Chisturile la rinichi sunt formațiuni care apar în interiorul sau pe suprafața rinichilor, reprezentând vezicule umplute cu lichid. Deși majoritatea chisturilor la rinichi nu provoacă simptome și nu necesită tratament, uneori pot determina complicații. Prin urmare, este important să înțelegem cauzele acestora, felul în care sunt depistate și opțiunile terapeutice disponibile.
Definiție și generalități
Un chist renal este o cavitate anormală care se formează în parenchimul renal, tapetată de un epiteliu secretor de lichid. Acestea se prezintă sub forma unor formațiuni sferice sau ovale, de dimensiuni variabile, care pot conține lichid seros, sanguin sau purulent.
Vorbim despre două tipuri mari de chisturi renale:
- Chisturile simple, de obicei congenitale, care sunt prezente încă de la naștere și pot evolua odată cu vârsta. Se întâlnesc frecvent după 50 de ani și au un prognostic bun.
- Chisturile multiple, care pot indica existența unei boli polichistice renale și care au un prognostic rezervat, putând afecta semnificativ funcția renală.
Conform statisticilor, chisturile la rinichi apar la aproximativ 1 din 3-4 adulți, fiind decelate de multe ori întâmplător cu ocazia unor investigații imagistice efectuate din alte motive. Totuși, doar o mică parte dintre acestea necesită monitorizare sau tratament.
Cauze și factori de risc ale chisturilor la rinichi
În multe situații este dificil de stabilit cauza exactă care determină apariția unui chist renal. Cel mai frecvent, boala polichistică renală poate genera chisturi la rinichi, fiind o afecțiune genetică care afectează ambii rinichi. Alte cauze includ:
- Anomalii congenitale prezente de la naștere;
- Traumatisme sau infecții renale care pot activa anumite gene implicate în formarea chisturilor;
- Tumori: carcinomul renal cu celule clare poate debuta sub forma unor chisturi renale;
- Bolile sistemice precum scleroza multiplă sau sindromul von Hippel Lindau pot genera astfel de leziuni la nivelul țesutului renal.
Anumiți factori pot crește riscul dezvoltării chisturilor renale:
- Vârsta înaintată este unul dintre cei mai importanți factori;
- Hipertensiunea arterială netratată predispune la deteriorarea funcției renale și implicarea secundară a chisturilor;
- În cazul existenței unei boli renale prealabile, riscul apariției chisturilor renale crește;
Simptome și forme de manifestare
Cea mai mare parte a pacienților cu chisturi la rinichi nu prezintă simptome care să indice prezența acestora. Dacă simptomatologia este prezentă, cele mai frecvente manifestări sunt:
- Durere și sensibilitate în zona lombară sau lateral la nivelul abdomenului, datorate dimensiunilor chistului și presiunii exercitate asupra țesuturilor înconjurătoare;
- Simptome urinare ( creșterea frecvenței de urinare, urinarea cu dificultate sau urgență mărită) determinate de compresia chistului asupra vezicii urinare;
- Tulburări digestive precum senzația de greață, balonare, distensie abdominală;
- Sângerări renale care pot să se manifeste prin prezența sângelui în urină (hematurie).
- Febră, frisoane și alte semne care pot indica o eventuală infecție a unui chist renal.
De cele mai multe ori, depistarea acestor formațiuni se realizează întâmplător, în cadrul unor investigații imagistice abdominale efectuate cu alt scop. Chisturile renale nu provoacă modificări vizibile extern, acuzele fiind limitate de multe ori doar la unele simptome nespecifice.
Pacienții cu boală polichistică renală pot asocia și:
- Tensiune arterială crescută
- Infecții ale tractului urinar
și pot ajunge în stadii avansate de insuficiență renală.
