Abcesul dentar, denumit și abces dentoalveolar, reprezintă o urgență stomatologică și una dintre cele mai serioase infecții ce pot apărea la nivelul cavității bucale. Această afecțiune este de fapt o complicație gravă a cariilor netratate și se manifestă prin colectarea de puroi în țesuturile din jurul unui dinte afectat. Mai mult decât atât, procesul infecțios poate determina formarea unei cavități în interiorul osului maxilarului, ceea ce poate conduce la complicații serioase dacă nu este tratat la timp.
Termenul “odontogenă” face referire la originea dentară a infecției – cuvântul însuși venind din greaca veche, unde “odontos” se traduce prin “dinte”. Astfel, este clar că sursa principală a problemei se află în structurile dentare.
Riscurile unui abces dentar nu se limitează doar la sănătatea locală a gurii și a dinților, ci se extind și la nivelul general al organismului. În momentul în care infecția se agravează și puroiul începe să se răspândească dincolo de limitele inițiale, putând ajunge în țesuturile învecinate sau chiar în fluxul sanguin, starea devine periculoasă și poate pune în pericol viața pacientului. De aceea, este crucial ca simptomele să fie recunoscute rapid și tratamentul să fie inițiat cât mai curând posibil pentru a evita evoluția nefavorabilă a abcesului dentar.
Simptome
Simptomele unui abces dentar sunt variate. Primul lucru care atrage atenția este durerea severă, pulsatilă, spontană. Ea apare brusc, mai des seara sau noaptea, și nu face decât să se intensifice. Iradierea durerii este caracteristică – aceasta poate iradia spre ureche, colțul maxilarului sau chiar spre gât și se intensifică atunci când se mușcă de partea afectată. Durerea este difuză, pacientul nu poate identifica dintele mare, întreaga parte a maxilarului doare.
În plus față de durere, apar și alte simptome:
- miros neplăcut pronunțat (putred) și gust neplăcut în gură;
- creșterea temperaturii – mai mult de 37,5-38º C;
- simptome de intoxicație: dureri de cap, slăbiciune, etc.;
- dificultate la deschiderea gurii și la înghițire;
- tulburări de somn și de apetit;
- în zona afectată există roșeață și umflături ale mucoasei;
- umflarea țesuturilor moi ale feței, care își poate schimba configurația;
- dintele afectat își schimbă culoarea – devine gri.
Forme ale abcesului dentar
Formele de abces dentar în practica clinică depind de localizarea focarului purulent. Sunt acceptate trei forme:
Periapicală. Aceasta este cea mai frecventă formă, care este o complicație a cariei. Puroiul se acumulează în parodonțiu, un complex de țesuturi situat între cimentul rădăcinii și alveolele maxilarului. Din punct de vedere clinic, se manifestă prin umflarea severă a gingiilor în zona dintelui afectat, care este însoțită de dureri puternice.
Parodontală. Acumularea de puroi are loc în parodonțiu – un complex de țesuturi care țin dintele în poziție. Acest complex include gingia, cimentul radicular, parodonțiul, ligamentele dentare, periostul și țesutul osos. Aceasta este o formă complexă de abces dentar; dezvoltarea sa poate să nu fie asociată cu caria și complicațiile acesteia.
Abcesul gingival. Focarul inflamației purulente este localizat exclusiv în țesuturile moi ale gingiilor, fără a afecta ligamentul parodontal, care menține dintele în poziție și protejează țesuturile subiacente de infecție. De obicei, apariția unui astfel de abces este asociată cu dentiția complicată, dar acesta nu este singurul motiv.
Cauze
Un abces dentar este adeseori rezultatul unei carii nesupravegheate și al evoluției sale complicate. Acest tip de infecție, cunoscut sub denumirea de infecție odontogenă, se dezvoltă treptat, uneori chiar pe parcursul unui an sau mai mult.
Caria dentală reprezintă un proces patologic care duce la degradarea dintelui prin activitatea bacteriilor dăunătoare. Fără tratament adecvat, caria avansează, dând naștere la diverse complicații precum pulpita – o inflamație a pulpei dentare. Aceasta inițiază o serie de reacții în lanț, în cadrul cărora leucocitele migrează spre locul inflamat pentru a lupta împotriva infecției bacteriene. În final, ca răspuns la această luptă, se formează puroiul, care se adună în zona apexului rădăcinii dentare.
