Aflatoxina este un tip de mucegai care este considerat cancerigen pentru om. Se găsește în anumite alimente consumate în mod obișnuit, inclusiv în alune, unt de arahide și porumb, și este cel mai dăunătoare în zonele din lume unde oamenii consumă cantități mari din aceste alimente, cum ar fi Asia și Africa.
Speciile de mucegaiuri care se combină pentru a forma aflatoxina se dezvoltă în soluri atunci când condițiile sunt potrivite, inclusiv atunci când alimentele, plantele, fânul și cerealele în descompunere sunt îngrămădite împreună pentru a se descompune în zone cu umiditate și temperaturi ridicate.
Există de fapt cel puțin 13 tipuri diferite de mucegaiuri toxice pentru aflatoxine care apar în mod natural și pe care cercetătorii au reușit să identifice. Dintre cele 13 specii, tipul numit aflatoxină B1 este considerat cel mai toxic, capabilă să provoace probleme de sănătate, cum ar fi boli de ficat sau cancer, răspunsuri autoimune, probleme digestive și, în cazuri rare, chiar moartea.
Cercetările au arătat că consumul de aflatoxină prin intermediul alimentelor este una dintre cauzele majore ale bolilor de ficat (în special tipul numit carcinom hepatocelular) în anumite țări, cum ar fi China și Africa.
Ce puteți face pentru a evita aflatoxina și pentru a reduce riscul pentru simptomele pe care le poate provoca (cum ar fi alergiile și oboseala)? Aflatoxina intră în organism prin anumite alimente larg răspândite, în special cereale și leguminoase, așa că primul pas este să faceți schimbări în dieta dumneavoastră. În al doilea rând, anumite suplimente pot ajuta, de asemenea, organismul să se detoxifice de aflatoxină și să crească imunitatea împotriva efectelor acesteia.
Ce este aflatoxina?
Din punct de vedere chimic, aflatoxina este un tip de “micotoxină” care este produsă de două specii diferite de mucegai: Aspergillus flavus și Aspergillus parasiticus. Există mucegaiuri naturale care se găsesc în întreaga lume și care se concentrează cel mai mult în alimentația umană în zonele cu climă umedă și caldă. De asemenea, este posibil ca mucegaiul aflatoxinei să se formeze în cereale cultivate în condiții precare, cum ar fi cele care se confruntă cu seceta.
Tulpinile de aflatoxină cele mai frecvente în alimente includ B1, B2, G1 și G2. După ce oamenii sau alte mamifere consumă aflatoxină, procesele metabolice o transformă în metaboliții M1 și M2, care au ” potențial carcinogen ridicat”. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a a clasificat aflatoxină B1 ca fiind un “carcinogen din grupa I”, capabil să crească riscul de cancer.
Aflatoxina pare să afecteze modalitățile de reproducere a celulelor și vizează, de asemenea, ficatul, afectând modul în care sunt metabolizate și eliminate alte substanțe, ceea ce ar putea crește reacțiile de alergie alimentară.
Există multe tipuri diferite de mucegaiuri și ciuperci care se pot dezvolta în alimente, inclusiv diverse specii de micotoxine, dar aflatoxina a câștigat atenția mai mult decât majoritatea celorlalte, deoarece studiile au găsit dovezi clare ale potențialului său de a provoca efecte cancerigene. În studiile pe animale, nivelurile ridicate de consum de aflatoxină s-a dovedit a fi otrăvitoare, iar în studiile de observație la om consumul de aflatoxină se corelează cu un risc crescut pentru anumite boli și simptome periculoase.
De asemenea, în ultimul secol sau cam așa ceva, au existat mai multe cazuri în care populații mari de animale (bovine, rațe, găini etc.) au murit din cauza contaminării produselor alimentare, în special a făinii de arahide sau a semințelor de bumbac, care pot găzdui uneori o duzină de tulpini diferite de aflatoxină.
Din păcate, aflatoxina își face loc în unele alimente populare “sănătoase” care nu sunt de fapt sănătoase. Nivelul de contaminare cu aflatoxină în orice aliment variază în funcție de locația geografică, împreună cu modul în care a fost cultivat alimentul.
În plus, odată ce culturile sunt culese, contează modul în care acestea sunt manipulate, prelucrate și depozitate, deoarece toate acestea pot afecta capacitatea aflatoxinei de a supraviețui și de a se dezvolta sau nu. Unele cercetări arată că culturile care sunt cultivate în locuri umede, cum ar fi Brazilia și China, sunt cele mai susceptibile de a conține aflatoxină.
Este reglementată?
Vă întrebați dacă Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) sau orice altă autoritate guvernamentală/sănătate face ceva pentru a controla răspândirea aflaxotinei în alimentația umană?
