Epilepsia este o tulburare neurologică în care pacienții au crize convulsive recurente (crize). Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale sistemului nervos, afectând persoane de toate vârstele, sexele și rasele.
Orice lucru care perturbă conexiunile normale dintre celulele nervoase din creier poate provoca convulsii. Printre cauze se numără febra mare, nivelul scăzut sau extrem de ridicat al zahărului din sânge, sevrajul la alcool sau droguri și comoția cerebrală. Oricine poate avea una sau mai multe convulsii în aceste circumstanțe.
Cu toate acestea, atunci când o persoană dezvoltă două sau mai multe crize (în special fără un motiv aparent), se consideră că are epilepsie.
Există multe cauze posibile ale epilepsiei, inclusiv un dezechilibru al substanțelor chimice de semnalizare nervoasă numite neurotransmițători sau prezența unei tumori, accident vascular cerebral și leziuni cerebrale cauzate de boli sau leziuni, o combinație a acestor factori. În cele mai multe cazuri, cauza exactă a epilepsiei rămâne necunoscută.
Ce este o criză epileptică?
Creierul este centrul care controlează și reglează toate mișcările voluntare și involuntare din corp. Acesta este alcătuit din celule nervoase care comunică între ele prin transmiterea de impulsuri electrice (aceasta se numește activitate electrică în creier).
O criză apare atunci când o zonă a creierului primește o avalanșă de semnale electrice anormale care întrerup temporar funcția electrică normală a creierului.
Variații ale convulsiilor
Tipul de criză depinde de zona creierului care este afectată, de volumul de celule implicate și de simptomele din timpul crizei. Cele două mari categorii de crize epileptice includ crizele generalizate (absențe, atonice, sau tonico-clonice, mioclonice) și crizele parțiale (simple și complexe). În cadrul acestor categorii, există mai multe tipuri diferite de crize, inclusiv:
Crize focalesau parțiale. Convulsiile focale apar atunci când se înregistrează o activitate electrică cerebrală anormală în una sau mai multe zone ale unei jumătăți a creierului. În cazul convulsiilor focale, în special al convulsiilor complexe, o persoană poate experimenta o aură înainte de a se dezvolta un atac convulsivant.
Cea mai frecventă aură include senzații precum deja vu, modificări ale dispoziției, frică sau senzații de euforie. Modificările vizuale, tulburările de auz sau modificările simțului olfactiv sunt considerate manifestări ale unei aure.
Două tipuri de crize focale includ:
Crize focale simple. O persoană experimentează simptome diferite în funcție de zona cortexului care este implicată. Dacă activitatea electrică anormală este provocată în lobul occipital (partea din spate a creierului care este asociată cu vederea), vederea este afectată, dar mușchii sunt mai frecvent afectați. Criza este limitată la un singur grup de mușchi, cum ar fi degetele, sau la mușchii mai mari din brațe și picioare. Conștiința nu este pierdută în acest tip de criză. Persoana se plânge, de asemenea, de transpirație crescută, greață sau devine palidă.
Crize focale complexe. Acest tip de criză este generat, de obicei, în lobul temporal al creierului, zona creierului care controlează emoțiile și memoria. Tulburarea conștiinței este tipică; persoana încetează să mai fie conștientă de ceea ce se întâmplă în jurul său. Poate părea treaz, dar se poate comporta în mod neobișnuit. Pot apărea căscaturi, plescăitul buzelor, alergături, țipete, accese de plâns și/sau râs. Când persoana își recapătă cunoștința, se plânge de oboseală sau de somnolență.

Convulsii generalizate. Convulsiile generalizate afectează ambele jumătăți ale creierului. După criză, există o pierdere a cunoștinței cu o tranziție la o stare postictală. Tipurile de crize generalizate includ următoarele:
Absențe (numite și crize minore). Aceste crize se caracterizează printr-o scurtă stare de conștiență alterată și crize de convulsii. În mod obișnuit, postura persoanei nu se schimbă. Gura sau fața poate avea contracții, iar ochii pot clipi rapid. De obicei, criza nu durează mai mult de 30 de secunde.
Când criza se termină, persoana nu-și amintește ce tocmai s-a întâmplat și își continuă activitățile ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Aceste crize pot apărea de mai multe ori pe zi. Această formă de epilepsie este uneori confundată cu o problemă de învățare sau cu o tulburare de comportament. Crizele de epilepsie încep aproape întotdeauna între 4 și 12 ani.
Crize atonice (numite și crize de cădere). În cazul crizelor atonice, există o pierdere bruscă a tonusului muscular și persoana cade din poziția în picioare sau își coboară brusc capul. În timpul convulsiilor, persoana este letargică și nu răspunde la stimuli.
Crize epileptice tonico-clonice generalizate (sau, de asemenea, numite crize generalizate). Forma clasică a acestui tip de crize, care nu se dezvoltă de fiecare dată, se caracterizează prin 5 faze diferite.
Corpul, brațele și picioarele se îndoaie (se contractă), se îndreaptă și se scutură (se agită), urmate de o perioadă clonică (mici contracții și relaxare a mușchilor), urmată de o perioadă postictală. Nu toate aceste faze apar în timpul fiecărui episod convulsivant. În timpul perioadei postictale, persoana este somnolentă, există probleme cu vederea sau vorbirea și sunt probabile dureri de cap severe, oboseală sau dureri de corp.
