Artrita și unele boli reumatice însoțitoare sunt provocate de un proces inflamator care duce la durere, umflături severe și limitează mișcarea articulațiilor afectate. Inflamația afectează articulațiile prin deteriorarea țesutului conjunctiv care formează suprafețele articulare. Milioane de oameni din țara noastră suferă de una sau alta formă de artrită.

Definiția patologiei

Conform definiției generale, artrita este o inflamație acută sau cronică a articulației, care are o origine diferită (reumatism, gută, distrofie). Artrita se traduce prin înroșirea și umflarea (inflamația) articulației.

Articulația conține 2 sau mai multe oase. Au fost identificate mai mult de o sută de tipuri diferite de artrită. Aceste boli includ orice leziune care provoacă durere, umflături, determină rigiditatea articulațiilor, deteriorarea mușchilor, tendoanelor, ligamentelor sau oaselor. Artrita durează de obicei o perioadă lungă de timp (adică este un proces cronic).

Artrita sau diversele boli reumatice cu artrită sunt mai frecvente la femei decât la bărbați. Patologia este deseori asociată cu schimbările legate de îmbătrânire. Dar formele individuale de artrită pot apărea la persoane de toate vârstele.

Care sunt cele mai frecvente forme de artrită?

Există două forme de artrită cel mai frecvent diagnosticate, acestea sunt:

1. Osteoartrita. Este considerată cea mai frecventă variantă de artrită. Este o boală cronică a articulațiilor, articulațiile genunchilor, șoldurilor și coloanei vertebrale fiind deosebit de predispuse la deteriorare. Osteoartrita distruge învelișul cartilaginos de pe metafizele oaselor și îngustează spațiul din interiorul articulației.

În cele din urmă, procesul poate duce la creșterea excesivă a marginilor osoase, la pinteni osoși și la afectarea funcției. Această afectare a articulațiilor apare la majoritatea oamenilor pe măsură ce îmbătrânesc. De asemenea, poate apărea și la persoanele mai tinere din cauza unor traumatisme sau a suprasolicitării, a unui stres ridicat, a unei solicitări mari a articulațiilor din cauza muncii sau a sportului.

2. Artrita reumatoidă. Se referă la o leziune osteoinflamatorie a articulațiilor. Inflamația poate afecta toate articulațiile, poate afecta, de asemenea, organe precum inima sau plămânii, țesutul renal.

7 Forme de artrită: Cum le recunoști și cum se tratează?

Alte forme de artrită sau afecțiuni conexe:

3. Gută. Aceasta este o afecțiune în care se formează cristale de acid uric în articulațiile mici, Prin urmare, există durere și inflamație în acestea. Sunt afectate articulațiile mâinilor sau ale picioarelor, genunchii.

4. Lupus. Este o afecțiune autoimună cronică. Periodic, provoacă inflamații și deteriorarea țesutului conjunctiv, tendoanelor, cartilajelor și a unor părți ale organelor interne.

5. Sclerodermie. O astfel de boală autoimună formează îngroșarea cu întărire a pielii, distrugerea țesutului conjunctiv din tot corpul, inclusiv cartilajul din articulații este afectat.

6. Spondilita anchilozantă. Această afecțiune face ca oasele coloanei vertebrale să fuzioneze împreună ca și cum ar forma un singur os. Spondilita poate provoca inflamații în diferite părți ale corpului. Poate afecta articulațiile umărului, articulațiile șoldului, coastele și articulațiile mici ale mâinilor sau picioarelor.

7. Artrita idiopatică juvenilă (AIJ ) sau artrita reumatoidă juvenilă. Această formă de artrită se întâlnește la copii, cauzând inflamație și rigiditate a suprafețelor articulare. Adesea, copiii depășesc vârsta artritei. Dar uneori afectează dezvoltarea osoasă la un copil în creștere.

Care sunt cauzele artritei?

Cauza depinde de tipul de leziune. Osteoartrita este cauzată de uzura articulațiilor în timp sau din cauza efortului excesiv. Artrita reumatoidă, artrita lupică sau în sclerodermie este cauzată de o anomalie a sistemului imunitar, care îl determină să atace propriile țesuturi ale organismului. Guta este cauzată de o acumulare de săruri de acid uric care căptușesc articulațiile din interior spre exterior.

Alte forme de artrită pot fi legate de o predispoziție genetică. Persoanele cu markerul genetic HLA-B27 au un risc mai mare de spondilită anchilozantă. Pentru unele alte forme de artrită, cauza este necunoscută.

Cine este mai predispus să dezvolte artrită?

Unii factori de risc pentru artrită care nu pot fi evitați sau schimbați includ:

Vârsta. Cu cât un pacient este mai în vârstă, cu atât este mai probabil să dezvolte artrită.
Sexul. Femeile sunt mai predispuse să dezvolte artrită decât bărbații.
Ereditatea. Unele tipuri de artrită sunt legate de anumite gene.

Factorii de risc care pot fi eliminați sau schimbați includ:

Greutatea. A fi supraponderal sau obez poate deteriora articulațiile genunchiului. Acest lucru le poate face mai predispuse la dezvoltarea osteoartritei.
Leziuni. O articulație care a fost afectată de o accidentare are mai multe șanse să dezvolte artrită la un moment dat.
Infecție. Artrita reactivă poate afecta articulațiile după o infecție.
Activități profesionale. Munca care implică aplecarea sau ghemuirea repetată poate duce la artrita genunchiului.

Care sunt simptomele artritei?

