Senzația de sufocare sau dispneea este o problemă medicală destul de frecventă, care afectează aproximativ 1 din 4 persoane care ajung la medic. Aceasta presupune sentimentul lipsei de aer sau al respirației greoaie, reprezentând de fapt o tulburare a frecvenței, amplitudinii și ritmului respirației.
Dispneea poate varia de la o formă ușoară și temporară, până la una gravă și îndelungată. De multe ori este descrisă ca o senzație de strângere în piept, dificultăți de respirație sau sentiment de sufocare.
În cele ce urmează vom analiza care sunt principalele cauze ce duc la apariția dispneei, care sunt simptomele frecvente, cum se pune diagnosticul și care sunt opțiunile de tratament disponibile în astfel de cazuri.
Cauzele senzației de sufocare
Cauzele care duc la apariția dispneei sunt multiple și pot proveni atât din sfera afecțiunilor cardiace, cât și a celor pulmonare. De regulă, plămânii și inima sunt implicate în mod direct în transportul oxigenului în țesuturi și eliminarea dioxidului de carbon, iar orice problemă la acest nivel poate avea repercusiuni asupra respirației.
Printre principalele cauze cardiace care determină senzația de sufocare se numără:
- Boli coronariene
- Infarct miocardic
- Edeme pulmonare
- Insuficiență cardiacă congestivă
- Pericardită
- Hipertensiune pulmonară
- Disfuncții cardiace
- Embolii pulmonare
- Aritmii cardiace
- Cardiomiopatii
- Valvulopatii
La rândul lor, cauzele pulmonare frecvente care duc la apariția dispneei includ:
- Astmul bronșic
- Pneumoniile
- Pleureziile
- Edemele pulmonare
- Pneumotoraxul
- Unele boli pulmonare interstițiale (precum fibroza pulmonară)
- Hipertensiunea pulmonară
- Tuberculoza
- Sarcoidoza (afecțiune caracterizată prin inflamații în diferite părți ale corpului)
În afara bolilor de inimă și de plămâni, dispneea mai poate fi provocată și de:
- Obezitate
- Cifoscolioze severe
- Paralizii diafragmatice
- Distrofii musculare
- Dureri acute
- Atacuri de panică
- Sarcini avansate
Specialiștii atrag atenția că și lipsa exercițiilor fizice conduce frecvent la instalarea dispneei, în special în rândul persoanelor supraponderale sau obeze.
Simptome caracteristice dispneei
Printre simptomele care indică faptul că o persoană se confruntă cu senzație de sufocare sau dispnee se numără:
- Respirație rapidă, superficială
- Palpitații
- Respirație șuierătoare
- Tuse
- Dificultăți evidente în respirație, incapacitatea de a inspira suficient aer
- Respirații scurte, sacadate
- Sentiment intens de sufocare sau lipsă de aer
- Senzație de strângere toracică
- Senzație de înec
Atunci când dispneea survine brusc, cauzele pot fi limitate la:
- Șoc anafilactic (reacție alergică extrem de severă)
- Intoxicație cu monoxid de carbon
- Tamponadă cardiacă
- Exacerbarea simptomelor în BPOC
- Infecție acută cu COVID-19
- Aritmii cardiace grave
- Embolii pulmonare
- Obstrucția bruscă a căilor respiratorii superioare
Pe de altă parte, senzația de sufocare poate apărea și în afecțiuni precum anxietatea, depresia sau atacurile de panică. De asemenea, dispneea este frecvent întâlnită și în rândul pacienților aflați în stadii terminale ale unor boli, precum cancerul.
Diagnosticarea senzației de sufocare
Diagnoza dispneei nu este întotdeauna simplă, existând adesea cauze multiple care contribuie la acest simptom.
În primul rând, medicii evaluează istoricul medical complet al pacientului. Acesta trebuie să descrie cât mai exact posibil momentul debutului simptomelor, severitatea lor, frecvența cu care apar, precum și orice factori care par să le agraveze. De asemenea, e important să menționeze dacă dispneea este însoțită și de alte semne: tuse, dureri toracice, palpitații, edeme la nivelul picioarelor etc.
În funcție de datele strânse inițial, medicii pot recomanda o serie de investigații paraclinice:
- Analize de sânge – pentru a detecta eventuale infecții, anemie sau alte afecțiuni
- Radiografie și/sau tomografie toracică – pentru a observa starea plămânilor și a inimii
- EKG – pentru a evalua ritmul cardiac
- Spirometrie – măsoară debitul expirator de vârf și volumul expirator forțat, indicând astfel capacitatea pulmonară
- Pulse oximetrie – determină nivelul de oxigen din sânge
- Alte teste specifice afecțiunilor suspectate
Uneori, pentru un diagnostic cert sunt necesare explorări mai complexe (cateterism cardiac, endoscopie etc.). evaluare atentă a simptomelor și investigații adaptate fiecărui caz în parte.