Crize mioclonice. Acest tip de crize se referă la mișcări rapide sau contracții bruște ale unui grup de mușchi. Aceste crize tind să apară în grupuri și se repetă de mai multe ori pe zi sau timp de mai multe zile la rând.
Ce cauzează o criză convulsivă?
Sunt posibile unul sau mai multe tipuri diferite de convulsii. Deși cauza lor exactă poate să nu fie cunoscută, următoarele sunt cele mai frecvente cauze ale convulsiilor:
La nou-născuți și sugari:
- Traumatisme la naștere
- Probleme congenitale (prezente la naștere)
- Febră sau infecție
- Dezechilibru metabolic sau chimic în organism
La copii, adolescenți și adulți:
- Alcool sau droguri
- Traumatism cranian
- Boală infecțioasă
- Afecțiuni congenitale
- Factori genetici
- Boală progresivă a creierului
- boala Alzheimer
- Tumori
- Accident vascular cerebral
- Cauze necunoscute
Alte cauze posibile ale convulsiilor pot fi după cum urmează:
- Tumoră cerebrală
- Probleme neurologice
- Abandon de medicamente
- Medicamente
- Consumul de droguri

Care sunt simptomele epilepsiei?
În funcție de tipul de criză, setul de manifestări poate varia foarte mult. Mai jos sunt prezentate simptomele comune ale epilepsiei sau semnele de avertizare ale convulsiilor. Simptomele sau semnele de avertizare pot include:
- O privire fixă, fără să clipească sau sticloasă
- Contracții ale grupurilor de mușchi din brațe sau picioare
- Imobilitate, rigiditate severă a corpului
- Pierderea cunoștinței
- Probleme de respirație sau stop respirator
- Pierderea controlului intestinelor sau al vezicii urinare
- Cădere bruscă fără motiv aparent, în special atunci când este asociată cu pierderea cunoștinței
- Persoana nu răspunde la zgomote sau cuvinte pentru perioade scurte de timp
- Faptul că este confuză sau ca și cum ar fi în ceață
- Clătinarea ritmică tipică a capului atunci când convulsiile sunt asociate cu pierderea cunoștinței
- Perioade de clipire rapidă a ochilor și pierderea privirii.
În timpul unei crize, buzele persoanei devin palide sau albastre, iar respirația este întreruptă sau superficială. Mișcările sunt adesea urmate de o perioadă de somn sau dezorientare. Simptomele convulsiilor pot semăna cu alte probleme de sănătate sau boli.
FAQ Populare
1. Q: Ce este epilepsia?
A: Epilepsia este o tulburare neurologică în care pacienții au crize convulsive recurente. Este considerată ca fiind una dintre cele mai comune afecțiuni ale sistemului nervos și poate afecta persoane de toate vârstele, sexele și rasele.
2. Q: Care sunt cauzele epilepsiei?
A: Epilepsia poate fi cauzată de o serie de factori, printre care perturbări ale conexiunilor neuronale, febra mare, niveluri extreme ale zahărului din sânge, sevrajul de la alcool sau droguri și traume cerebrale. Uneori, poate fi rezultatul unui dezechilibru al neurotransmițătorilor, prezența unei tumori, un accident vascular cerebral sau leziuni cerebraledatorate bolilor sau traumatismelor. Cu toate acestea, în multe cazuri, cauza exactă a epilepsiei rămâne necunoscută.
3. Q: Ce înseamnă o criză epileptică?
A: O criză epileptică apare atunci când o zonă a creierului primește o avalanșă de semnale electrice anormale care întrerup temporar funcționarea normală a creierului. Aceasta poate avea manifestări diferite, în funcție de tipul de criză și de zona creierului afectată.
4. Q: Cum se diferențiază crizele epileptice?
A: Crizele epileptice sunt clasificate în două mari categorii: crizele generalizate și crizele parțiale sau focale. Crizele generalizate afectează ambele părți ale creierului și includ subtipuri precum absențe, atonice, tonico-clonice și mioclonice. Crizele focale, pe de altă parte, apar într-o zonă specifică a creierului și pot fi simple sau complexe, cu manifestări variate în funcție de zona afectată.
5. Q: Ce simptome pot prezenta persoanele cu crize focale complexe?
A: Crizele focale complexe sunt, de obicei, generate în lobul temporal al creierului, care controlează emoțiile și memoria. Persoanele care suferă de aceste crize pot pierde cunoștința, pot părea treze dar pot avea comportamente neobișnuite, precum căscatul, plescăitul buzelor, alergături, țipete, accese de plâns sau râs. După ce criza se încheie, ele pot resimți oboseală sau somnolență.
Linkuri web legate de epilepsie, cauzele, pericolele și crizele acesteia:
- https://www.epilepsy.com/what-is-epilepsy/seizure-triggers/photosensitivity
- https://www.nbcnews.com/id/wbna24510864
- https://epilepsysociety.org.uk/about-epilepsy/epileptic-seizures/seizure-triggers/photosensitive-epilepsy
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/epilepsy/symptoms-causes/syc-20350093
- https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/epilepsy-and-seizures
- https://www.cdc.gov/epilepsy/about/sudep/index.htm
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.