Un studiu publicat în 2013 de Clinical Microbiology Reviews a analizat tipurile de microorganisme responsabile de formarea abceselor dentare. Rezultatele microbiologice au relevat prezența frecventă a anumitor specii, printre care Fusobacterium, Parvimonas, Prevotella, Porphyromonas, Dialister, Streptococcus și Treponema. În plus, abcesele pot fi o consecință a parodontitei, a formării unui chist sau a unui granulom.
Abcesul parodontal, deși mai rar întâlnit, este tot rezultatul acțiunii bacteriilor. Adesea, acesta apare în urma formelor avansate de gingivită și parodontită, care deteriorează legătura dintre gingie și dinte, permițând astfel accesul infecțiilor.
Un caz remarcabil descris în Journal of Contemporary Dental Practice în anul 2010 prezintă un copil al cărui abces gingival a fost provocat de obiceiul de a-și roade unghiile. Studiul a subliniat faptul că inflamația și acumularea de puroi au fost declanșate nu doar de particulele provenite din unghii, ci și de trauma mecanică și bacteriile omniprezente în microbiomul oral, acumulate sub unghii. Abcesele gingivale au încetat să mai apară numai după ce copilul a fost ajutat să renunțe la acest obicei nociv.
Cu toate acestea, acest tip de abces poate fi asociat cu alți factori:
- complicații și consecințe ale procedurilor dentare, de exemplu, după unele operații;
- infecții accidentale în timpul anesteziei;
- ignorarea recomandărilor medicului în tratamentul parodontitei și a altor complicații ale cariei;
- leziuni dentare;
- complicații după tratamentul endodontic: ruperea instrumentelor, perforarea peretelui radicular, fracturi radiculare etc.
Metode de diagnosticare
Diagnosticul unui abces dentar începe cu o anchetă și o examinare a pacientului. Medicul stomatolog este interesat de caracteristicile durerii: cum este ea, dacă a apărut mai devreme decât a fost provocată și dacă se intensifică sub influența unor factori iritanți (cald, rece, mușcături etc.).
După aceasta, se trece direct la examinarea cavității bucale – evaluarea stării fiecărui dinte. Examinarea începe pe partea opusă zonei afectate. Testele termice (apă rece), percuția (bătăi pe dinți) pot fi folosite pentru a determina cauzalitatea.
Metodele de examinare suplimentare obligatorii includ:
Metode de cercetare instrumentală:
- Radiografia. Această metodă de examinare permite nu numai să clarifice diagnosticul, să evalueze dimensiunea abcesului și gradul de distrugere a țesutului osos. Dar și de a efectua un diagnostic diferențial, adică de a distinge o boală de alta care are simptome similare. Pe baza rezultatelor radiografiilor, se exclud sau se confirmă posibilele complicații și se elaborează tactici de tratament.
- Tomografia computerizată a capului și a gâtului cu introducerea unui agent de contrast. Această metodă de cercetare ne permite să excludem posibilele complicații purulente, de exemplu, flegmonul capului și gâtului.
Metode de cercetare de laborator:
- Analiza generală a sângelui. Un abces dentar este o infecție odontogenă complexă și periculoasă care afectează funcționarea întregului organism. Prin urmare, este important să se monitorizeze starea organismului. Pe baza rezultatelor unei analize generale a sângelui, se judecă starea organismului și se determină tactica tratamentului acestuia.
- Cultura de descărcare de gestiune din zona afectată. Efectuată pentru a determina principalul agent patogen și sensibilitatea la medicamente.
Tratament
Tratamentul unui abces dentar este determinat de forma sa și de starea pacientului. În cazurile ușoare, tratamentul poate fi efectuat în regim ambulatoriu, în cazurile complexe – într-un spital maxilo-facial. Scopul principal al tratamentului este de a drena puroiul acumulat și de a opri sursa inflamației. Există mai multe modalități de a face acest lucru.