Tratamentul pentru senzația de sufocare
Tratamentul dispneei trebuie să înceapă prin abordarea cauzelor care au dus la acest simptom (infecții, boli pulmonare, afecțiuni cardiace etc.). În paralel însă, pentru ameliorarea senzației de lipsă de aer se pot lua următoarele măsuri adjuvante:
- Oxigenoterapie – administrare de oxigen suplimentar prin canulă nazală sau mască facială
- Medicamente împotriva anxietății și atacurilor de panică – acestea ameliorează starea psihică și facilitează respirația
- Bronhodilatatoare – ajută la relaxarea musculaturii căilor respiratorii, fiind indicate în special în caz de astm bronșic și BPOC
- Diuretice – eliminate excesul de lichide acumulat uneori în plămâni și în țesuturi
- AINS – au efect antiinflamator și analgezic, reducând astfel senzația de sufocare
- Tehnici de relaxare și respirație – yoga, psihoterapie etc.
- Schimbarea poziției corpului – a sta în șezut în pat, cu spatele sprijinit de perne, ameliorează de multe ori dispneea
- Deschiderea unei ferestre sau umidificarea aerului din cameră
Pacienții care suferă de boli cronice respiratorii vor primi de la medic tratament de fond pentru afecțiunea respectivă: corticosteroizi în caz de astm, antibiotice pentru infecțiile bacteriene, blood thinner pentru emboliile pulmonare etc.
În formele grave de dispnee este obligatorie prezentarea de urgență la spital, deoarece lipsa de oxigen poate duce la leșin sau chiar la stop cardio-respirator.
Grupuri de risc pentru senzația de sufocare
Anumite categorii de persoane prezintă risc crescut de a dezvolta dispnee, fie acută, fie cronică. Printre acestea se numără:
- Pacienții cu boli pulmonare cronice (astm bronșic, BPOC, fibroză chistică etc.)
- Persoanele cu afecțiuni cardiace preexistente
- Fumătorii activi sau foști fumători
- Persoanele cu obezitate
- Pacienții aflați în stare terminală (de exemplu cei cu cancer)
- Persoanele sedentare, care nu fac mișcare în mod regulat
De asemenea, un sistem imunitar slăbit crește riscul de a face infecții respiratorii, care la rândul lor provoacă dispnee.
Prevenirea senzației de sufocare
Pentru a preveni apariția dispneei, în special în formele sale cronice, se recomandă:
- Renunțarea la fumat – reduce riscul de BPOC
- Evitarea poluanților și iritanților – fum, substanțe chimice, praf etc.
- Activitate fizică regulată – întărește mușchii respiratori
- Alimentație echilibrată – previne obezitatea
- Vaccinurile recomandate – împotriva gripei, pneumoniei bacteriene etc.
- Respectarea tratamentului pentru afecțiunile cronice existente
- Auto-monitorizarea evoluției simptomelor respiratorii și contactarea medicului dacă acestea se agravează
Concluzii
Senzația de sufocare sau dispneea este o problemă medicală complexă, cu o multitudine de potențiale cauze și mecanisme de producere. Deși poate părea înspăimântătoare pentru pacient, o abordare sistematică din partea personalului medical calificat permite de cele mai multe ori stabilirea unui diagnostic corect. Iar odată diagnosticul pus, se poate trece la un tratament eficient.
Cheia pentru prevenirea senzației de sufocare este însă schimbarea stilului de viață și controlul medical periodic – renunțarea la fumat, activitatea fizică regulată și tratarea riguroasă a bolilor cronice respiratorii sau cardiace.
Mai multe detalii despre cauzele, investigarea și managementul dispneei puteți obține printr-o programare la un consult de specialitate. Expertul vă va examina, vă va recomanda investigațiile necesare în cazul dvs. și vă va îndruma către cea mai bună soluție terapeutică.
Bibliografie Referințe:
Echipa OrganicsHealth folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a susține informatiile din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm informatiile și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.
- Mayo Clinic – Dysphagia: Symptoms and causes
- Penn Medicine – Difficulty Swallowing (Dysphagia): Symptoms and Causes
- NCBI – Globus pharyngeus: an update for general practice
- Family Doctor – Dysphagia: Signs And Symptoms
- NHS Inform – Dysphagia (swallowing problems)
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.