Simptomele vor varia de la o persoană la alta. Cele mai frecvente simptome sunt:

Durere în interiorul uneia sau mai multor articulații, care nu dispare sau revine după un anumit interval de timp
Febră și roșeață deasupra uneia sau mai multor articulații
Umflături la nivelul uneia sau mai multor articulații
Rigiditate la nivelul uneia sau mai multor articulații
Deformare a suprafeței articulațiilor.

Cum se diagnostichează artrita?

Medicul analizează fișa pacientului și efectuează o examinare fizică și de activitate. Pot fi efectuate și teste de laborator. Acestea includ teste de sânge specifice:

Un hemoleucogramă dilatată, care evaluează numărul de globule albe, de globule roșii și nivelul trombocitelor.
Nivelurile de creatinină. Acest test verifică funcția renală.
RF (factor reumatoid) și CCP (peptidă citrulinată ciclică), teste de anticorpi. Acestea pot ajuta la diagnosticarea artritei reumatoide. De asemenea, acestea pot determina gravitatea bolii.
Nivelurile de acid uric din plasmă și urină. Acestea ajută la diagnosticarea gutei.

Pot fi efectuate și alte teste, cum ar fi:

Aspirație articulară (artrocenteză). Se prelevează o mică mostră de lichid sinovial dintr-o articulație. Se verifică dacă există cristale, bacterii sau viruși.
Radiografii sau alte metode de examinare. Acestea pot spune cât de deteriorată este articulația.
Sumar de urină. Aceasta detectează prezența proteinelor și a diferitelor tipuri de celule sanguine, determinând inflamația.
Tiparea țesutului HLA. Determină markerii genetici pentru spondilita anchilozantă.
Biopsie cutanată. Se prelevează mostre mici de țesut și se examinează la microscop. Acest test ajută la diagnosticarea tipului de artrită, inclusiv a lupusului sau a artritei psoriazice.
Biopsie musculară. Se prelevează mostre mici de țesut și se verifică la microscop. Acest test ajută la diagnosticarea afecțiunilor care afectează mușchii și articulațiile.

Cum se tratează artrita?

Tratamentul va depinde de simptomele dumneavoastră, de vârstă și de starea generală de sănătate. De asemenea, va depinde de tipul de artrită pe care îl aveți și de cât de severă este afecțiunea. Planul de tratament este adaptat în funcție de nevoile fiecărui pacient și de recomandările medicului curant.

Nu există un remediu unic pentru artrită. Scopul tratamentului este de a reduce parțial durerea și inflamația, ceea ce ajută la normalizarea funcției articulare. Planurile de tratament includ adesea atât regimuri de terapie pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Regimurile pe termen scurt includ:

Utilizarea medicamentelor. Luarea de medicamente pentru durere, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, poate oferi o ameliorare a durerii pe termen scurt, suprimând inflamația.
Aplicarea de căldură și frig. Durerea poate fi ameliorată prin aplicarea căldurii umede (baie sau duș fierbinte) sau a căldurii uscate (pernă de încălzire) pe articulație. Durerea severă și umflarea pot fi ameliorate prin aplicarea de frig (pungă de gheață învelită într-un prosop) pe articulație.
Imobilizarea articulației. Aplicarea unei atele sau a unui orteză poate ajuta articulația să se odihnească și o poate proteja de leziuni ulterioare.
Masajul. Aplicarea unui masaj ușor pe mușchii dureroși poate crește fluxul sanguin și poate aduce căldură în mușchi, normalizând funcția și articulația.
Stimularea electrică transcutanată a nervilor (TENS). Durerea poate fi redusă cu ajutorul unui dispozitiv TENS. Dispozitivul trimite impulsuri electrice slabe către terminațiile nervoase din zona dureroasă. Acest lucru blochează semnalele de durere către creier și modifică percepția durerii.
Acupunctura. Folosirea unor ace fine care sunt introduse în puncte specifice de pe corp poate stimula eliberarea de substanțe chimice naturale de ameliorare a durerii create de sistemul nervos. Procedura este efectuată de un profesionist autorizat.

Tratamentul pe termen lung include:

Medicamente antireumatice (DMARD). Aceste medicamente eliberate pe bază de rețetă pot încetini boala și pot trata orice probleme ale sistemului imunitar asociate cu boala. Corticosteroizi. Corticosteroizii reduc inflamația și umflarea. Aceste medicamente pot fi administrate pe cale orală sau sub formă de injecții.
Terapia cu acid hialuronic. Aceasta este o substanță naturală pe care organismul o descompune la persoanele cu osteoartrită. Aceasta poate fi injectată într-o articulație, cum ar fi genunchiul, pentru a ameliora simptomele.
Intervenție chirurgicală. Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale, totul depinde de articulațiile afectate. Opțiunile chirurgicale pot include artroscopia, fuziunea (artrodeza) sau înlocuirea articulației. Recuperarea completă în urma unei intervenții chirurgicale durează până la 6 luni. Un program de reabilitare după operație este o parte importantă a tratamentului.

Tratamentul pentru artrită poate fi asigurat de un chirurg ortoped sau ortoped, un reumatolog, un fizioterapeut, un medic de îngrijire primară (medicină de familie și medic generalist) și un nutriționist.

Care sunt complicațiile artritei?

Artrita, pe măsură ce evoluează, poate aduce cu sine o serie de complicații. Una dintre cele mai evidente consecințe este incapacitatea, manifestându-se prin dureri persistente și dificultăți crescânde de mișcare. Pe termen lung, aceste dificultăți pot ajunge să limiteze semnificativ capacitatea unui pacient de a realiza activități și sarcini din viața de zi cu zi.

Link-uri web care discută formele de artrită, cum să le recunoască și cum sunt tratate:

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.