Diagnosticarea chisturilor la rinichi
Pentru un diagnostic corect, sunt necesare investigații de laborator și imagistice:
- Analize medicale: hemoleucogramă, uree serică, VSH, proteina C reactivă, care pot identifica afecțiuni asociate și pot exclude o potențială infecție;
- Teste urine: urocultură, examen sumar de urină, care pot depista o eventuală sursă de infecție urinară;
- Imagistica medicală:
- Ecografia renală este investigația imagistică utilizată inițial, oferind informații despre dimensiune, număr și localizare;
- Tomografia computerizată (CT) sau Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) a abdomenului și pelvisului sunt indicate ulterior pentru precizarea diagnosticului, mai ales în cazul chisturilor complexe, recidivante sau simptomatice;
- Clasificarea Bosniak este un sistem care permite încadrarea chisturilor în funcție de caracteristicile și riscul de malignizare după cum urmează:
- Tip I și II – cu risc scăzut, nefiind indicate investigații suplimentare;
- Tip IIF și III – risc intermediar sau nedeterminat, acestea necesitând monitorizare periodică;
- Tip IV – risc înalt, fiind considerate maligne până la proba contrarie;
De asemenea, în funcție de modificările și implicarea funcției renale se pot efectua teste precum clearance-ul la creatinină sau cistoscopia.
Diagnosticul cert al tipului de chist renal și excluderea unor eventuale complicații maligne se poate realiza doar după evaluarea complexă a tuturor rezultatelor obținute în urma investigațiilor amintite anterior.
Tratament pentru chisturi la rinichi
Tratamentul în cazul chisturilor renale depinde de mai mulți factori, precum mărimea, numărul, evoluția în timp și prezența sau absența simptomelor. De asemenea, sunt luate în calcul complicațiile asociate și riscul de malignizare.
Opțiuni terapeutice pentru chisturile simple
- Abținerea terapeutică este suficientă în majoritatea cazurilor de chisturi simple, asimptomatice, necomplicate, cu supraveghere imagistică periodică;
- Medicație pentru ameliorarea durerii, atunci când simptomatologia apare;
- Terapia minim invazivă prin puncție evacuatorie și injectare intracavitară cu substanțe sclerozante în cazul recidivelor și al dimensiunilor mari;
- Chirurgia deschisă constă în rezecția chistului sau a segmentului de rinichi afectat, fiind o opțiune de tratament pentru cazurile refractare la terapiile minim invazive.
Atitudinea terapeutică în boala polichistică renală
Abordarea este complexă, implicând echipe medicale formate din nefrolog, urolog, chirurg, imagist, fiind orientată inițial către limitarea expansiunii chisturilor și încetinirea deteriorării funcției renale.
Tratamentul vizează în principal:
- Controlul valorilor tensionale prin medicație antihipertensivă
- Corectarea tulburărilor hidro-electrolitice și acido-bazice
- Tratamentul infecțiilor urinare asociate cu antibiotice
- Dializa sau transplantul renal în stadiile finale de boală renală
Atitudinea în chisturile maligne
Rezecția chirurgicală sau nefrectomia totală reprezintă singura șansă terapeutică în cazurile cu chisturi renale clasificate Bosniak IV, diagnosticate cu certitudine ca fiind maligne. În funcție de stadiul și caracteristicile tumorale va fi instituit ulterior și tratament oncologic adecvat.
Mai rar, în chisturile hemoragice, purulente, traumatice poate fi necesară intervenția de urgență pentru stoparea sângerării, evacuarea și drenajul colecției sau corectarea rupturilor.
Profilaxia și monitorizarea evoluției
Prevenirea chisturilor renale este dificilă, acestea fiind de cele mai multe ori descoperite întâmplător, fără simptome premergătoare. Cu toate acestea, adoptarea unui stil de viață sănătos care include o dietă echilibrată, controlul corect al hipertensiunii arteriale și monitorizarea periodică a funcției renale poate contribui la evitarea complicațiilor și diagnosticarea precoce în cazul apariției.
Pentru chisturile simple, urmărirea evoluției se realizează periodic prin reevaluări imagistice o dată pe an. Astfel se poate depista din timp creșterea în dimensiune sau transformarea chistului într-o formă mai agresivă.
În cazul bolii polichistice renale, supravegherea este mai atentă, monitorizându-se atât evoluția ecografică, cât și analizele sanguine care evaluează funcția renală (uree, creatinină, rata filtrării glomerulare).
