Migrena silențioasa. Poți avea migrena chiar daca nu te doare capul?

Migrena silențioasa. Poți avea migrena chiar daca nu te doare capul?

Migrena nu este doar o durere intensă de cap. Uneori, poți avea migrena fără să te doară capul deloc. Descoperă ce este migrena silențioasă și cum o poți preveni sau trata.

Acephalgic migrena, sau “migrenă silențioasă”, este o formă de migrenă care apare fără o durere de cap propriu-zisă. Acest tip de migrenă este mai frecvent la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani și poate apărea atât la persoanele care au mai avut migrene, cât și la cele care nu au avut niciodată migrene.

Acest articol va trece în revistă fazele simptomelor migrenei silențioase, cauzele și factorii de risc pentru acest tip de migrenă, precum și modul în care migrenele silențioase sunt diagnosticate și tratate.

Simptomele migrenei silentioase

Există patru faze ale unui atac de migrenă și fiecare fază are, de obicei, anumite simptome.

  • Etapa premonitorie: Simptome care indică faptul că o migrenă este iminentă
  • Etapa de aură: Perturbări vizuale pe care le experimentează unii oameni înainte de o criză de migrenă
  • Etapa de cefalee: Se declanșează durerea din cauza durerii de cap (simptomul specific al majorității formelor de migrenă)
  • Etapa post-criză: După ce trece durerea de cap, starea de “rău” pe care oamenii o pot resimți după ce o criză s-a încheiat

O migrenă silențioasă poate trece prin fazele prodromului, aurei și post-dome, dar sare peste faza de durere de cap.

Persoanele cu migrenă silențioasă nu au de obicei dureri de cap unilaterale și, de asemenea, este mai puțin probabil să aibă alte simptome clasice ale migrenei, cum ar fi sensibilitatea la lumină, sunet și mirosuri la apogeul episoadelor lor.

Chiar și fără o durere de cap, migrenele silențioase pot perturba activitățile zilnice ale unei persoane. Tulburarea vizuală clasică de tip “semilună” (în care există o pierdere a vederii la jumătate din ambii ochi), modificări ale percepției culorilor și alte probleme de vedere sunt frecvente.

Tipuri de migrenă

Există câteva tipuri de migrene. Acestea sunt de obicei descrise pe baza simptomelor pe care le provoacă și a locului unde sunt resimțite:

  • Migrenă cu aură sau fără. Unii oameni au “simptome prevestitoare” sau semne înainte de a începe durerea de cap de migrenă. Unii oameni au migrene fără aură.
  • Migrenă hemiplegică. Această migrenă provoacă simptome pe care unii oameni le confundă cu un accident vascular cerebral, cum ar fi paralizie temporară sau chiar slăbiciune pe o parte a corpului.
  • Migrenă oftalmoplegică. Această migrenă nu este comună, dar poate provoca probleme de vedere, cum ar fi probleme de mișcare a ochilor.
  • Migrenă vestibulară. Acest tip de migrenă îi face pe oameni să se simtă foarte amețiți (vertij) pentru câteva minute sau chiar câteva ore.
  • Migrenă abdominală. Acest tip de migrenă provoacă simptome gastrointestinale, cum ar fi greață și dureri de stomac, în loc de dureri de cap.
  • Migrenă menstruală. Acest tip de migrenă este legat de ciclul menstrual al unei persoane.
  • Migrenă bazilară. Această migrenă mai rară poate fi foarte înspăimântătoare, deoarece provoacă simptome intense, cum ar fi sincopă (leșin), modificări ale vederii și dificultăți de vorbire.
Citeste si...
Colita ulcerativă - ghid complet despre inflamația cronică a colonului

Cauze și factori de risc

Migrena silențioasa. Poți avea migrena chiar daca nu te doare capul?
Migrena silențioasa. Poți avea migrena chiar daca nu te doare capul?

Ca și în cazul migrenei în general, cauzele exacte ale migrenei silențioase nu sunt pe deplin înțelese. Cu toate acestea, există câțiva factori de risc posibili:

  • Antecedente de migrene. Migrenele silențioase pot apărea la persoanele care au mai avut simptome de migrenă înainte, dar pot apărea și “din senin” la persoanele care nu au avut niciodată migrene.
  • Vârsta. Persoanele de orice vârstă pot avea migrene și acestea tind să înceapă în adolescență sau la vârsta adultă tânără. Unele studii sugerează că persoanele cu vârsta de peste 50 de ani sunt mai susceptibile de a avea simptome de migrenă acefalică. Atunci când persoanele în vârstă care au mai avut migrene înainte au migrene silențioase, simptome precum greața, vărsăturile și sensibilitatea la lumină și sunet tind să se diminueze împreună cu durerile de cap.
  • Sex. Unele cercetări sugerează că migrenele acefalice reprezintă 3% din migrenele la femei și 1% la bărbați.
  • Genetică. Migrenele sunt adesea întâlnite în familie. Persoanele care au membri ai familiei care suferă de migrene sunt adesea mai predispuse să aibă ele însele un anumit tip de migrenă.

