18.5 C
București

Cauzele si factorii de risc ai gurii uscate

Date:

Share post:

Gura uscata sau xerostomia este o afectiune des intalnita, caracterizata prin senzatie de gura uscata, lipsa de saliva si dificultate in vorbire si mestecare. Exista numeroase cauze si factori de risc ce contribuie la aparitia ei, intelegerea lor fiind importanta pentru un management adecvat.

Cauze ale gurii uscate

Printre principalele cauze ale gurii uscate se numara:

Medicamente

O varietate de medicamente prescrise sau vandute fara prescriptie medicala pot reduce fluxul salivar, cauzand gura uscata.

Printre cele mai frecvente categorii se numara:

  • Medicamente antihistaminice – antihistaminele cum ar fi difenhidramina, clorpheniramina sau prometazina sunt utilizate in tratamentul alergiilor, rinitelor alergice si a racelii comune. Acestea reduc secretiile nazale, dar si pe cele salivare, putand crea senzatie neplacuta de gura uscata. Un studiu a aratat ca pana la 20% dintre consumatorii de antihistaminice raporteaza xerostomie.
  • Decongestionante nazale – pseudoefedrina, fenilefrina si alti agenti decongestionanti reduc inflamatia cailor respiratorii, dar pot reduce si fluxul salivar semnificativ. Unul dintre studii a raportat prevalenta xerostomiei la 41% dintre utilizatorii frecventi de sprayuri nazale decongestionante.
  • Medicamente pentru tensiune arteriala – grupuri variate de medicamente antihipertensive pot contribui la gura uscata, in special diureticele si beta-blocantele. Un studiu a constatat xerostomie la 32% dintre cei tratati cu diuretice tiazidice. Mecanismul implicat este probabil reducerea fluxului sanguin la nivelul glandelor salivare.
  • Antidepresive – in special antidepresivele triciclice, cum ar fi amitriptilina. Pana la 96% dintre utilizatorii de amitriptilina pot prezenta gura uscata. Mecanismul este blocarea receptiorilor colinergici care stimuleaza secretia salivara.
  • Medicamente antipsihotice – acestea blocheaza receptorii dopaminergici si muscarinici implicati in productia de saliva. Prevalenta xerostomiei la pacientii cu antipsihotice variaza intre 17% si 90% in functie de preparat.
  • Analgezice opioide – medicamente ca morfina si codeina actioneaza la nivelul sistemului nervos central inhiband secretiile, inclusiv salivare. Xerostomia apare la 15-40% dintre utilizatorii cronici.
  • Medicamente antiacneeice – in special isotretinoina (Roaccutane). Mecanismul nu este pe deplin inteles dar poate implica efecte toxice directe asupra glandelor salivare.
  • Medicamente anticholinergice – utilizate in afectiuni precum boala Parkinson, vezica hiperactiva, spasme musculare. Acestea blocheaza receptiorii muscarinici responsabili cu stimularea secretiei salivare.
Citeste si...
De ce ai făcut ulcer gastric? Stresul, fumatul sau o infecție poate fi cauza?
Cauzele si factorii de risc ai gurii uscate
Cauzele și factorii de risc ai gurii uscate 3

Boli cronice sistemice

Afectiuni cronice precum:

  • Diabetul zaharat – afecteaza 30-80% dintre pacientii diabetici. Mecanismele implicate sunt diverse: neuropatia diabetica ce afecteaza inervatia glandelor salivare, deshidratarea frecventa la acesti pacienti, complicatiile microvasculare. Un control riguros al glicemiei poate reduce riscul.
  • Sindromul Sjogren – boala autoimuna caracterizata prin inflamatia si disfunctia glandelor exocrine, in special cele lacrimale si salivare. Xerostomia este un simptom cardinal, datorat infiltratiei limfocitare si fibrozei glandelor.
  • Infectia HIV/SIDA – virusul HIV, precum si medicamentele antiretrovirale utilizate in tratarea acestei infectii pot afecta functia glandelor salivare si determina xerostomie. Prevalenta la pacientii HIV pozitivi este estimata intre 32 si 46%.
  • Hepatita C – aproximativ 30% dintre cei cu hepatita cronica C prezinta xerostomie, probabil prin efecte toxice directe ale virusului asupra glandelor salivare.
  • Fibroza chistica – aceasta boala genetica determina afectarea multisistemica, inclusiv obstructia si inflamatia cailor salivare cu scaderea fluxului salivar.
  • Poliartrita reumatoida – boala autoimuna caracterizata prin inflamatia articulara, dar si manifestari sistemice. Xerostomia apare la 20-30% dintre pacienti, mai ales in cazurile severe.
  • Lupus eritematos sistemic – o afectiune autoimuna ce poate afecta si glandele salivare. Prevalenta xerostomiei este de 34-45% in randul acestor pacienti.
  • Sclerodermia – boala caracterizata prin fibroza cutanata si a organelor interne. Poate determina atrofia glandelor salivare cu reducerea secretiei salivare.
  • Boala Parkinson – afectiune neurodegenerativa ce implica pierderea neuronilor producatori de dopamine. Scaderea stimularii colinergice determina reducerea fluxului salivar.
  • Boala celiaca – sensibilitatea la gluten afecteaza aproximativ 10% dintre cei cu boala celiaca diagnosticata. Mecanismul exact este neclar.

