Imunitatea este „armura” corpului nostru. As infecțiile sau reușesc să creeze breșa în aceasta, mecanismele interne de apărare intră în acțiune. De ce depinde rapiditatea reacției lor și de ce uneori nu sunt eficiente? Vă explicăm cum se modifică imunitatea odată cu înaintarea în vârstă și ce recomandă știința actuală pentru consolidarea acesteia.
Cum funcționează sistemul imunitar
Este un sistem foarte complex de protejare a sănătății noastre și, din acest motiv, nu ne putem lipsi de o armată profesionistă regulată! Numai că nu este vorba de soldați, ci de celule cu specializare proprie, înarmate cu anticorpi. Pentru a comunica între ele, ele folosesc ceva de genul codului Morse – citokine, substanțe speciale de semnalizare; și recunosc dușmanii sub formă de bacterii, viruși și ciuperci prin antigene străine – proteine și carbohidrați de pe suprafața agenților patogeni.
Apărările organismului nostru funcționează pe mai multe niveluri simultan. Pielea găzduiește bacterii prietenoase, care sunt primele care întâlnesc inamicul. Amigdalele blochează calea microbilor în apropierea gurii și a cavității nazale. Membranele mucoase ale tractului respirator și ale sistemului genito-urinar sunt apărate de mucus, lipind și neutralizând agenții patogeni. Reflexele de apărare, cum ar fi tusea, strănutul și secreția de mucus nazal, ajută, de asemenea, la eliminarea unora dintre musafirii nepoftiți. Chiar și saliva și lichidul lacrimal au substanțe antibacteriene care pot dăuna microbilor, iar în tractul digestiv acestea sunt afectate de acidul gastric.
Măduva osoasă este o adevărată forjă de celule imunitare, și cu o specializare aleasă. Timusul, sau glanda timus (situată sub inimă) produce limfocite T, care vor interacționa direct cu agenții patogeni. Importante și ganglionii limfatici cu numeroase canale ramificate. Acestea livrează limfa saturată cu leucocite către inimă, precum și în ele se formează anticorpii. Un alt element cheie al sistemului de apărare este splina. Aici sunt concentrate rezervele de celule imunitare, iar limfa este îmbogățită cu anticorpi.
Mecanisme de apărare în acțiune
Cum se comportă această armată uriașă în cazul unei amenințări? Primele care intră în luptă sunt celulele imunității înnăscute. Ele pot dezarma sau distruge imediat extratereștrii: să influențeze armele antibacteriene sau să le aducă la autoeliminare. Apoi intră în joc citokinele – proteine de semnalizare pentru propriile lor, care răspândesc mesaje de urgență oriunde este posibil. Simultan, alte celule livrează fragmente ale străinilor capturați către ganglionii limfatici, unde imunitatea adaptivă, sau dobândită, preia controlul.
Unele limfocite T, după ce au învățat datele dobândite, merg să lupte împotriva dușmanilor. Acesta este, de fapt, modul în care funcționează imunitatea celulară. Alte limfocite T încep să creeze arme de distrugere în masă – anticorpi. Există, de asemenea, „veterani”, sau celule de memorie, care stochează date despre întâlnirile anterioare. Iar dacă este vorba de un inamic vechi, producția de anticorpi pentru a-l combate va fi accelerată.
Câteva cuvinte despre cum funcționează anticorpii. Aceștia sunt molecule de proteine care recunosc străinii în mare parte pentru că au o structură similară. Pur și simplu, anticorpii imobilizează inamicul, făcând mult mai ușor pentru sistemul imunitar înnăscut să își facă treaba.
Vârsta nu este o barieră în calea imunității?
La un copil nou-născut imunitatea este slabă, deoarece nu este complet formată și nu a învățat să lucreze în mod complet. De-a lungul anilor, ea este întărită și antrenată în procesul de luptă împotriva diferitelor boli, astfel încât rezistența sa crește, iar mecanismele de apărare învață să funcționeze clar și fără probleme.
