20.5 C
București

Ce este cavernomul cerebral, din ce cauze apare si cum se trateaza

Date:

Share post:

Cavernomul cerebral, cunoscut si sub denumirea de malformatie cavernosa sau angiom cavernos, este o afectiune vasculara din ce in ce mai frecvent intalnita, care implica formarea unor vase de sange anormale in creier sau maduva spinarii. Conform statisticilor recente, prevalenta cavernomului cerebral in populatia generala este estimata la aproximativ 0,4-0,9%.

Ce este un cavernom cerebral

Un cavernom cerebral este format din vase de sange aberante, dilatate si fragilizate care formeaza o retea anormala, avand aspect de “zmatura de zmeura” la examinarile prin rezonanta magnetica (RMN). Aceste vase pot prezenta un risc crescut de ruptura si sangerare, determinand o serie de simptome neurologice caracteristice.

Desi mecanismele exacte care duc la aparitia cavernomului nu sunt complet elucidate, se considera ca in cele mai multe cazuri originea sa este congenitala (prezenta din nastere), ca urmare a unor anomalii de dezvoltare vasculara la nivelul creierului. Totusi, anumiti factori dobanditi pe parcursul vietii pot influenta debutul clinic al malformatiei cavernoase.

Care sunt cauzele aparitiei cavernomului cerebral?

Printre factorii de risc si cauzele care pot favoriza aparitia sau declansarea simptomelor unui cavernom cerebral se numara:

  • Predispozitia genetica – exista mutatii la nivelul anumitor gene care cresc riscul de cavernom; afectiunea poate avea transmitere familiala
  • Traumatismele cranio-cerebrale – pot declansa sangerarea din malformatiile preexistente, dar asymptomatice
  • Radioterapia – expunerea la doze mari de radiatii creste riscul de cavernom cerebral
  • Hipertensiunea arteriala si alti factori care cresc presiunea intracraniana
  • Consumul de alcool sau substante psihoactive

De asemenea, cavernomul poate aparea de la sine pe parcursul vietii unei persoane, fara a avea o cauza cunoscuta declansatoare.

Care sunt simptomele unui cavernom cerebral?

Manifestarile clinice ale unui cavernom cerebral pot sa difere semnificativ de la o persoana la alta, in functie de localizarea, dimensiunea, evolutia in timp a malformatiei, precum si de sensibilitatea individuala.

Citeste si...
De ce provoacă stresul boli autoimune?

Cele mai frecvente simptome ale cavernomului cerebral sunt:

  • Dureri de cap (cefalee)
  • Crize convulsive
  • Deficite neurologice focale – pareze, tulburari vizuale, de coordonare
  • Hemoragie cerebrala – stare de rau, varsaturi, pierderea cunostintei
  • Tulburari cognitive si de comportament – apatie, labilitate emotionala, alterarea personalitatii

Este important de retinut ca o parte dintre cavernoame raman complet asimptomatice de-a lungul intregii vieti, fiind descoperite intamplator cu ocazia investigatiilor imagistice cerebrale efectuate din diverse motive.

De asemenea, chiar si cele simptomatice pot prezenta o evolutie imprevizibila, cu acalmii si exacerbari in functie de dinamica modificarilor structurale in interiorul malformatiei cavernoase.

Cum se pune diagnosticul de cavernom cerebral?

Ce este cavernomul cerebral, din ce cauze apare si cum se trateaza
Ce este cavernomul cerebral, din ce cauze apare și cum se tratează 3

Pentru stabilirea unui diagnostic cert de cavernom cerebral sunt necesare, de regula, investigatii imagistice specifice, precum:

  • Rezonanta magnetica (RMN) cerebrala – metoda standard de evidentiere a cavernomului
  • Tomografie computerizata (CT) cerebrala – alternativa la RMN, mai putin sensibila
  • Angiografie cerebrala – evaluare a vaselor sanguine supplying malformatiei

In plus, este esentiala si evaluarea clinica amanuntita efectuata de medicul neurolog, care va incerca pe baza tabloului simptomatic sa suspecteze prezenta acestei afectiuni. Anamneza familiala si personala sunt de asemenea importante.

Astfel, diagnosticul cert de cavernom cerebral este pus prin corelarea contextului clinic (simptome sugestive) cu confirmarea prin investigatiile imagistice caracteristice (RMN sau CT).

Care sunt optiunile terapeutice in cazul unui cavernom cerebral?

Ce este cavernomul cerebral, din ce cauze apare si cum se trateaza
Ce este cavernomul cerebral, din ce cauze apare și cum se tratează 4

Tratamentul unui cavernom cerebral depinde in primul rand de localizarea malformatiei (in functie de structurile cerebrale pe care le afecteaza), marimea acesteia, precum si de intensitatea tabloului simptomatic.