În multe țări, au fost puse în aplicare reglementări pentru a ajuta la limitarea expunerii la aflatoxine prin testarea și recoltarea și prelucrarea corespunzătoare a alimentelor cunoscute ca fiind contaminate. FDA a stabilit “limite care pot face obiectul unei acțiuni” (nivelul maxim tolerabil de aflatoxine totale) pentru alimente precum porumbul și arahidele, pentru a încerca să controleze cantitatea de aflatoxină care poate ajunge în alimentele disponibile vândute oamenilor și utilizate pentru hrana animalelor.
Furnizorii de alimente încearcă, de asemenea, să reducă riscul de contaminare prin evitarea ca culturile să devină prea umede și prea calde, prin recoltarea alimentelor atunci când sunt coapte (uscarea culturilor și apariția mucegaiului pot apărea dacă culturile sunt lăsate prea mult timp și se usucă) și prin împiedicarea accesului insectelor și rozătoarelor la culturi și răspândirea mucegaiului.
Potrivit Jurnalului Oficial al Societății de Toxicologie, majoritatea națiunilor permit o gamă de aflatoxină în porumb și arahide între 4 și 20 ng/g. Cu toate acestea, există dovezi că această cantitate nu este suficientă pentru a proteja pe toată lumea, în special persoanele care trăiesc în țările subdezvoltate, unde aceste culturi sunt consumate în cantități mari și unde imunitatea este deja scăzută din alte motive.
Unii cercetători simt că “cele mai multe standarde de reglementare actuale nu oferă o protecție adecvată, chiar dacă sunt aplicate”, având în vedere că, în unele țări, se crede că mai mult de una din 100 000 de persoane din unele țări riscă să se confrunte cu otrăvirea cu aflatoxină care le pune viața în pericol.
Simptome și riscuri pentru sănătate
Persoanele care trăiesc în țările lumii a treia sunt cel mai probabil să fie afectate de efectele negative ale intoxicației cu aflatoxină, dar acest lucru nu înseamnă că națiunile dezvoltate sunt total sigure. Consumul de “culturi de bază” care pot conține aflatoxină, cum ar fi porumbul și arahidele, sunt folosite la nivel global, iar chiar și o cantitate mică de aflatoxină în alimentație poate ajunge să se răspândească și să cauzeze probleme. Cât de grav este afectată o persoană de aflatoxină va depinde de factori precum starea sa actuală de sănătate, nivelul și durata expunerii, forța sistemului său imunitar și digestiv și calitatea generală a dietei sale.
Există două moduri în care apare de obicei contaminarea cu aflatoxină: Fie cineva consumă cantități mari dintr-o dată și suferă o “otrăvire”, fie o persoană dobândește încet aflatoxina în timp, în cantități mai mici. Potrivit FDA și Institutului Național de Cancer, otrăvirea este relativ rară, dar mai periculoasă și poate duce la probleme precum cancer la ficat, deficiențe mentale, reacții digestive, comă, hemoragii și malabsorbție.
Pe termen lung, câteva dintre simptomele pe care le poate provoca expunerea la aflatoxină includ:
Cercetările arată că că aflatoxina țintește cel mai mult organele digestive, în special ficatul, crescând riscul de cancer hepatic, hepatită și boli hepatice. Expunerea pe termen lung la aflatoxină este un factor de risc major pentru cancerul de ficat numit carcinom hepatocelular, care cauzează cicatrizarea ficatului, pierderea de nutrienți, inflamarea tractului digestiv și alte probleme grave care pot duce la deces.
Cum să evitați
Alimentele și culturile cele mai susceptibile de a fi contaminate cu aflatoxină includ:
- arahidele
- porumb
- lapte și brânză (rareori, carnea poate fi contaminată și ea din cauza răspândirii aflatoxinei în hrana animalelor)
- nuci (în special migdale, nuci de Brazilia, nuci pecan, fistic și nuci)
- cereale, inclusiv quinoa
- soia
- smochine
- condimente uscate
- deși nu se consumă în mod obișnuit, semințele de bumbac sunt, de asemenea, o cultură majoră care tinde să producă aflatoxină.
Experții consideră că cea mai mare amenințare a aflatoxinei la adresa sănătății umane la nivel global este contaminarea porumbului, deoarece acesta este o cultură de bază consumată pe scară largă în multe părți ale lumii, de care oamenii depind. Porumbul tinde să fie cultivat în climatele umede, care sunt susceptibile de a avea soluri contaminate.
Răspândirea aflatoxinei în porumb poate fi greu de controlat din cauza cantității enorme în care este cultivat, a timpului de depozitare și a frecvenței cu care este procesat pentru a forma alte alimente care vor fi expediate la nivel global. Deoarece unele populații care consumă mult porumb ar putea avea deja imunitatea afectată, aflatoxina din porumb reprezintă o mare preocupare pentru formarea bolilor de ficat.
