Gastrita: cauze, simptome, tratament și prevenire

Gastrita reprezintă inflamarea mucoasei stomacului, caracterizată prin dureri gastrice, balonare, greață și alte simptome digestive neplăcute. Această afecțiune poate fi determinată de mai mulți factori, printre care se numără infecția cu Helicobacter pylori, consumul de alcool, fumatul, stresul sau utilizarea unor medicamente care irită mucoasa gastrică.

Deși în cele mai multe cazuri gastrita nu pune viața în pericol, netratată la timp, poate avea complicații serioase, cum ar fi ulcerul gastric, cancerul gastric sau sângerări digestive. Din fericire, cu o diagnosticare adecvată și aplicarea unui tratament potrivit, se poate obține vindecarea.

În acest articol vom discuta pe larg despre gastrită – cauze, simptome caracteristice, investigații recomandate, opțiuni terapeutice, sfaturi de prevenire și dietă – pentru a clarifica aspectele esențiale legate de această afecțiune.

Tipuri de gastrită

Gastrita: cauze, simptome, tratament și prevenire

În funcție de anumiți factori, gastrita poate fi clasificată astfel:

Gastrita acută – apare brusc, cu simptome intense
Gastrita cronică – are o evoluție lentă, îndelungată
Gastrita erozivă – există leziuni vizibile ale mucoasei gastrice
Gastrita atrofică – are loc distrugerea ireversibilă a mucoasei

Gastrita poate afecta diferite zone ale stomacului: cardia (porțiunea superioară), corpul gastric (porțiunea principală) sau antrul piloric (porțiunea inferioară, lângă pilor).

În funcție de modificările celulare se disting următoarele tipuri histologice de gastrită:

Gastrita cu polimorfonucleare – predominantă în gastrita acută
Gastrita limfoplasmocitară – întâlnită în gastrita cronică

Cauzele gastritei

Principalele cauze care pot declanșa gastrita sunt:

Infecția cu Helicobacter pylori – cea mai frecventă cauză de gastrită cronică. Această bacterie colonizează mucoasa gastrică și produce inflamație.
Consumul cronic de alcool – alcoholul are efect iritant și citotoxic asupra mucoasei gastrice.
Fumatul – crește aciditatea gastrică și favorizează apariția leziunilor.
Stresul prelungit – favorizează eliberarea de cortizol care inhibă secreția de mucus protectoare la nivelul stomacului.
Medicamente – AINS, aspirina și unele antibiotice pot produce leziuni gastrice, în special la administrarea pe termen lung.
Afecțiuni autoimune – boala Crohn, tiroidită Hashimoto.
Infecții virale/bacteriene – de exemplu, infecția cu Cytomegalovirus.
Boala de reflux gastroesofagian
Consum cronic de alimente iritante – mâncăruri condimentate, afumate, prăjite etc.
Carențe nutriționale – deficit de vitamine (A, C, K) și minerale.

Simptome caracteristice gastritei

Simptomele caracteristice ale gastritei pot fi destul de variate și diferite de la o persoană la alta. Printre cele mai frecvente și tipice semne ale gastritei se numără:

Dureri epigastrice persistente – acestea sunt localizate în partea superioară a abdomenului, chiar sub regiunea inimii. De regulă, durerea este descrisă ca fiind surdă, uneori însă poate fi și acută. Intensitatea durerii poate varia, de la ușoară până la severă. Deseori, durerea se agravează atunci când stomacul este gol.
Arsuri gastrice – acestea reprezintă o senzație neplăcută și dureroasă de ardere la nivelul mucoasei stomacului și esofagului. Pot fi declanșate de refluxul acid gastric în esofag sau de consumul unor alimente iritante pentru stomac.
Grețuri și vărsături – uneori acestea apar ca simptom principal al gastritei. Vărsăturile pot fi precedate sau nu de grețuri. Ele pot să apară dimineața, la scurt timp după masă sau ocazional, fără un tipar clar.
Balonare, flatulență și meteorism – reprezintă acumularea în exces de gaze în intestin. Se manifestă prin senzația neplăcută de abdomen umflat, presiune în zona abdominală sau prin eliminarea frecventă de gaze.
Senzație neplăcută de sațietate precoce după mese – deși mănâncă puțin, persoanele cu gastrită acuză o senzație rapidă și accentuată de sațietate și plenitudine gastrică. Stomacul este iritat și nu mai tolerează o cantitate mare de alimente.
Regurgitații acide – acestea reprezintă refularea conținutului acid din stomac înapoi în esofag. Sunt însoțite de gust acid/amar și pot cauza iritația cronică a esofagului.
Pierderea poftei de mâncare și scădere ponderală – datorită durerii și discomfortului gastric prezent, multe persoane cu gastrită acuză lipsa poftei de mâncare, fapt ce conduce adesea la scădere în greutate.