Principalele modalitati terapeutice disponibile in prezent pentru managementul cavernomului cerebral sunt:

  • Tratament conservator, de monitorizare – fara interventie specifica, doar efectuarea periodica a RMN cerebral in caz de cavernom cu minima expresie clinica, pentru a urmari evolutia incidentala si a evita complicatiile
  • Tratamentul neurochirurgical interventional prin ablatia tumorii, in special in cazurile devenite instabile simptomatic (convulsii, hemoragii, dureri de cap)
  • Radioterapia stereotactica – poate fi eficienta in anumite cazuri pentru reducerea dimensiunilor cavernomului situat in zone inaccesibile chirurgical
  • Tratament medical adjuvant – terapie antiepileptica, corticoterapie, etc., pentru ameliorarea simptomatologiei produse de malformatia vasculara propriu-zisa sau de complicatiile acesteia (hemoragii, edeme vasculare perilezionale)
Citeste si...
Gastrita: cauze, simptome, tratament și prevenire

Alegerea planului terapeutic optim pentru un anumit pacient cu cavernom cerebral se face intotdeauna printr-o discutie multidisciplinara intre neurolog, neurochirurg si radioterapeut.

organicsfood.ro

Care sunt complicatiile unui cavernom cerebral netratat?

Evolutia naturala a unui cavernom cerebral nediagnosticat si netratat adecvat implica riscuri semnificative, cele mai temute complicatii fiind:

  • Hemoragia cerebrala – cea mai grava complicatie, pericol vital prin efectul de masa al sangerarii intracerebrale
  • Crizele convulsive recurente – instalarea unei epilepsii rezistente la tratament antiepileptic
  • Deficitele neurologice progresive – slabiciune musculara, tulburari de vedere sau auz, anomalii de coordonare
  • Tulburari cognitive si psihice – pierderi de memorie, labilitate emotionala, depresie

Mai mult, odata instalate, aceste sechele pot fi greu de ameliorat sau reversibile doar partial, chiar si dupa tratamentul interventional tardiv (chirurgical sau radioterapie).

Cum se face preventia aparitiei cavernoamelor cerebrale?

In majoritatea cazurilor, avand in vedere originea lor congenitala, cavernoamele nu pot fi prevenite. Totusi, la persoanele cu istoric familial pozitiv, sunt recomandate controale imagistice RMN periodice inca din copilarie, pentru depistarea si tratarea precoce a unor eventuale malformatii cavernoase cerebrale.

In mod cert, trebuie evitate pe cat posibil expunerile la traumatisme cranio-cerebrale, abuzul de alcool sau substante psihotrope, precum si factorii care cresc riscul de accidente cerebrovasculare (hipertensiune, diabet zaharat, obezitate).

Desi nu reprezinta o garantie, adoptarea unui stil de viata sanatos, fara vicii si cu o igiena neurologica riguroasa reprezinta cea mai buna modalitate de a reduce incidenta cavernoamelor cerebrale si a complicatiilor acestora.

Intrebari frecvente

Care sunt cele mai frecvente simptome care impun prezentarea la medic?

Cele mai frecvente simptome care determina pacientii cu cavernom cerebral sa mearga la medic sunt durerile de cap intense, crizele convulsive si deficitele neurologice brusc instalate, cum ar fi slabiciunea musculara, tulburarile de vedere sau de coordonare. Hemoragia cerebrala poate de asemenea sa devina simptomatica prin instalarea brusca a unor dureri de cap violente, greata, varsaturi sau chiar pierderea cunostintei.

Citeste si...
Genuflexiunile vă pot îmbunătăți semnificativ sănătatea, este nevoie doar de câteva minute pe zi

Care investigatii imagistice confirma diagnosticul de cavernom cerebral?

Investigatia imagistica gold-standard pentru diagnosticul de cavernom cerebral o reprezinta rezonanta magnetica (RMN) cerebrala. Aspectul tipic de „ciorchine de strugure” la RMN cerebral orienteaza clar inspre diagnosticul de cavernom. Mai rar, in absenta accesului la RMN, poate fi utilizata tomografia computerizata cerebrala.

La ce varsta este mai frecvent diagnosticat cavernomul cerebral?

Cavernomul cerebral este o afectiune care poate fi prezenta inca de la nastere, insa simptomele apar de obicei in jurul varstei de 40 de ani. Totusi, cavernoamele pot deveni simptomatice la orice varsta, de la sugar pana la varstnic.