Astfel se poate interveni prompt în situația în care deteriorarea renală se instalează, înainte de apariția complicațiilor severe sau a stadiului de insuficiență renală.
Întrebări frecvente
Pot chisturile renale să fie ereditare?
Chisturile renale pot avea uneori o componentă ereditară, în special în cazul bolii polichistice renale, o afecțiune genetică care determină dezvoltarea a numeroase chisturi la nivelul rinichilor. Această boală se transmite adesea în familii, așa că dacă un părinte are boala polichistică renală, există un risc semnificativ ca și copiii să o dezvolte. Totuși, majoritatea chisturilor renale simple nu sunt considerate a fi ereditare.
Există factori de risc specifici pentru dezvoltarea chisturilor renale?
Anumiți factori pot crește riscul de dezvoltare a chisturilor renale. Aceștia includ vârsta înaintată, deoarece chisturile renale sunt mai frecvente la persoanele peste 50 de ani. De asemenea, istoricul familial de boli renale, inclusiv boala polichistică renală, poate reprezenta un factor de risc. Traumatismele sau leziunile la nivelul rinichilor pot, de asemenea, să contribuie la formarea chisturilor. Totuși, este important de menționat că multe chisturi renale se formează fără un motiv clar.
Pot chisturile renale să ducă la insuficiență renală?
Deși majoritatea chisturilor renale nu afectează funcția renală, în cazuri rare sau în contextul bolii polichistice renale, chisturile pot crește la dimensiuni mari și pot interfera cu funcția normală a rinichilor. Acest lucru poate duce la insuficiență renală. Prin urmare, este importantă monitorizarea regulată a funcției renale, în special pentru persoanele cu multiple chisturi renale sau cu un istoric familial de boli renale.
Chisturile renale pot fi prevenite?
Nu există metode sigure de prevenție a chisturilor renale, în special pentru cele simple, care sunt adesea congenitale sau apar pe parcursul îmbătrânirii. Totuși, menținerea unui stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate, poate contribui la sănătatea generală a rinichilor. De asemenea, controlul tensiunii arteriale și evitarea leziunilor la nivelul rinichilor sunt măsuri care pot reduce riscul de dezvoltare a anumitor tipuri de chisturi renale.
Concluzii
Chisturile la rinichi sunt anomalii frecvente, întâlnite mai ales după vârsta de 50 ani. Simptomatologia poate lipsi, diagnosticul fiind adesea întâmplător. Cu toate acestea, dimensiunile mari și complicațiile pot genera simptome care să afecteze confortul și calitatea vieții pacientului.
Apariția chisturilor simple se datorează unor anomalii congenitale sau unor afecțiuni dobândite, care implică rinichii. Boala polichistică renală are un rol important în geneza și evoluția chisturilor la cei predispuși genetic.
Investigațiile paraclinice și imagistice permit încadrarea corectă în funcție de potențialul evolutiv. Urmărind în timp caracteristicile chistului se pot depista schimbările care indică creșterea riscului de complicații sau malignizare.
În general, abordarea terapeutică a chisturilor simple este conservatoare. Doar în cazul formațiunilor simptomatice care nu răspund la tratamentele minime invazive se recurge la intervenția chirurgicală.
Tratamentul în cazul chisturilor maligne, hemoragice sau cu alte complicații rămâne o provocare, prognosticul depinzând într-o mare măsură de precocitatea intervenției și stadiul de diagnostic. Prevenția eficientă încă reprezintă o limitare a medicinei moderne.
Adoptarea unui stil de viață echilibrat, controlul periodic al tensiunii arteriale și evaluările imagistice în contextul unui screening renal pot contribui la depistarea precoce a eventualelor modificări.
Bibliografie Referințe:
Echipa OrganicsHealth folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a susține informatiile din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm informatiile și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.
- Mayo Clinic – Kidney cysts: Symptoms and causes
- Cleveland Clinic – Kidney Cysts: Causes, Symptoms, Treatment & Prevention
- WebMD – Kidney Cyst: Symptoms, Pain, and Treatments
- FamilyDoctor.org – Kidney Cysts
- National Kidney Foundation – Simple Kidney Cysts
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.