Tratamentul abcesului periapical poate fi efectuat cu ajutorul operațiilor de conservare a dinților:
- Se efectuează un tratament de canal radicular amănunțit, deschiderea foramenului periapical creează o cale suplimentară pentru ieșirea puroiului. Prin urmare, canalele radiculare nu sunt închise și se prescrie o clătire completă a gurii;
- După ameliorarea simptomelor de inflamație, canalele radiculare sunt obturate. Se recomandă continuarea observației dinamice;
- Pe tot parcursul tratamentului, pacientul ia antibiotice, antiinflamatoare și alte medicamente.
Tratamentul conservator al abcesului parodontal se reduce la drenarea focarului purulent. Ulterior, se efectuează un chiuretaj al pungilor parodontale. Baza tratamentului este terapia cu antibiotice.
Din păcate, nu este întotdeauna posibilă salvarea dintelui cauzal și acesta trebuie îndepărtat, urmat de un tratament chirurgical și excizia țesutului afectat. Dacă, după tratamentul chirurgical al unui abces parodontal, acesta se formează din nou, se recomandă extracția dintelui.
Indiferent de tactica de tratament pentru un abces dentar, se dezvoltă o terapie antibiotică care vizează sursa de infecție. În primul rând, se prescriu antibiotice cu spectru larg; după ce se determină sensibilitatea bacteriilor la medicamente, se selectează medicamente cu spectru îngust.
Complicații
Complicațiile unui abces dentar se dezvoltă atunci când nu există un tratament în timp util. Cu toate acestea, ele pot apărea chiar și în timpul etapelor de tratament. Complicațiile posibile includ:
- Osteomielită maxilară. Răspândirea infecției la țesutul osos și deteriorarea acestuia este o patologie chirurgicală complexă care reprezintă o amenințare pentru sănătatea și viața pacientului. De regulă, este afectată zona de țesut situată în zona dintelui cauzal, dar prin intermediul fluxului sanguin infecția se poate răspândi la orice oase ale corpului. Tratamentul osteomielitei este complex, de lungă durată și, în cele mai multe cazuri, implică îndepărtarea chirurgicală a zonei afectate urmată de reconstrucție.
- Tromboza sinusului cavernos. Răspândirea bacteriilor prin fluxul sanguin duce la formarea de cheaguri de sânge în sinusul cavernos, o venă situată la baza creierului. În acest caz, tratamentul trebuie efectuat numai într-un spital. Se utilizează terapia cu antibiotice și tratamentul chirurgical. Trebuie amintit că tromboza sinusului cavernos este o complicație mortală.
- Amigdalita lui Ludwig. Aceasta este o infecție a podelei gurii care se poate răspândi de la un abces dentar. Se caracterizează prin dureri puternice sub limbă și în zona gâtului. Umflarea poate fi severă și poate face dificilă respirația. Este, de asemenea, o boală mortală care necesită un tratament în timp util.
- Sinuzita odontogenă. O complicație frecventă atunci când sunt afectați dinții de mestecat ai maxilarului superior. Principala diferență este că focarul de inflamație se formează pe partea leziunii și nu afectează sinusul maxilar adiacent.
Prevenție
Prevenirea abcesului dentar se reduce la respectarea atentă a regulilor de igienă personală, precum și la tratarea la timp a tuturor bolilor dentare. Având în vedere că principala cauză este infecția odontogenă, trebuie să respectați următoarele reguli:
- Vizitați-vă în mod regulat la medicul dentist pentru examinări preventive în scaunul stomatologic – de cel puțin 2 ori pe an. Pacienții cu risc pot avea nevoie să viziteze dentistul mai des;
- respectați cu atenție toate regulile de igienă orală: spălați-vă pe dinți cel puțin de două ori pe zi, folosind periuța, pasta, ața dentară și irigatorii. Dar nicio periuță sau pastă nu poate asigura o îndepărtare a plăcii bacteriene 100%, astfel încât igiena orală profesională trebuie efectuată de două ori pe an;
- corectarea dietei: reducerea cantității de dulciuri, de alimente “lipicioase”. Trebuie să dați preferință legumelor proaspete, fructelor și altor alimente care necesită o masticație temeinică.