Concluzii

Cavernomul cerebral este o malformatie vasculara cu origini mai ales congenitale, ale carei mecanisme fiziopatologice exacte nu sunt pe deplin elucidate. Simptomatologia sa este uneori nespecifica, dar complicatiile pot fi extrem de grave, motiv pentru care impune un diagnostic si tratament precoce.

Optiunile terapeutice variate (neurochirurgie, radioterapie, tratament medicamentos adjuvant) fac ca prognosticul pacientilor cu cavernom cerebral depistati din timp sa fie relativ bun. Cu toate acestea, recuperarea unor deficite neurologice instalate poate fi incompleta.

De aceea, cresterea gradului de informare si constientizare in randul populatiei generale si al medicilor practicieni privind aceasta afectiune relativ frecventa este esentiala pentru imbunatatirea ratelor de diagnostic in stadii incipiente si scaderea morbiditatii speficice pe termen lung.

Va invit sa distribuiti si sa comentati articolul daca vi s-a parut util!

Bibliografie Referinte:

Echipa OrganicsHealth foloseste numai surse de inalta calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a sustine informatiile din articolele noastre. Cititi procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul in care verificam informatiile si mentinem continutul nostru precis, fiabil si demn de incredere.

Citeste si...
Cât sânge poți să pierzi înainte ca medicii să te poată salva?

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!

Va multumim ca ati citit! Daca acest articol vi se pare util si interesant, va rugam sa il distribuiti pe retelele de socializare pentru a fi citit si de altii. In acest fel ne ajutati si ne motivati sa scriem mai multe articole interesante.

Mario Benett
Mario Benett
Scriitor independent absolvent a unei facultăți de medicină, un master în sănătate publică si nutriție la NUS Medicine - National University si vastă experiență în domeniul sănătății. În urma formării sale educaționale la Centennial College pentru jurnalism și la Trent University, a descoperit unde se află adevărata sa pasiune - sănătatea. Obiectivul lui este de a ajunge la public cu informații medicale complete și exacte într-un stil ușor de citit și informativ, astfel încât cititorii să poată face alegeri avizate pentru a-și menține sănătatea. A scris articole despre nutriție, medicină sportivă, fizioterapie, cardiologie, radiologie, chirurgie cosmetică, oftalmologie, oncologie, stomatologie, chirurgie, audiologie și alte probleme de sănătate. Colaborează cu succes cu organicsfoods.ro și cu alte platforme din domeniu din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

drmax.ro/
viataverdeviu.ro

Artictiole conexe

Psoriazis sau eczeme: cum sa distingi unul de celalalt si ce sa faci

Psoriazis sau eczeme? Aceste boli cronice ale pielii afectează până la câteva milioane de pacienți. Inflamația, tipică ambelor...

Aveti arsuri la stomac sau aciditate? Nu sunt acelasi lucru!

Deși simptomele sunt similare și confundăm adesea aceste două probleme, arsurile la stomac și aciditatea sunt de fapt...

Ce sunt durerile de cap suboccipitale si cum le poti trata

Suferi de dureri de cap persistente în zona occipitală? Simți o arsură sau o pulsație constante în spatele...

Cea mai buna pozitie de dormit pentru boala arteriala periferica

În timp ce simptomele bolii arteriale periferice sunt mai frecvente în poziție verticală, este posibil ca în cazurile...

Cum te afecteaza colecistita calculoasa? Simptome, tratament si preventie

Colecistita calculoasă afectează în mod surprinzător și tinerii, perturbând procesul digestiv și necesitând adesea intervenție chirurgicală. Acest articol dezvăluie simptomele, cauzele și tratamentul acestei afecțiuni, precum și modul în care dieta și stilul de viață pot influența evoluția bolii. Informațiile furnizate sunt esențiale pentru a înțelege și preveni colecistita.

Ce sa faci daca ai gatul intepenit si te doare

Dacă nu poți întoarce capul din cauza durerii de gât, iată cauzele posibile și soluțiile pentru ameliorarea mobilității cervicale: de la modificări ale stilului de viață, până la exerciții, masaj și tratament medicamentos pentru redobândirea flexibilității.

Tehnici de Barbierit Sigure pentru Pielea cu Eczeme

Pielea cu eczeme este hipersensibilă și poate face barbieritul o provocare adevărată. Aplicarea strategică a hidratanților, alegerea atentă...

Sistemul imunitar – apararea organismului impotriva agentilor patogeni

Înțelegeți cum sistemul imunitar utilizează imunitatea umorală și celulară pentru a combate infecțiile și a menține sănătatea organismului.