În cazurile severe sau netratate pot apărea hemoragii digestive minore, materializate prin vărsături sau scaune cu sânge. De asemenea, se pot instala complicațiile menționate anterior.

Diagnosticarea gastritei

Pentru un diagnostic corect, medicul va efectua mai întâi un examen clinic amănunțit și va adresa întrebări legate de istoricul medical personal și al rudelor.

Apoi, în funcție de indicații, vor fi recomandate următoarele investigații:

Endoscopie digestivă superioară – investigația cheie, ce permite vizualizarea directă a mucoasei gastrice și recoltarea de biopsii pentru examen histopatologic
Teste pentru Helicobacter pylori – test respirator cu uree marcată, test de sânge, examen coproparazitologic
Analize de sânge – VSH, fibrinogen, proteina C reactivă pentru evaluarea inflamației; Hemoleucogramă, Sideremie, Feritină pentru anemie; TSH pentru excluderea tiroiditei autoimune
Coprocultura – depistarea unor infecții intestinale bacteriene/parazitare care ar putea exacerba gastrita
Ecografie abdominală – pentru excluderea afecțiunilor hepatobiliare sau pancreatice care se pot asocia cu gastrita

Tratament pentru gastrită

Tratamentul gastritei va fi aplicat gradual și adaptat fiecărui pacient în parte, în funcție de: tipul de gastrită, prezența infecției cu Helicobacter pylori, existența unor boli asociate etc.

Principalele direcții terapeutice sunt:

Eradicarea infecției cu Helicobacter pylori – se recomandă la toți pacienții testați pozitiv, folosind scheme antibiotic cu inhibitor de pompă de protoni (omeprazol) și 2 antibiotice (claritromicină, amoxicilină, metronidazol) administrate timp de 7-14 zile. În caz de eșec, se repetă cu altă schema.
Combaterea inflamației gastrice – prin administrarea de antiacide, inhibitori de pompa de protoni (omeprazol), blocanți H2 (ranitidină, famotidină) sau sucralfat.
Regim alimentar – se recomandă renunțarea la alimente acide, prăjite, condimentate, alcool, tutun, cafea și adoptarea unei alimentații bogate în legume și fructe proaspete.
Combaterea bolilor asociate – dacă există alte afecțiuni care întrețin gastrita (BRC, tiroidită Hashimoto), se impune tratamentul specific acestora.
Suplimente nutriționale și vitamino-minerale, în caz de deficit.
Medicație pentru controlul simptomelor digestive – antiemetice, prokinetice, digestive etc.

Reguli de prevenire pentru gastrită

Gastrita poate fi prevenită în mare măsură prin implementarea de măsuri igieno-dietetice adecvate:

Alimentație echilibrată, bogată în fructe și legume crude
Evitarea alimentelor prăjite, afumate, condimentate, acide
Renunțare la fumat și alcool
Gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare, sport
Respectarea unui program regulat de masă și a unui somn odihnitor de 7-8 ore
Evitarea medicației cu AINS sau aspirină pe termen lung fără indicație medicală
Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori dacă se confirmă prezența acesteia

Pacienții care suferă de gastrită ar trebui să evite condimentele iritante precum piperul roșu, boiaua, muștarul și ingredientele acide ca oțetul, lămâia. În plus, afumăturile, prăjelile, alcoolul și cafeaua cresc secreția de acid clorhidric care agravează inflamația mucoasei gastrice.

