Munții exercită de mult timp o atracție magnetică asupra oamenilor, chemați de frumusețea peisajelor alpine și dorința de aventură. Cu toate acestea, urcare la altitudini mari poate avea efecte profunde asupra sănătății. În acest ghid complet, vom explora în detaliu ce i se întâmplă corpului uman la diferite altitudini și care sunt cele mai frecvente afecțiuni cauzate de lipsa de oxigen din zonele montane înalte.
Introducere
Munții înalți exercită o fascinație specială asupra multor oameni. Fie ca vorbim de pasionați de drumeții montane, alpiniști ambițioși sau simpli turiști în căutarea unei experiențe unice, zeci de mii de oameni urcă în fiecare an la altitudini mari.
Dar urcare la peste 2500 de metri altitudine poate avea efecte semnificative asupra sănătății. Scăderea presiunii atmosferice și lipsa de oxigen pot cauza o serie de afecțiuni numite generic boli de altitudine. De la amețeală și oboseală până la edeme pulmonare și cerebrale, simptomele pot varia de la ușoare la foarte grave.
În acest ghid complet, vom explora pe larg efectele lipsei de oxigen de la mare altitudine asupra organismului uman. Vom vedea ce se întâmplă la diferite altitudini și care sunt principalele boli și simptome cauzate. Vom discuta și despre grupele de risc și cum ne putem pregăti corespunzător pentru drumeții la munte.
Efecte ale altitudinii asupra sănătății
Să analizăm acum în detaliu efectele negative ale altitudinii crescute asupra sănătății:
1. Sub 2500 de metri
Majoritatea oamenilor nu resimt efecte negative până la aproximativ 2500 de metri altitudine. Există așezări umane, centre turistice și chiar câteva capitale situate la peste 2000 de metri, cum ar fi Quito (Ecuador) sau La Paz (Bolivia).
La aceste altitudini relativ joase, organismul uman își menține funcțiile vitale normale. Problemele apar doar în cazuri excepționale, la persoanele cu afecțiuni pre-existente.
2. 2500 – 3500 de metri
Între 2500 și 3500 de metri, persoanele neadaptate pot începe să observe primele semne ale hipoxiei (lipsa de oxigen). Simptomele includ dureri de cap, amețeli, oboseală, insomnie și scăderea poftei de mâncare.
Intensitatea simptomelor depinde de viteza de urcare, de altitudinea maximă atinsă și de cât timp petrece persoana la înălțime. Majoritatea simt doar disconfort ușor.
3. 3500 – 5500 de metri
La altitudini de peste 3500 de metri apar adesea probleme mai serioase de sănătate. Lipsa acută de oxigen poate cauza apariția bolii acute de munte, cu simptome precum greață, vărsături, amețeli puternice și slăbiciune musculară.
Fără coborâre la altitudine mai joasă, aceste simptome se pot agrava și pot duce în cazuri rare la edem cerebral sau pulmonar.
4. Peste 5500 de metri
Deasupra altitudinii de 5500 de metri apare o lipsă gravă de oxigen în aer, cu niveluri extrem de scăzute de oxigen. Organismul trebuie să facă eforturi mari să mențină funcțiile vitale.
Alpiniștii sunt expuși unor condiții extreme și riscuri majore pentru sănătate. Pot apărea edeme pulmonare și cerebrale, iar hipoxia acută poate duce la deces.
5. Peste 7500 de metri
La altitudini foarte mari de peste 7500 de metri se află vârfurile munților înalți precum Himalaya. Condițiile includ hipoxie extremă, temperaturi foarte scăzute și vânt puternic.
Riscul de boli grave este foarte mare, iar adaptarea la aceste condiții extreme necesită o aclimatizare prelungită. Puțini oameni rezistă mult timp la astfel de altitudini.
Boli cauzate de altitudinea mare
Iată care sunt cele mai frecvente afecțiuni și simptome cauzate de lipsa de oxigen la altitudini mari:
Răul de munte acut
Cunoscut și sub denumirea de stare de rău acută la altitudine, este cea mai răspândită boală cauzată de altitudine. Apare la 25% dintre cei care urcă de la altitudini mici la peste 2500 de metri și la 75% dintre cei care ajung direct peste 5000 de metri.
