Artritele autoimune reprezintă un grup de afecțiuni în care sistemul imunitar atacă țesuturile sanatoase ale organismului, inclusiv articulațiile. Cea mai frecventă formă de artrită autoimună este artrita reumatoidă, dar sub această umbrelă se încadrează numeroase alte boli. Deoarece multe afecțiuni autoimune afectează articulațiile, stabilirea unui diagnostic corect poate fi dificilă.
Tipuri de artrite autoimune
Iată care sunt principalele forme de artrită autoimună:
Artrita reumatoidă
Este cea mai răspândită artrită autoimună, afectând aproximativ 1,28 – 1,36 milioane de adulți în SUA. Apare de 3 ori mai frecvent la femei decât la bărbați. Zonele cel mai des afectate sunt articulațiile mâinilor, încheieturilor și genunchilor.
Distrugerile articulare din artrita reumatoidă pot duce la durere cronică, pierderea echilibrului și deformarea articulațiilor. Boala poate afecta și alte organe – plămânii, inima, ochii.
Există două tipuri de artrită reumatoidă:
- Seropozitivă – pacienții au factor reumatoid sau anticorpi anti-CCP pozitivi.
- Seronegativă – pacienții nu au nici factor reumatoid, nici anticorpi anti-CCP.
Simptomele artritei reumatoide includ:
- Durere și sensibilitate în mai multe articulații
- Înțepenire matinală prelungită
- Oboseală și stare generală de rău
- Febră
- Scădere în greutate neintenționată
- Același tip de simptome afectând ambele părți ale corpului
Artrita psoriazică
Afectează aproximativ 33% dintre cei cu psoriazis, o boală autoimună ce produce leziuni la nivelul pielii. În artrita psoriazică sunt afectate atât articulațiile cât și zonele de inserție a ligamentelor și tendoanelor.
Debutul bolii poate surveni la orice vârstă, dar cel mai frecvent apare între 30 și 50 ani. De regulă, artrita psoriazică apare la 10 ani după instalarea psoriazisului tegumentar.
Simptome:
- Durere, sensibilitate și umflare la nivelul tendoanelor
- Degete și degete de la picioare umflate, care seamănă uneori cu niște cârnați
- Înțepenire, durere și umflare a articulațiilor
- Oboseală și rigiditate matinală
- Modificări unghiale
- Uveită
Artrita reactivă
Nu este o afecțiune autoimună, ci apare ca reacție la o infecție bacteriană la nivel gastrointestinal sau genito-urinar. Cel mai frecvent afectează bărbații cu vârste între 20 și 50 ani.
Bacteriile care o pot cauza:
- Chlamydia trachomatis
- Campylobacter
- Salmonella
- Shigella
- Yersinia
Simptome:
- Durere și umflare la nivelul articulațiilor genunchilor și gleznelor
- Durere și umflare la nivelul călcâielor
- Umflare extinsă a degetelor de la picioare și mâini
- Lombalgie intensă, mai ales dimineața și noaptea
Spondilita anchilozantă
Este o formă de artrită care produce inflamație între vertebre și în articulațiile dintre coloană și pelvis. La unii pacienți pot fi afectate și alte articulații.
Cazurile severe pot duce la anchiloza coloanei vertebrale. Boala apare mai des la bărbați și debutează de obicei înainte de 30 ani.
Simptome:
- Durere și rigiditate la nivelul umerilor, șoldurilor, coastele, călcâielor
- Inflamații oculare
- Probleme pulmonare și cardiace
Spondiloartrita axială
Afectează în special articulațiile sacro-iliace și coloana vertebrală. Apare cel mai frecvent sub forma de lombalgii la bărbații tineri cu istoric familial.
Există două subtipuri:
- Spondiloartrita axială radiografică – leziuni vizibile radiologic la nivel sacro-iliac
- Spondiloartrita axială non-radiografică – fără modificări radiologice vizibile
Simptome:
- Lombalgii insidioase cu debut în urmă cu săptămâni sau luni
- Înțepenire matinală
- Ameliorare după efort fizic
- Scădere ponderală
- Transpirații nocturne și febră
Artrita juvenilă
Afectează copiii sub 16 ani și reprezintă un termen general pentru afecțiunile inflamatorii și reumatice juvenile. Cea mai frecventă formă este artrita idiopatică juvenilă.
Există 3 tipuri principale:
- Oligoarticulară (puține articulații afectate)
- Poliarticulară (peste 5 articulații afectate)
- Sistemică (afectează cel puțin o articulație și produce simptome sistemice)
Simptome:
- Articulații dureroase dimineața care se ameliorează după-amiază
- Umflare și durere articulară
- Febră mare și erupție cutanată roz
- Probleme de creștere
- Iridociclită
Alte cauze autoimune de durere articulară
Lupusul eritematos sistemic, sclerodermia sistemică sau polimialgia reumatică pot cauza și ele dureri articulare, pe lângă o multitudine de alte simptome specifice. De aceea stabilirea unui diagnostic corect poate fi dificilă.
Provocări în diagnosticare
Cum multe simptome ale artritelor autoimune sunt similare și nespecifice, este important să se consulte un reumatolog pentru un diagnostic corect. Investigațiile folosite:
- Anamneză amănunțită
- Examinare clinică completă
- Analize de sânge
- Imagistică – radiografii, CT, RMN
Tratament
Deși nu există un remediu definitiv, anumite medicamente pot controla evoluția bolii și reduce simptomele. Schimbările de stil de viață ajută și ele. Tratamentul este mai eficient dacă începe precoce.
Medicația variază în funcție de tipul de artrită:
- Antiinflamatoare nesteroidiene – combat durerea și inflamația
- Corticosteroizi – reduc inflamația și activitatea sistemului imunitar
- Medicamente antireumatice modificatoare de boală – încetinesc distrugerea articulară în artrita reumatoidă, psoriazică și juvenilă
Schimbări benefice de stil de viață:
- Activitate fizică regulată, adaptată afecțiunii
- Menținerea unei greutăți optime
- Dieta sănătoasă
- Renunțarea la fumat
Întrebări frecvente
Ce tipuri de artrită sunt autoimune?
Cele mai multe, printre care artrita reumatoidă, psoriazică, spondilita anchilozantă. Excepții: artroza și guta.
Care sunt cauzele artritelor autoimune?
Cauza exactă este necunoscută. Printre factorii de risc se numără vârsta, sexul feminin, genetică, fumatul, obezitatea.
Care este cea mai dureroasă formă de artrită?
De obicei, guta este considerată cea mai dureroasă, deoarece implică cristale la nivel articular.
Concluzie
Artritele autoimune sunt afecțiuni complexe, cu multe tipuri și simptome ce se suprapun. De aceea, pentru un diagnostic corect este importantă prezentarea completă a simptomelor către medicul reumatolog. Cercetările în acest domeniu continuă, aducând speranța unor tratamente mai bune și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Chiar și așa, printr-o abordare pozitivă și schimbări de stil de viață, artritele autoimune pot fi ținute sub control.
Link-uri web care discută tipurile de artrită autoimună, simptomele și diagnosticul:
- https://www.arthritis.org/diseases/rheumatoid-arthritis
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/rheumatoid-arthritis/symptoms-causes/syc-20353648
- https://www.cdc.gov/arthritis/basics/rheumatoid-arthritis.html
- https://www.arthritis.org
- https://www.niams.nih.gov/health-topics/rheumatoid-arthritis
- https://rheumatology.org/patients/rheumatoid-arthritis