Radioterapia in zona capului si gatului

Radioterapia utilizata in tratamentul cancerelor capului si gatului, expune inevitabil si glandele salivare la radiatii ionizante. Dozele mari de iradiere pot produce permanent reducerea functiei acestor glande si xerostomie cronica.

Citeste si...
Totul despre meningită: cauze, simptome, tratament și prevenție

Prevalenta xerostomiei dupa radioterapie variaza intre 32% si 85% in functie de localizarea si doza de radioterapie. Desi initial este un efect acut, poate persista pe termen lung la multi pacienti datorita fibrozei glandelor salivare.

Chimioterapie

Unele medicamente citostatice utilizate in chimioterapia oncologica pot dauna glandleor salivare si reduce fluxul salivar. De exemplu, derivatii de platina (cisplatina, carboplatina) se acumuleaza selectiv in glandele salivare cu efect citotoxic.

Alte molecule implicate: 5-fluorouracil, metotrexat, ciclofosfamida. Xerostomia apare de obicei dupa cure repetate, prevalenta crescand proportional cu numarul de cicluri efectuate.

Indepartarea chirurgicala a glandelor salivare

Indepartarea chirurgicala a glandelor salivare, de exemplu in cazul unui cancer al glandelor salivare, va duce invariabil la xerostomie cronica, deoarece sursa secretiei salivare este eliminata definitiv.

De obicei sunt indepartate glandele submandibulare, dar uneori si glandele parotide. Exceptand cazurile in care se pastreaza o portiune functionala de tesut salivar, pacientii vor necesita tratament pe viata pentru xerostomie.

Anxietate, stres, depresie

Stari de anxietate, stres cronic sau depresie se asociaza frecvent cu gura uscata. Se pare ca afectiunile psihice influenteaza functia glandelor salivare prin stimularea excesiva a axei hipotalamo-pituitare-adrenale.

Nivelurile crescute de cortizol din stres cronic pot reduce fluxul salivar. De asemenea starile de anxietate cresc gradul de focalizare pe senzatiile gurii, exacerband perceptia de gura uscata.

Cauzele si factorii de risc ai gurii uscate
Cauzele și factorii de risc ai gurii uscate 4

Factorii de risc pentru xerostomie

Printre cei mai importanti factori de risc asociati gurii uscate se numara:

  • Inaintarea in varsta – prevalenta xerostomiei creste odata cu varsta, aproximativ 30% dintre adultii peste 65 de ani fiind afectati. Se datoreaza modificarilor involutive ale glandelor salivare si polimedicatiei frecvente.
  • Sexul feminin – din motive neclare, femeile tind sa fie afectate ceva mai frecvent decat barbatii. Factori implicati ar putea fi fluctuatiile hormonale, starile de anxietate mai frecvente.
  • Fumatul – fumul de tigara contine peste 4.000 de substante toxice care pot irita si inflama mucoasa cavitatii bucale. De asemenea, reduce fluxul sangvin la nivelul mucoaselor.
  • Dezhidratarea – atat cea cronica, cat si cea acuta reduc secretia salivara, care este dependenta de un aport adecvat de lichide. Varstnicii sunt mai predispusi la deshidratare.
  • Radioterapia in zona cap/gat – expunerea inevitabila a glandelor salivare la radioterapie creste riscul de xerostomie acuta si cronica.
  • Infectii virale respiratorii frecvente – virusii respiratorii pot determina inflamatia si disfunctia transienta a glandelor salivare in cursul infectiilor.
  • Menopauza – scaderea nivelurilor estrogenilor in perioada menopauzei reduce fluxul sangvin si secretia salivara. Femeile cu menopauza precoce par a fi cele mai afectate.
  • Dieta saraca in grasimi – grasimile alimentare par a stimula secretia de saliva. Dietele cu continut scazut de grasimi pot predispune la xerostomie.
Citeste si...
Aftele bucale: Tipuri, cauze, prevenire și tratament

Identificarea si corectarea factorilor de risc modificabili este importanta pentru preventia gurii uscate. De asemenea, cei cu factori de risc crescut ar trebui monitorizati mai atent pentru depistarea precoce a xerostomiei.

organicsfood.ro

In concluzie, cauzele gurii uscate sunt diverse, de la afectiuni sistemice, pana la efecte secundare ale medicamentelor sau radioterapiei. Factorii de risc trebuie luati in considerare pentru un management preventiv adecvat.