Simptomele includ dureri de cap, greață, vărsături, oboseală, lipsă de apetit, amețeală și tulburări de somn. De obicei simptomele apar în primele 6-12 ore de la sosirea la altitudine și durează 1-2 zile.
Edemul pulmonar de altitudine
Afecțiune foarte gravă în care se acumulează lichid în plămâni. Poate cauza tuse, dificultăți de respirație și cianoză (învinețirea pielii). Necesită intervenție de urgență și coborâre imediată la altitudine joasă.
Edemul cerebral de altitudine
Umflarea creierului cauzată de altitudine. Se manifestă prin dureri de cap severe, confuzie, insomnie, convulsii. Este o urgență medicală ce necesită coborâre rapidă la altitudini mici.
Boala cronică de munte
Afecțiune rară care apare după expunere îndelungată la altitudini mari. Se manifestă prin dureri de cap, oboseală cronică, amețeli, depresie. Necessită evaluare medicală amănunțită.
Degerături și hipotermie
La altitudini mari, frigul extrem poate cauza degerături, ulcerații și hipotermie. Alpiniștii trebuie să poarte echipament corespunzător.
Cine are risc crescut la altitudine?
Următoarele persoane prezintă risc mai mare de a dezvolta afecțiuni la altitudine:
- Persoanele cu boli cardiovasculare – pot avea complicații din cauza efortului la altitudine
- Persoanele cu boli pulmonare cronice – necesită mai mult oxigen și se pot agrava la altitudine
- Persoanele cu boli neurologice – pot avea crize la altitudine
- Femeile însărcinate – au risc mai mare de complicații din cauza lipsei de oxigen
- Sugarii și copiii mici – tolerează mai greu lipsa de oxigen
- Persoanele cu boli mentale – stresul și izolarea la munte le pot agrava
- Persoanele cu boli infecțioase active, în special respiratorii – se pot agrava la altitudine
- Persoanele cu vârsta peste 60 de ani – au o toleranță mai scăzută la efort și lipsa de oxigen
Cum te pregătești corect pentru munte?
Pentru drumeții la altitudini mari, trebuie să ne pregătim minuțios:
- Consult medical – medicul va evalua starea de sănătate generală
- Antrenament fizic – exerciții cardio, de rezistență și tehnică de alpinism
- Aclimatizare – urcă treptat, fă pauze, du-te mai devreme în zonă
- Echipament corect – îmbrăcăminte groasă, ochelari UV, cremă de soare
- Hidratare – bea multe lichide, evită alcoolul
- Alimentație – carbohidrați, grăsimi, proteine, vitamine
- Odihnă – dormi suficient înainte și în timpul expediției
- Medicație – analgezice, medicamente pentru răul de munte, oxigen
- Asigurare medicală – în caz de accidente sau evacuare de urgență
- Documente – asigură-te că ai acte de identitate, permise, vize
O pregătire completă fizică și psihică este esențială pentru reducerea riscurilor și evitarea problemelor de sănătate la altitudini mari.
Concluzii
Munții sunt o atracție irezistibilă pentru mulți oameni, dar urcarea la altitudini mari ascunde riscuri pentru sănătate. Scăderea disponibilității oxigenului poate produce simptome care variază de la simple dureri de cap până la afecțiuni foarte grave precum edemul cerebral sau pulmonar.
Persoanele cu anumite afecțiuni pre-existente au un risc și mai mare în mediul montan sever. De aceea, este esențială o documentare aprofundată, o pregătire corectă din punct de vedere fizic și tehnic și respectarea măsurilor de siguranță.
Înțelegerea efectelor altitudinii asupra corpului uman ne ajută să ne bucurăm pe deplin de frumusețile Alpilor, dar în același timp să rămânem în siguranță și să prevenim apariția problemelor medicale.
Vă recomandăm să citiți și alte articole din seria noastră despre sporturi montane și drumeții în munți. Spor la cățărat!
Link-uri web care vorbesc despre acest subiect: Diagnosticare ce se întâmplă cu organismul la munte? efectele altitudinii asupra sănătății
- How does altitude affect the body? – Murdoch University
- How does altitude affect the body and why does it affect people differently?
- What Happens to Your Body at High Altitude? – Gnarly Nutrition
- What happens to our bodies when we climb at altitude? – Wired For Adventure
- Effects of high altitude on humans – Wikipedia