S-ar părea că, urmând această logică, sistemul imunitar al persoanelor în vârstă ar trebui să aibă resurse cu adevărat inepuizabile… dar nu este așa. Multe reacții de apărare încetinesc semnificativ odată cu vârsta. Dacă organismul este atacat de un agent patogen cunoscut, sistemul imunitar îi va face față fără prea multe probleme; dacă apare un inamic necunoscut, lupta poate dura mult timp și poate provoca multe pierderi. De asemenea, ar trebui să se țină cont de faptul că în anumite zone apărarea este sensibil mai slabă. De exemplu, pielea și membranele mucoase la bătrânețe pierd multă umiditate, astfel încât devin ușor permeabile și nu pot oferi o rezistență la fel de eficientă ca înainte împotriva bacteriilor patogene.
Este important de luat în considerare faptul că, pe parcursul deceniilor, în organismul nostru apar lanțuri ADN deteriorate în mod natural și multe alte „rupturi” mici și mari. Din această cauză, încep să apară reacții inflamatorii. De la un mod lent, acestea pot trece treptat la o etapă cronică, iar apoi există riscul de a dezvolta boli periculoase, cum ar fi ateroscleroza.
În prezența chiar și a unor procese inflamatorii minore, imunitatea vârstnicilor este în mod constant sub presiune. În fiecare zi trebuie să se lupte cu propriile proteine „rupte”, ceea ce subminează serios resursele. Prin urmare, sistemul imunitar nu este întotdeauna capabil să răspundă eficient la atacurile bacteriilor și virusurilor patogene, iar reacțiile de apărare sunt mai lente sau nu funcționează deloc.
Prietenii noștri invizibili
În ciuda faptului că sistemul imunitar slăbește cu trecerea anilor, acesta poate fi întărit și chiar menținut în stare de luptă, în ciuda vârstei. Unul dintre principalii noștri aliați în acest demers este microflora noastră, microbiomul. Acesta include sute de trilioane de organisme microscopice care populează în mod dens corpul uman. Este greu de imaginat, dar greutatea lor totală ajunge la aproape trei kilograme! Nu este fără motiv că oamenii de știință numesc microbiomul cel mai bogat ecosistem de pe planetă.
Corpul nostru este un habitat favorabil pentru aceste bacterii „bune” și, ca un fel de plată pentru a trăi, ele îndeplinesc diverse sarcini. De exemplu, ele ajută la absorbția și digestia corectă a nutrienților utili, reglează volumul de bilă secretat, participă la sinteza vitaminelor. O altă funcție importantă este aceea de a lupta împotriva infecțiilor și a bacteriilor „rele”.
Oamenii de știință au calculat că, în ultimii 20-30 de ani, lista de specii de microorganisme care alcătuiesc microbiomul, s-a redus semnificativ, în timp ce diversitatea sa depinde de puterea imunității. S-a dovedit că un dezechilibru microbian pe termen lung poate submina grav sănătatea, iar în cazurile neglijate provoacă apariția diabetului, a cancerului și a diferitelor boli cronice. O modalitate eficientă de a evita acest lucru este stabilirea unei diete echilibrate. Ce ar trebui să fie inclus în ea în primul rând?
Alimente foarte vii
Alimentele bogate în probiotice sunt exact ceea ce aveți nevoie pentru a vă susține microbiomul și sistemul imunitar până la o vârstă înaintată. În esență, sunt aceleași bacterii „bune” care ajută la absorbția nutrienților și inhibă dezvoltarea agenților patogeni. Probioticele se găsesc în orice alimente fermentate: chefir, iaurt, smântână, brânză acră, brânză de vaci, unele brânzeturi maturate, varză murată, murături, soia și kvass.