Factorii declanșatori pentru migrenele silențioase sunt aceiași cu cei pentru alte tipuri de migrene și dureri de cap și includ:

  • Anumite alimente (de exemplu, ciocolată, îndulcitori artificiali) și băuturi (de exemplu, cofeină, alcool)
  • Deshidratarea și săritul peste mese
  • Factori de mediu (de exemplu, lumini, mirosuri, sunete, schimbări de vreme)
  • Stres
  • Nu dormi suficient
  • Hormoni
  • Anumite medicamente (inclusiv utilizarea excesivă a medicamentelor care tratează durerile de cap)

Diagnostic migrene silențioasă

Diagnosticarea migrenelor fără dureri de cap poate fi dificilă. Este posibil ca un furnizor să fie nevoit să utilizeze diferite teste pentru a exclude alte afecțiuni. De exemplu, efectuarea unor analize de sânge sau utilizarea testelor imagistice (cum ar fi un RMN sau o tomografie computerizată) pentru a vedea interiorul creierului unei persoane.

Citeste si...
Infecții Intime: Ce Trebuie Să Știi Despre Gonoree și Enterobioza?

Uneori, un furnizor va dori să facă un test mai complex (cum ar fi o puncție lombară) pentru a exclude o afecțiune gravă, cum ar fi o infecție. Unul dintre examenele pe care le va face un furnizor poate testa creierul și funcția nervoasă a unei persoane (examen neurologic).

Este posibil ca o persoană să fie diagnosticată din greșeală cu epilepsie deoarece simptomele pe care le are în timpul unui atac de migrenă și rezultatele examenului neurologic pot fi similare. Migrenele acefalice sunt, de asemenea, diagnosticate greșit ca fiind atacuri ischemice tranzitorii (AIT) sau accidente vasculare cerebrale.

Unii specialiști spun că o migrenă acefalică ar trebui să fie considerată o cauză a unei tulburări neurologice episodice acute, indiferent dacă aceasta include sau nu simptome de cefalee.

Tratament

Tratamentul migrenelor silențioase depinde de simptomele dumneavoastră.

organicsfood.ro

Prevenirea este, de obicei, primul loc de unde trebuie să începem. Aceasta include adesea multe dintre aceleași lucruri care sunt utilizate pentru migrenele tipice cu dureri de cap, cum ar fi medicamente pentru anumite afecțiuni (de exemplu, hipertensiune arterială sau convulsii) sau antidepresive. Învățarea elementelor declanșatoare și încercarea de a le evita este, de asemenea, esențială.

Există unele tratamente noi pentru a preveni migrenele cu și fără aură, inclusiv medicamente anti-CGRP (calcitonin gene-related peptide), cum ar fi Zavzpret (zavegepant) și dispozitive precum Cefaly (un dispozitiv de stimulare electrică transcutanată a nervilor). Totuși, acestea nu au fost studiate la persoanele cu migrenă acefalică.

În timp ce aveți un atac, furnizorul dvs. vă poate recomanda tratamente fără prescripție medicală (OTC) și/sau cu prescripție medicală pentru a vă ajuta cu simptomele.

Rezumat

O migrenă silențioasă este similară cu alte tipuri de migrene, dar nu provoacă o durere de cap. Deși sunt diferite de alte tipuri de migrene, diagnosticul și tratamentul sunt similare. Furnizorul dvs. va dori să excludă alte cauze pentru simptomele dvs. înainte de a vă diagnostica cu migrene silențioase și de a începe tratamentul și prevenirea migrenelor.

Citeste si...
Vitamina A Beneficii pentru sănătatea ochilor, a pielii și a oaselor

Întrebări frecvente

Ce tipuri de alimente declanșează o migrenă?

Tipurile comune de alimente care pot declanșa o migrenă includ alcoolul, cofeina, carnea procesată, carnea de organe, brânza, ciocolata, arahidele, fructele precum citricele sau kiwi și alimentele cu mult MSG, cum ar fi mâncarea de tip fast-food.Aceste alimente declanșatoare nu sunt universale. Unele persoane pot evita alte tipuri de alimente decât cele enumerate aici.

Ce este AIT?

Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) este un accident vascular cerebral de scurtă durată care poate provoca amețeli, dificultăți de vedere și de mers, probleme de echilibru, confuzie, vorbire și recunoaștere a vorbirii și amorțeală sau slăbiciune pe o singură parte a corpului.Accidentul vascular cerebral se termină după câteva minute, dar simptomele sale pot dura între una și 24 de ore. Experimentarea unui AIT ar trebui să solicite o vizită imediată la spital.

Este periculoasă migrena cu aură?

Da, migrena cu aură poate fi periculoasă. Se știe că migrenele cresc riscul de accident vascular cerebral (AVC), precum și de alte boli cerebrovasculare, cum ar fi stenoza carotidiană și anevrismul.Deși migrenele silențioase nu implică aura, ele pot fi potențial periculoase la un moment dat, cum ar fi în timp ce conduceți un vehicul sau folosiți utilaje grele.

Resurse:

Citeste si...
Durerile de cap - Cauze, tipuri, simptome, tratament și prevenție

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.

Articole similare:

Tensiunea arterială ridicată vă poate obosi?
Beneficii ale urzicii înțepătoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cosul Meu
Wishlist
Recent Vizualizate
Compara Produse (0 Produse)
Compara Produs
Compara Produs
Compara Produs
Compara Produs
Categorii
Organics Health