Chiar și în absența plângerilor, medicii stomatologi recomandă efectuarea unei ortopantomografii o dată la 1-2 ani – o imagine panoramică, cu ajutorul căreia puteți identifica focarele ascunse de inflamație care nu s-au manifestat încă.
Ce întrebări ar trebui să îi pui medicului tău?
Care este prognosticul pentru un abces dentar?
Este posibil să se facă fără ștergere?
Ce produse și articole de igienă ar trebui să folosesc?
Cum să vă spălați corect pe dinți?
Cât de des trebuie să veniți pentru o programare?
Cât timp va trebui să iau antibiotice și sunt necesare și alte medicamente?
Sfaturi pentru pacient
Un abces dentar reprezintă o amenințare pentru sănătatea și viața pacientului, iar totul începe de la mic – cu caria dentară. Prin urmare, este atât de important să vizitați un medic și să vă angajați în tratament în stadii incipiente, când cariile nu au nicio șansă de a se dezvolta în complicații.
Întrebări Frecvente
Ce trebuie făcut dacă un abces dentar se sparge acasă?
Dacă un abces dentar se sparge acasă, este esențial să se mențină o igienă orală strictă pentru a preveni răspândirea infecției. Clătirea gurii cu apă sărată caldă poate ajuta la eliminarea puroiului rămas. De asemenea, este important să evitați să înghițiți puroiul.
Este vital să contactați imediat un dentist sau să mergeți la camera de urgență pentru evaluare și tratament ulterior, deoarece pot exista resturi de infecție care necesită atenție medicală. Nu amânați căutarea ajutorului profesional, deoarece infecțiile pot deveni mai grave rapid.
Ce alimente ar trebui evitate în cazul unui abces dentar?
În cazul unui abces dentar, este recomandat să evitați alimentele dure, crocante sau foarte fierbinți, deoarece acestea pot agrava durerea sau pot cauza mai multă iritație în zona afectată. De asemenea, alimentele foarte zaharate sau acide trebuie evitate pentru că pot stimula creșterea bacteriană și pot duce la progresia cariei. Optați pentru alimente moi și ușor de mestecat și mențineți o igienă orală bună pentru a reduce riscul de agravare a infecției.
Cum poate un abces dentar afecta sănătatea generală?
Un abces dentar poate avea efecte sistematice asupra sănătății generale. Poate duce la răspândirea infecției la alte părți ale corpului, inclusiv la sinusuri, maxilar, sau chiar în sânge (septicemie), ceea ce poate fi viață-threatening. De asemenea, inflamația și infecția pot afecta starea de bine generală, provocând febră, oboseală și alte simptome sistemice. Controlul prompt și eficient al abcesului dentar este crucial pentru menținerea sănătății generale.
Există remedii naturiste eficiente pentru abcesul dentar?
Deși există remedii naturiste care sunt sugerat a ajuta la ameliorarea simptomelor unui abces dentar, cum ar fi clătirile cu apă sărată sau aplicarea uleiurilor esențiale, cum ar fi cel de cuișoare, acestea nu înlocuiesc necesitatea tratamentului dentar profesionist. Remedii naturiste pot ajuta temporar la ameliorarea durerii sau la dezinfecție, dar abcesele dentare necesită adesea antibiotice sau proceduri dentare pentru a elimina sursa infecției. Consultarea unui medic dentist este întotdeauna necesară.
Pot lua antibiotice pentru abcesul dentar fără prescripție medicală?
Nu este recomandat să luați antibiotice pentru abcesul dentar fără prescripție medicală. Antibioticele sunt medicamente puternice care trebuie utilizate sub îndrumarea unui profesionist medical pentru a asigura că sunt adecvate tipului de infecție prezent și pentru a preveni problemele legate de rezistența la antibiotice. Medicul dentist poate prescrie antibioticul corect și doza necesară după evaluarea stării dumneavoastră. Automedicația poate duce la complicații grave și trebuie evitată.
Referințe:
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tooth-abscess/diagnosis-treatment/drc-20350907
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tooth-abscess/symptoms-causes/syc-20350901
- https://bestpractice.bmj.com/topics/en-us/1206
- https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/mouth/dental-abscess/
- https://www.webmd.com/oral-health/abscessed-tooth
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10943-abscessed-tooth
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.