHS – Cavernoma
- Mount Sinai – Cavernomas – Symptoms & Treatment
- UVA Health – Cavernoma: Treatment & Care
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.