Aflatoxina din arahide reprezintă o altă preocupare majoră din aceleași motive. Arahidele sunt consumate în cantități mari în țările din Asia și, de asemenea, în SUA – în plus, sunt folosite în multe alte tipuri de alimente procesate (unt de arahide, cereale, gustări ambalate, cum ar fi prăjituri, înghețată etc.).
Gătitul arahidelor și al porumbului ajută la reducerea aflatoxinei?
Mucegaiurile de aflatoxină nu sunt eliminate în totalitate nici măcar atunci când porumbul, cerealele, arahidele sau alte alimente sunt procesate sau prăjite, așa că pot apărea în lucruri precum untul de arahide și multe produse procesate. Procedurile agricole utilizate în procesarea porumbului, a leguminoaselor, a soiei și a arahidelor pot ajuta la reducerea contaminării, dar riscul nu poate fi totuși eliminat în totalitate.
O veste bună este că procesele tradiționale folosite pentru fabricarea tortilla de porumb, care utilizează condiții alcaline sau etape de oxidare, pot ajuta la uciderea aflatoxina, deoarece mucegaiului îi este greu să reziste la aceste ingrediente.
Motive pentru a vă înmuia și germina cerealele, nucile și leguminoasele:
Unele studii au constatat că înmuierea și fermentarea cerealelor și a nucilor pot reduce semnificativ prezența aflatoxinelor. Departamentul de Știință și Biotehnologie Alimentară de la Universitatea Dongguk din Coreea a făcut experimente pentru a testa efectele înmuierii/germinării/fermentării boabelor de soia asupra nivelului de aflatoxină B1 care a putut supraviețui. Aceștia au constatat că aceste procese au scăzut semnificativ nivelurile de aflatoxină, la fel ca și încălzirea boabelor de soia la temperaturi ridicate.
Procesele de încălzire efectuate la temperaturi cuprinse între 100 și 150°C (echivalentul a 221-302°F) timp de 90 de minute au scăzut semnificativ nivelul de AFB1 cu 41,9% și, respectiv, 81,2%. Totuși, aceasta nu este tocmai o soluție excelentă, deoarece căldura ridicată are capacitatea de a altera alți nutrienți care se găsesc în leguminoase, distruge vitaminele și le transformă în “râncede”.
Un studiu din 2015 publicat în International Journal of Food Microbiology a găsit un sprijin puternic pentru înmuierea, germinarea și fermentarea cerealelor, nucilor și leguminoaselor datorită modului în care acidul lactic și alte tipuri de bacterii benefice ajung să minimizeze efectele aflatoxinei. Acidul lactic produs în timpul fermentării reduce creșterea mucegaiului și aflatoxina din cauza competiției pentru nutrienți între celulele bacteriene și mucegaiuri/fungii.
Acidul lactic pare să se lege în cele din urmă de aflatoxinele din cereale, leguminoase și nuci; le taie aprovizionarea cu energie; și, de asemenea, crește disponibilitatea altor proteine, vitamine și enzime benefice.
Cum să reduceți aflatoxina
Vă întrebați ce altceva puteți face pentru a evita simptomele aflatoxinei? Iată câteva sfaturi pentru achiziționarea și manipularea alimentelor, plus suplimente care pot stimula efectele detoxifiante:
- Nu păstrați cereale și nuci (porumb, arahide, migdale, de exemplu) pentru perioade lungi de timp. Încercați să le consumați în mod ideal în decurs de una-două luni.
- Cumpărați cele mai proaspete ingrediente pe care le puteți cumpăra, în mod ideal cele cultivate în apropierea locației dvs. și nu cele expediate în străinătate. Vânzătorii mici și de renume, care cultivă culturi organice, au cele mai multe șanse să le recolteze la momentul potrivit și să le păstreze depozitate corespunzător.
- Depozitați cerealele, porumbul și nucile în locuri uscate și răcoroase pentru a preveni apariția mucegaiului. Puteți chiar să le congelați pentru a prelungi prospețimea.
- Înmuiați, înmuiați, germinați și fermentați cerealele, fasolea, leguminoasele, nucile și semințele înainte de a le consuma! Acesta este un pas ușor pe care îl puteți face acasă și care nu durează mult timp, sporește disponibilitatea nutrienților și ajută la scăderea prezenței “antinutrienților” și a mucegaiului.
- Există, de asemenea, unele dovezi că mâncând legume detoxifiante, precum morcovii și țelina, reduce efectele cancerigene ale aflatoxinelor și ajută la curățarea ficatului.
Consumați suplimentele de mai jos care pot stimula efectele de detoxifiere, curăța ficatul și îmbunătăți digestia:
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.
