Scleroza multiplă este o tulburare neurologică cronică ce afectează milioane de oameni din întreaga lume. Această boală distrugătoare poate provoca simptome invalidante, de la oboseală extremă și furnicături la probleme de echilibru și dificultăți de vorbire. Cu toate acestea, progresele recente în cercetare și tratamente oferă o rază de speranță pentru cei care luptă cu această afecțiune.
Deși cauza exactă a sclerozei multiple rămâne un mister, cercetătorii au descoperit că sistemul imunitar al corpului atacă în mod eronat mielina – învelișul protector al celulelor nervoase. Acest atac duce la inflamație și deteriorarea transmiterii semnalelor nervoase către creier și măduva spinării. Rezultatul? Simptome descrise adesea ca “trăsături cu foc” ale bolii.
Diagnosticul este o provocare, deoarece simptomele pot fi confundate ușor cu alte afecțiuni. Cu toate acestea, odată stabilită cauza, există o gamă largă de tratamente disponibile pentru a atenua simptomele și a încetini progresia bolii. De la medicamente injectabile la terapii infuzionale și reabilitare cognitivă, abordările personalizate sunt esențiale pentru a oferi cele mai bune rezultate.
Tipuri de Scleroză Multiplă
Scleroza multiplă poate lua mai multe forme, fiecare cu propriile caracteristici și evoluție. Iată principalele tipuri:
Sindromul Clinic Izolat (CIS)
CIS reprezintă prima perioadă de simptome MS, cauzată de inflamație și demielinizare. Un episod trebuie să dureze cel puțin 24 de ore și este fie monofocal (o singură leziune cerebrală) sau multifocal (leziuni multiple). CIS nu îndeplinește criteriile pentru un diagnostic de SM, dar crește riscul.
Scleroza Multiplă Recurent-Remisivă (RRMS)
RRMS este cea mai frecventă formă, afectând aproximativ 80% dintre pacienți. Persoanele cu RRMS pot avea simptome noi sau agravate precum amețeli, slăbiciune musculară, probleme vezicale sau de vedere. Remisiunea parțială sau completă poate urma unui atac, fără progresie în timpul remisiunii.
Scleroza Multiplă Progresivă Primară (PPMS)
PPMS afectează aproximativ 10% dintre persoanele cu SM și cauzează o deteriorare lentă a funcțiilor neurologice în timp. Pacienții cu PPMS nu experimentează remisiuni, ci perioade scurte de pauză.
Scleroza Multiplă Progresivă Secundară (SPMS)
Cei cu SPMS încep cu RRMS și perioade de remisiune, dar boala progresează fără remisiune ulterioară.
Simptomele Sclerozei Multiple
Datorită deteriorării nervilor, simptomele SM pot fi devastatoare și variate. Cele mai frecvente includ:
- Probleme de echilibru și coordonare: Slăbiciunea bruscă într-un membru sau dificultăți în a ține obiecte pot fi semne timpurii.
- Dificultăți vezicale și intestinale: Unii au probleme în golirea vezicii urinare, în timp ce alții simt nevoia constantă de a merge la toaletă.
- Deficiențe cognitive și depresie: Leziunile cerebrale pot afecta memoria, iar stresul poate duce la depresie la aproximativ 50% dintre pacienți.
- Oboseală cronică și slăbiciune musculară: Peste 80% dintre persoane experimentează oboseală severă, uneori denumită “letargia SM”.
- Amorțeală, furnicături și tremurături: Lipsa de senzație în diferite părți ale corpului, furnicături și tremurături pot afecta semnificativ calitatea vieții.
- Probleme de vedere și sensibilitate la temperatură: Vederea dublă, dureri oculare și simptome agravate de temperaturile ridicate sunt frecvente.
Cauzele și Factorii de Risc
Deși cauza exactă a SM rămâne necunoscută, deteriorarea milinei joacă un rol crucial. Sistemul imunitar atacă celulele nervoase sănătoase, provocând inflamație și perturbarea comunicării între celule, creier și măduva spinării.
Printre factorii de risc se numără:
- Vârsta: Deși poate apărea la orice vârstă, simptomele debutează cel mai adesea între 20 și 40 de ani.
- Genul: Femeile sunt mult mai predispuse la SM decât bărbații.
- Genetica: Riscul crește dacă un membru al familiei apropiate are boala.
- Deficiența de vitamina D: Corpul produce vitamina D în răspuns la expunerea la soare. Persoanele care locuiesc departe de ecuator au un risc mai mare.
- Fumatul: Fumătorii și foștii fumători sunt mai predispuși la SM decât nefumătorii.
- Infecțiile virale: Unele dovezi sugerează o legătură cu virusul Epstein-Barr (EBV), dar cercetările nu sunt concludente.
Diagnosticarea Sclerozei Multiple
Nu există un test diagnostic specific pentru SM. Simptomele variază mult de la o persoană la alta, complicând diagnosticul. Un medic poate solicita istoricul simptomelor și efectua un examen neurologic, incluzând:
- Teste de potențiale evocate: Evaluează căile nervoase din sistemul nervos central.
