Epilepsia este o tulburare neurologica in care pacientii au crize convulsive recurente (crize). Este una dintre cele mai frecvente afectiuni ale sistemului nervos, afectand persoane de toate varstele, sexele si rasele.
Orice lucru care perturba conexiunile normale dintre celulele nervoase din creier poate provoca convulsii. Printre cauze se numara febra mare, nivelul scazut sau extrem de ridicat al zaharului din sange, sevrajul la alcool sau droguri si comotia cerebrala. Oricine poate avea una sau mai multe convulsii in aceste circumstante.
Cu toate acestea, atunci cand o persoana dezvolta doua sau mai multe crize (in special fara un motiv aparent), se considera ca are epilepsie.
Exista multe cauze posibile ale epilepsiei, inclusiv un dezechilibru al substantelor chimice de semnalizare nervoasa numite neurotransmitatori sau prezenta unei tumori, accident vascular cerebral si leziuni cerebrale cauzate de boli sau leziuni, o combinatie a acestor factori. In cele mai multe cazuri, cauza exacta a epilepsiei ramane necunoscuta.
Ce este o criza epileptica?
Creierul este centrul care controleaza si regleaza toate miscarile voluntare si involuntare din corp. Acesta este alcatuit din celule nervoase care comunica intre ele prin transmiterea de impulsuri electrice (aceasta se numeste activitate electrica in creier).
O criza apare atunci cand o zona a creierului primeste o avalansa de semnale electrice anormale care intrerup temporar functia electrica normala a creierului.
Variatii ale convulsiilor
Tipul de criza depinde de zona creierului care este afectata, de volumul de celule implicate si de simptomele din timpul crizei. Cele doua mari categorii de crize epileptice includ crizele generalizate (absente, atonice, sau tonico-clonice, mioclonice) si crizele partiale (simple si complexe). In cadrul acestor categorii, exista mai multe tipuri diferite de crize, inclusiv:
Crize focalesau partiale. Convulsiile focale apar atunci cand se inregistreaza o activitate electrica cerebrala anormala in una sau mai multe zone ale unei jumatati a creierului. In cazul convulsiilor focale, in special al convulsiilor complexe, o persoana poate experimenta o aura inainte de a se dezvolta un atac convulsivant.
Cea mai frecventa aura include senzatii precum deja vu, modificari ale dispozitiei, frica sau senzatii de euforie. Modificarile vizuale, tulburarile de auz sau modificarile simtului olfactiv sunt considerate manifestari ale unei aure.
Doua tipuri de crize focale includ:
Crize focale simple. O persoana experimenteaza simptome diferite in functie de zona cortexului care este implicata. Daca activitatea electrica anormala este provocata in lobul occipital (partea din spate a creierului care este asociata cu vederea), vederea este afectata, dar muschii sunt mai frecvent afectati. Criza este limitata la un singur grup de muschi, cum ar fi degetele, sau la muschii mai mari din brate si picioare. Constiinta nu este pierduta in acest tip de criza. Persoana se plange, de asemenea, de transpiratie crescuta, greata sau devine palida.
Crize focale complexe. Acest tip de criza este generat, de obicei, in lobul temporal al creierului, zona creierului care controleaza emotiile si memoria. Tulburarea constiintei este tipica; persoana inceteaza sa mai fie constienta de ceea ce se intampla in jurul sau. Poate parea treaz, dar se poate comporta in mod neobisnuit. Pot aparea cascaturi, plescaitul buzelor, alergaturi, tipete, accese de plans si/sau ras. Cand persoana isi recapata cunostinta, se plange de oboseala sau de somnolenta.
Convulsii generalizate. Convulsiile generalizate afecteaza ambele jumatati ale creierului. Dupa criza, exista o pierdere a cunostintei cu o tranzitie la o stare postictala. Tipurile de crize generalizate includ urmatoarele:
Absente (numite si crize minore). Aceste crize se caracterizeaza printr-o scurta stare de constienta alterata si crize de convulsii. In mod obisnuit, postura persoanei nu se schimba. Gura sau fata poate avea contractii, iar ochii pot clipi rapid. De obicei, criza nu dureaza mai mult de 30 de secunde.
Cand criza se termina, persoana nu-si aminteste ce tocmai s-a intamplat si isi continua activitatile ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Aceste crize pot aparea de mai multe ori pe zi. Aceasta forma de epilepsie este uneori confundata cu o problema de invatare sau cu o tulburare de comportament. Crizele de epilepsie incep aproape intotdeauna intre 4 si 12 ani.
Crize atonice (numite si crize de cadere). In cazul crizelor atonice, exista o pierdere brusca a tonusului muscular si persoana cade din pozitia in picioare sau isi coboara brusc capul. In timpul convulsiilor, persoana este letargica si nu raspunde la stimuli.
Crize epileptice tonico-clonice generalizate (sau, de asemenea, numite crize generalizate). Forma clasica a acestui tip de crize, care nu se dezvolta de fiecare data, se caracterizeaza prin 5 faze diferite.
Corpul, bratele si picioarele se indoaie (se contracta), se indreapta si se scutura (se agita), urmate de o perioada clonica (mici contractii si relaxare a muschilor), urmata de o perioada postictala. Nu toate aceste faze apar in timpul fiecarui episod convulsivant. In timpul perioadei postictale, persoana este somnolenta, exista probleme cu vederea sau vorbirea si sunt probabile dureri de cap severe, oboseala sau dureri de corp.