Discutarea problemei cu medicul si investigarea cauzelor pot orienta catre cea mai buna abordare. Odata depistata, xerostomia poate fi ameliorata printr-o combinatie de modificari ale stilului de viata, tratament al bolilor de baza si medicamente care stimuleaza secretia salivara.

Surse:

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!

Va multumim ca ati citit! Daca acest articol vi se pare util si interesant, va rugam sa il distribuiti pe retelele de socializare pentru a fi citit si de altii. In acest fel ne ajutati si ne motivati sa scriem mai multe articole interesante.

Mario Benett
Mario Benett
Scriitor independent absolvent a unei facultăți de medicină, un master în sănătate publică si nutriție la NUS Medicine - National University si vastă experiență în domeniul sănătății. În urma formării sale educaționale la Centennial College pentru jurnalism și la Trent University, a descoperit unde se află adevărata sa pasiune - sănătatea. Obiectivul lui este de a ajunge la public cu informații medicale complete și exacte într-un stil ușor de citit și informativ, astfel încât cititorii să poată face alegeri avizate pentru a-și menține sănătatea. A scris articole despre nutriție, medicină sportivă, fizioterapie, cardiologie, radiologie, chirurgie cosmetică, oftalmologie, oncologie, stomatologie, chirurgie, audiologie și alte probleme de sănătate. Colaborează cu succes cu organicsfoods.ro și cu alte platforme din domeniu din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

drmax.ro/
viataverdeviu.ro

Artictiole conexe

Cum sa scapi de mucus in plamani

Atunci când vă îmbolnăviți și nu reușiți să tratați corespunzător problema, puteți ajunge să aveți mucus care se...

Cele mai bune vitamine pentru sanatatea ochilor

Sănătatea oculară începe cu alimentația. Descoperă vitaminele și nutrienții care protejează ochii de afecțiuni precum DMLV și cataracta. Explorează acum cele mai bune opțiuni pentru ochi sănătoși!

Tromboza venoasa profunda: Cauze, simptome si riscuri majore.

Tromboza venoasă profundă este o afecțiune frecventă care poate avea complicații grave. Află cum se formează, simptomele asociate și ce se întâmplă atunci când un cheag migrează spre plămâni. Informații esențiale pentru prevenție și cunoaștere.

Boala calculilor biliari la femei: De ce sunt ele mai predispuse?

Boala calculilor biliari afectează până la 15% din populație, fiind mai frecventă la femei. Explorăm legătura dintre hormonii feminini, stilul de viață și predispoziția la această afecțiune, oferind informații esențiale despre simptome și tratament.

Chirurgia Vasculara Ghidata prin RMN: Revolutia In Tratamentul Accidentului Vascular Cerebral!

Revoluționarea tratamentului accidentelor vasculare cerebrale prin chirurgia vasculară ghidată prin RMN. Intervenții minim invazive și tehnologii avansate sunt folosite acum pentru a trata și preveni riscul accidentelor vasculare, oferind pacienților speranță și recuperare accelerată. Perfect pentru cei interesați de ultimele inovații în neurochirurgie.

Sensibilitatea la mirosuri in timpul sarcinii – ce trebuie sa stii

Tot ce trebuie să știi despre sensibilitatea la mirosuri în timpul sarcinii, cauzele, simptomele și sfaturile pentru a gestiona această sensibilitate crescută. Informații esențiale pentru orice femeie însărcinată.

Abces Dentar – Simptome, Diagnostic si Optiuni de Tratament

Diagnosticul abcesului dentar este vital pentru a începe tratamentul adecvat și a preveni răspândirea infecției. Acest articol oferă o perspectivă detaliată asupra diferitelor forme de abces, metodelor de prevenție și opțiunilor de îngrijire.

Durerea de spate in timpul sarcinii – Ghid complet pentru viitoarele mamici

Ghid complet pentru viitoarele mămici: cum să gestionezi eficient durerile de spate în timpul sarcinii. Informații esențiale pentru o sarcină confortabilă.