- Puncție lombară: Analizează lichidul cefalorahidian pentru anomalii imunologice.
- Imagistică prin rezonanță magnetică (RMN): Oferă imagini detaliate ale creierului și măduvei spinării.
Tratamente pentru Scleroza Multiplă
Deși nu există o cură, multe tratamente pot încetini progresia SM. În mod tipic, se utilizează steroizi cum ar fi metilprednisolona pentru a combate inflamația în timpul recăderii. Acestea se administrează intravenos timp de 3-5 zile, urmate de comprimate orale cu doză descrescătoare.
Se pot lua și terapii modificatoare de boală pentru a preveni recăderile în perioadele de remisiune. Alte medicamente tratează simptome specifice:
- Tratamente perfuzabile: Tysabri, Ocrevus, Lemtrada, Novantrone.
- Medicamente injectabile: Interferoni beta, Copaxone.
- Tratamente orale: Gilenya, Tecfidera, Aubagio, Vumerity, Mayzent.
Terapii Complementare
Alte remedii care ajută la gestionarea simptomelor includ:
- Botox: Injecțiile pot ameliora problemele vezicale și intestinale.
- Reabilitare cognitivă: Deși medicamentele par a nu afecta aspectul mental, metodele de reabilitare pot ajuta, cum ar fi reantrenarea memoriei.
- Exercițiile fizice: Activitatea poate îmbunătăți forța și sănătatea mentală, chiar și prin activități ușoare precum grădinăritul.
- Terapia vorbirii: Logoterapeții pot ajuta cu dificultățile de vorbire și înghițire.
Cum Să Preveniți Acutizările
Deși nu există modalități eficiente de a preveni SM, identificarea factorilor declanșatori ar putea ajuta. Unii factori de risc nu pot fi modificați, cum ar fi sexul, genetica și vârsta.
Cu toate acestea, controlul anumitor declanșatori de mediu și de stil de viață poate ajuta. Un exemplu proeminent este evitarea fumatului, deoarece acesta crește riscul și severitatea SM și accelerează progresia bolii.
De asemenea, creșterea aportului de vitamina D poate fi benefică. Cercetările au găsit o legătură între locație și SM: Ratele sunt cele mai ridicate în America de Nord, Australia de Sud și Europa de Nord. Cu cât locuiți mai departe de ecuator, cu atât crește riscul, posibil din cauza expunerii reduse la soare.
Scleroza multiplă este o boală complexă și imprevizibilă, dar progresele recente în cercetare și tratament oferă speranță. Prin înțelegerea simptomelor, cauzelor și opțiunilor de tratament, persoanele afectate pot lua măsuri pentru a gestiona boala și a menține o calitate a vieții cât mai bună. Cheia este să lucrați îndeaproape cu profesioniștii din domeniul sănătății pentru a găsi cea mai bună abordare personalizată pentru nevoile dvs. unice.
Bibliografie:
- Girgis K, Brown J, Lipat K, et al. Stereotipurile de rupere: A unique presentation of new-onset multiple sclerosis. Cureus. 2023;15(10):e47584. doi:10.7759/cureus.47584
- Ghiasian M, Faryadras M, Mansour M, et al. Evaluarea diagnosticului întârziat și a tratamentului la pacienții cu scleroză multiplă în perioada 1990-2016. Acta Neurol Belg. 2021;121(1):199-204. doi:10.1007/s13760-020-01528-7
- Ellenberger D, Flachenecker P, Haas J, et al. Este MS benignă într-adevăr benignă? Ce trebuie să ia în considerare o clasificare semnificativă dincolo de EDSS. Mult Scler Relat Disord. 2020;46:102485. doi:10.1016/j.msard.2020.102485
- Klineova S, Lublin FD. Clinical course of multiple sclerosis. Cold Spring Harb Perspect Med. 2018;8(9):a028928. doi:10.1101/cshperspect.a028928
- National Multiple Sclerosis Society. Sindromul clinic izolat (CIS).
- Institutul Național de Tulburări Neurologice și Stroke. Scleroza multiplă: Speranță prin cercetare.
- Franks C, Eylon A, Carrion A, et al. O prezentare atipică a sclerozei multiple progresive la un tânăr de culoare. Cureus. 2023;15(9):e45496. doi:10.7759/cureus.45496
- Sumowski JF, Benedict R, Enzinger C, et al. Cogniția în scleroza multiplă: State of the field and priorities for the future. Neurology. 2018;90(6):278-288. doi:10.1212/WNL.0000000000004977
- Preziosi G, Gordon-Dixon A, Emmanuel A. Disfuncție intestinală neurogenă la pacienții cu scleroză multiplă: Prevalența, impactul și strategiile de management. Degener Neurol Neuromuscul Dis. 2018;8:79-90. doi:10.2147/DNND.S138835