Cercetările moderne confirmă faptul că acestea ajută la realizarea unui echilibru între microflora favorabilă și cea patogenă din intestin. De exemplu, oamenii de știință canadieni de la Departamentul de Pathobiologie al Universității Gwelph au ajuns la concluzia că un consum regulat de probiotice crește producția de anticorpi și limfocite, iar prezența culturilor vii în alimentație îmbunătățește răspunsul imunitar. Apropo, probioticele nu sunt bune doar pentru intestin, ci și pentru sănătatea psihologică. Oamenii de știință germani și italieni au demonstrat în cadrul unor experimente că lactobacilii îmbunătățesc stările emoționale și reduc probabilitatea apariției depresiei.
Cu toate acestea, medicii avertizează că nu trebuie să vă lăsați dus de val cu unele alimente fermentate. Varza murată și castraveții murați conțin doze șocante de sare, iar acest lucru crește riscul de hipertensiune și de accident vascular cerebral, iar pe articulații nu este cea mai bună variantă.
Cu ce să hrănești bacteriile „bune”?
Pentru a face față îndatoririlor lor, bacteriile trebuie să se hrănească corespunzător, iar cea mai bună hrană pentru ele sunt prebioticele. Acestea le dau putere, ceea ce îmbunătățește absorbția vitaminelor și mineralelor.
Prebioticele sunt, de asemenea, importante pentru un sistem imunitar puternic. Un studiu realizat de oamenii de știință arabi de la Universitatea King Saud dovedește că includerea lor în alimentație previne simptomele intestinale severe (vărsături, diaree, dureri) în cazul infecțiilor complicate cu coronavirus. Este dovedit științific faptul că prebioticele suprimă procesele inflamatorii din organism, inclusiv pe cele cauzate de schimbările legate de vârstă. Dacă acestea sunt introduse în dieta copiilor de la o vârstă fragedă, vor contribui la reducerea frecvenței bolilor infecțioase.
În sfârșit, prebioticele pot încetini dezvoltarea colitei ulcerative nespecifice, o boală inflamatorie autoimună cronică a mucoasei colonului. Bolile autoimune sunt cele în care sistemul imunitar atacă celulele sănătoase din organism, confundându-le cu celule străine.
Prebioticele se găsesc oriunde există fibre alimentare – în legume, fructe, verdețuri, cereale și leguminoase. Pentru a obține doza zilnică de prebiotice, trebuie să consumați cel puțin 25-30 de grame de fibre în fiecare zi, ceea ce înseamnă aproximativ 400 de grame de fructe și legume. Cu toate acestea, medicii avertizează că această cifră ar trebui să fie atinsă treptat. Dacă dieta este inițial săracă în fibre alimentare, ar trebui să începeți cu porții mici, crescând treptat volumul zi de zi.
Cocktail pentru imunitate
Fără utilizarea regulată a vitaminelor și mineralelor, imunitatea noastră va ceda rapid, iar la bătrânețe resursele sale vor fi în cele din urmă epuizate. Dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să vă îndopați corpul cu de toate. Care nutrienți sunt cu adevărat importanți și care nu sunt?
Acidul ascorbic și nu numai
Bineînțeles, primul lucru care ne vine în minte este vitamina C, sau acidul ascorbic. Acesta este unul dintre cei mai puternici antioxidanți, luptând activ împotriva radicalilor liberi – molecule instabile care deteriorează celulele sănătoase. Cu toate acestea, beneficiile sale miraculoase pentru imunitate sunt un pic exagerate. Cercetările efectuate de oamenii de știință finlandezi de la Universitatea din Helsinki au arătat că utilizarea regulată a 0,2 grame de vitamina C pe zi reduce durata răcelilor cu doar 8% la adulți și cu 14% la copii. Pentru a menține nivelul acestei vitamine în organism, se recomandă includerea în alimentație a ardeilor dulci, a citricelor, a kiwi, a broccoli, a varza de Bruxelles și a sucului de roșii.