Pe de altă parte, consumul de lapte, cașcaval, unt, iaurt și brânzeturi maturate este contraindicat temporar în gastritele acute din cauza efectului stimulativ asupra secrețiilor acide gastrice. Însă după ameliorarea simptomelor se pot reintroduce treptat în alimentație.

Întrebări frecvente

Ce dietă este recomandată în cazul gastritei?

În cazul gastritei este necesară evitarea alimentelor care irită sau inflamează mucoasa gastrică. Printre alimentele contraindicate se numără: mâncărurile picante, acre, prăjite sau afumate, alcoolul, cafeaua, tutunul, alimentele bogate în grăsimi sau fibre. În schimb, se recomandă o dietă bogată în fructe, legume crude sau fiert-aburite, pește la grătar, carne slabă, orez fiert, paste făinoase, ouă, banane coapte. De asemenea, este indicat să se evite mesele copioase și să se mănânce fracționat, la 2-3 ore.

Care sunt cele mai frecvente simptome ale gastritei?

Cele mai frecvente simptome care indică prezența gastritei sunt: dureri sau arsuri în epigastru (partea de sus a abdomenului), greață, balonare abdominală, crampe gastrice, regurgitații acide, vărsături ocazionale, sensibilitate crescută la nivelul abdomenului superior, pierderea poftei de mâncare. În cazurile cronice netratate pot să apară hemoragii gastrice minore manifestate prin prezența sângelui în vărsături sau în materiile fecale.

Ce analize medicale sunt necesare pentru un diagnostic cert al gastritei?

Pentru un diagnostic de certitudine al gastritei sunt necesare următoarele investigații medicale: endoscopie digestivă superioară (examenul cheie care oferă vizualizarea directă a mucoasei gastrice inflamate), teste pentru depistarea infecției cu Helicobacter Pylori (test respirație uree, analize de sânge sau de scaun), evaluări ale indicilor inflamatori prin analize de sânge precum VSH, fibrinogen, proteina C reactivă.

Care sunt complicațiile pe termen lung ale gastritei netratate?

Netratată la timp și în mod corespunzător, gastrita cronică poate favoriza apariția unor complicații precum: ulcere gastroduodenale, hemoragii digestive majore, anemie severă prin deficit de fier, cancer gastric, limfom MALT (un tip de cancer al sistemului limfatic), stricturi sau blocaje intestinale prin fibrosarea țesuturilor inflamate cronic. De aceea, este foarte important ca pacienții care prezintă simptome digestive persistente să se adreseze medicului gastroenterolog pentru stabilirea unui diagnostic cert și inițierea tratamentului specific gastritei.

Care sunt principalele grupe de medicamente utilizate în tratarea gastritei?

Tratamentul medicamentos al gastritei este complex și adaptat fiecărui pacient în parte. Principalele clase de medicamente folosite sunt: antibiotice în cazul infecției cu Helicobacter Pylori, inhibiori de pompă de protoni (omeprazol), blocanți H2 (famotidină), antiacide (hidroxid de aluminiu), derviati de prostaglandine (misoprostol), sucralfat și suplimente nutriționale, vitamino-minerale. În plus, este necesară eliminarea factorilor favorizanți: tutun, alcool, alimente nerecomandate. Durata tratamentului este variabilă, între 4 săptămâni și 12 săptămâni, funcție de tipul de gastrită, prezența complicațiilor și răspunsul terapeutic.

În concluzie, gastrita rămâne o afecțiune frecvent întâlnită care poate determina scăderea calității vieții și instalarea unor complicații serioase dacă este neglijată. Adoptarea unui stil de viață sănătos și tratamentul specific prompt și corect aplicat reprezintă elementele cheie pentru vindecarea gastritei și menținerea unei bune funcții digestive pe termen lung.

Vă recomandăm să vă programați de urgență la un consult gastroenterologic dacă prezentați simptome digestive persistente sau alarmante. Medicul specialist va stabili un diagnostic cert, va identifica factorii favorizanți și va iniția cel mai potrivit tratament în funcție de particularitățile individuale.

O zi bună în continuare!

Bibliografie Referințe:

Echipa OrganicsHealth folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a susține informatiile din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm informatiile și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.