Crize mioclonice. Acest tip de crize se refera la miscari rapide sau contractii bruste ale unui grup de muschi. Aceste crize tind sa apara in grupuri si se repeta de mai multe ori pe zi sau timp de mai multe zile la rand.
Ce cauzeaza o criza convulsiva?
Sunt posibile unul sau mai multe tipuri diferite de convulsii. Desi cauza lor exacta poate sa nu fie cunoscuta, urmatoarele sunt cele mai frecvente cauze ale convulsiilor:
La nou-nascuti si sugari:
- Traumatisme la nastere
- Probleme congenitale (prezente la nastere)
- Febra sau infectie
- Dezechilibru metabolic sau chimic in organism
La copii, adolescenti si adulti:
- Alcool sau droguri
- Traumatism cranian
- Boala infectioasa
- Afectiuni congenitale
- Factori genetici
- Boala progresiva a creierului
- boala Alzheimer
- Tumori
- Accident vascular cerebral
- Cauze necunoscute
Alte cauze posibile ale convulsiilor pot fi dupa cum urmeaza:
- Tumora cerebrala
- Probleme neurologice
- Abandon de medicamente
- Medicamente
- Consumul de droguri
Care sunt simptomele epilepsiei?
In functie de tipul de criza, setul de manifestari poate varia foarte mult. Mai jos sunt prezentate simptomele comune ale epilepsiei sau semnele de avertizare ale convulsiilor. Simptomele sau semnele de avertizare pot include:
- O privire fixa, fara sa clipeasca sau sticloasa
- Contractii ale grupurilor de muschi din brate sau picioare
- Imobilitate, rigiditate severa a corpului
- Pierderea cunostintei
- Probleme de respiratie sau stop respirator
- Pierderea controlului intestinelor sau al vezicii urinare
- Cadere brusca fara motiv aparent, in special atunci cand este asociata cu pierderea cunostintei
- Persoana nu raspunde la zgomote sau cuvinte pentru perioade scurte de timp
- Faptul ca este confuza sau ca si cum ar fi in ceata
- Clatinarea ritmica tipica a capului atunci cand convulsiile sunt asociate cu pierderea cunostintei
- Perioade de clipire rapida a ochilor si pierderea privirii.
In timpul unei crize, buzele persoanei devin palide sau albastre, iar respiratia este intrerupta sau superficiala. Miscarile sunt adesea urmate de o perioada de somn sau dezorientare. Simptomele convulsiilor pot semana cu alte probleme de sanatate sau boli.
FAQ Populare
1. Q: Ce este epilepsia?
A: Epilepsia este o tulburare neurologica in care pacientii au crize convulsive recurente. Este considerata ca fiind una dintre cele mai comune afectiuni ale sistemului nervos si poate afecta persoane de toate varstele, sexele si rasele.
2. Q: Care sunt cauzele epilepsiei?
A: Epilepsia poate fi cauzata de o serie de factori, printre care perturbari ale conexiunilor neuronale, febra mare, niveluri extreme ale zaharului din sange, sevrajul de la alcool sau droguri si traume cerebrale. Uneori, poate fi rezultatul unui dezechilibru al neurotransmitatorilor, prezenta unei tumori, un accident vascular cerebral sau leziuni cerebraledatorate bolilor sau traumatismelor. Cu toate acestea, in multe cazuri, cauza exacta a epilepsiei ramane necunoscuta.
3. Q: Ce inseamna o criza epileptica?
A: O criza epileptica apare atunci cand o zona a creierului primeste o avalansa de semnale electrice anormale care intrerup temporar functionarea normala a creierului. Aceasta poate avea manifestari diferite, in functie de tipul de criza si de zona creierului afectata.
4. Q: Cum se diferentiaza crizele epileptice?
A: Crizele epileptice sunt clasificate in doua mari categorii: crizele generalizate si crizele partiale sau focale. Crizele generalizate afecteaza ambele parti ale creierului si includ subtipuri precum absente, atonice, tonico-clonice si mioclonice. Crizele focale, pe de alta parte, apar intr-o zona specifica a creierului si pot fi simple sau complexe, cu manifestari variate in functie de zona afectata.
5. Q: Ce simptome pot prezenta persoanele cu crize focale complexe?
A: Crizele focale complexe sunt, de obicei, generate in lobul temporal al creierului, care controleaza emotiile si memoria. Persoanele care sufera de aceste crize pot pierde cunostinta, pot parea treze dar pot avea comportamente neobisnuite, precum cascatul, plescaitul buzelor, alergaturi, tipete, accese de plans sau ras. Dupa ce criza se incheie, ele pot resimti oboseala sau somnolenta.
Linkuri web legate de epilepsie, cauzele, pericolele si crizele acesteia:
- https://www.epilepsy.com/what-is-epilepsy/seizure-triggers/photosensitivity
- https://www.nbcnews.com/id/wbna24510864
- https://epilepsysociety.org.uk/about-epilepsy/epileptic-seizures/seizure-triggers/photosensitive-epilepsy
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/epilepsy/symptoms-causes/syc-20350093
- https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/epilepsy-and-seizures
- https://www.cdc.gov/epilepsy/about/sudep/index.htm
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!
Va multumim ca ati citit! Daca acest articol vi se pare util si interesant, va rugam sa il distribuiti pe retelele de socializare pentru a fi citit si de altii. In acest fel ne ajutati si ne motivati sa scriem mai multe articole interesante.