Vitamina E, denumită adesea vitamina tinereții și a frumuseții, are, de asemenea, puternice proprietăți antioxidante. De asemenea, este importantă pentru sistemul imunitar, deoarece are un efect imunostimulator și ajută la combaterea anumitor infecții. Este cel mai abundent în nuci și în semințele de floarea-soarelui. Vitamina A accelerează sinteza proteinelor și îmbunătățește creșterea limfocitelor. Este bogată în morcovi, ouă, ficat de cod, lapte și unt. Vitaminele B au proprietăți antimicrobiene și ajută la combaterea agenților patogeni. Principalele lor surse sunt cerealele, fasolea, fructele de mare, cartofii și carnea.
Vitamina soarelui
Vitamina D este deosebit de utilă pentru imunitatea înnăscută, deoarece îmbunătățește secreția de peptide antimicrobiene și funcțiile de protecție a membranelor mucoase. O deficiență poate fi chiar fatală – așa cum s-a învățat în timpul recentei pandemii din Marea Britanie. Atunci când medicii au comparat hărțile cazurilor grave de infecție cu coronavirus cu hărțile deficitului de vitamina D, au constatat că acestea erau aproape identice.
Știm cu toții că vitamina D este produsă în organism de lumina soarelui. Dar soarele singur nu este suficient pentru a o reaproviziona. Un studiu realizat în 11 regiuni din țara noastră a arătat rezultate neașteptate. S-a dovedit că deficitul acestui element se găsește peste tot, chiar și în regiunile sudice. Oamenii de știință explică acest lucru prin faptul că unghiul de incidență a luminii solare, necesar pentru o producție suficientă de vitamina D, chiar și în regiunea Krasnodar, cu stațiunile sale subtropicale calde, poate fi prins doar vara.
Prin urmare, pentru o imunitate puternică, experții recomandă să o luați pe tot parcursul anului, fără pauze lungi. În plus, dieta ar trebui să includă în mod regulat soiuri grase de pește și ficat.
Gras, dar sănătos
Cum funcționează imunitateaImunitatea este „armura” corpului nostru. Dacă infecțiile sau bacteriile reușesc să creeze o breșă în această, mecanismele interne de apărare intră în acțiune. De ce depinde rapiditatea reacției lor și de ce uneori nu sunt eficiente? Vă explicăm cum se modifică imunitatea odată cu înaintarea în vârstă și ce recomandă știința actuală pentru consolidarea acesteia.Imunitatea este „armura” organismului nostru.
Dacă infecțiile sau bacteriile fac o breșă în ea, mecanismele interne de protecție intervin. De ce depinde viteza lor de reacție și de ce uneori ele nu funcționează? Explicăm cum se schimbă imunitatea cu vârsta și ce recomandă știința modernă pentru a o întări.Modern research shows that of all fatty acids, omega-3 has the most powerful immunomodulatory effect.
Experimentele efectuate la Centrul pentru Genetică, Nutriție și Sănătate, cu sediul la Washington, au demonstrat că aceștia inhibă inflamația și ajută la promovarea interacțiunii la diferite situsuri imunitare în bolile autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, scleroza multiplă, psoriazisul, boala Crohn și colita ulcerativă. Un alt studiu independent pe aceeași temă a fost realizat în Suedia.
Oamenii de știință au evaluat dieta a 30000 de femei pe parcursul mai multor ani. S-a dovedit că la acele participante care au consumat în mod regulat acizi omega-3, riscul de artrită reumatoidă a fost redus cu 35% la începutul studiului și cu 52% la final.
Pentru a acoperi necesarul zilnic de acizi grași omega-3, ar trebui să includeți în alimentația dumneavoastră macrou, șalău, hering, somon și alte tipuri de pește gras, precum și semințe de chia și nuci. Alternativ, se pot folosi suplimente de ulei de pește.
Un sistem imunitar puternic nu este ceva cu care toată lumea se naște – este nevoie de ani de zile pentru a-l construi. Îl putem ajuta făcând mai multă mișcare, evitând stresul și mâncând bine!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.
