Stresul este o reacție firească a organismului în fața unor factori externi percepuți ca amenințători sau solicitanți. Pe termen scurt, stresul poate fi benefic, mobilizând resursele corpului pentru a face față unor situații dificile. Însă, atunci când stresul se cronicizează, are loc o dereglementare majoră care duce la efecte negative extinse asupra stării de bine şi a sănătății.

Cum afectează stresul organismul

Stresul afectează aproape toate sistemele şi funcţiile corpului uman. Iată o trecere în revistă a principalelor efecte adverse:

Inima şi sistemul cardiovascular

Creşterea frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale – ca reacție la eliberarea masivă de adrenalină și cortizol
Risc crescut de boli cardiovasculare pe termen lung: hipertensiune arterială, ateroscleroză, infarct miocardic, accident vascular cerebral
Tulburări de ritm cardiac
Inflamaţia cronică a pereţilor vaselor de sânge

Sistemul respirator

Dispnee, respirație rapidă şi superficială
Bronhospasm ce poate declanşa sau agrava astmul bronşic
Infecţii respiratorii recurente

Sistemul digestiv

Reducerea secreţiilor digestive şi a motilităţii tubului digestiv
Arsuri la stomac, ulcer gastric, gastrite
Dereglări ale tranzitului intestinal: diaree, constipaţie
Risc crescut de boli inflamatorii intestinale

Sistemul imunitar

Immunosupresie, capacitate redusă de apărare antiinfecţioasă şi antitumorală
Infecţii şi viroze recurente
Dificultăţi de vindecare a rănilor, leziunilor și fracturilor osoase
Risc de cancer prin inhibarea apoptozei și proliferarea necontrolată a celulelor

Metabolismul

Modificarea metabolismului glucidelor, lipidelor și proteinelor
Rezistenţă la insulină şi risc crescut de diabet zaharat tip 2
Tendinţă de acumulare a ţesutului adipos în special abdominal
Risc crescut de obezitate

Sistemul nervos şi funcţii cognitive

Tulburări de memorie, concentrare şi atenţie
Depresie, anxietate, atacuri de panică și alte tulburări psihice
Insomnie, coşmaruri, odihnă neodihnitoare
Risc crescut de demotivare, epuizare (burnout)

Alte efecte

Printre alte efecte negative ale stresului prelungit se numără:

Scăderea libidoului şi disfuncţii sexuale
Infertilitate la ambele sexe
Risc crescut de sarcini extrauterină şi avort spontan
Erupţii cutanate, alergii, psoriazis, vitiligo
Căderea părului, fragilitate unghiilor și dinților
Dureri musculo-scheletale şi inflamaţii articulare
Slabirea sistemului imunitar şi sensibilitate crescută la boli

Citeste si...

De ce se dezvoltă ciroza hepatică: rolul grăsimilor, impactul alcoolului, hepatita și alte boli

Mecanismele efectelor stresului asupra sănătăţii

Iată care sunt principalele procese fiziopatologice responsabile de impactul general negativ al stresului prelungit:

Activarea axului hipotalamo-hipofizar-adrenal

Când creierul percepe un factor stresant, declanșează eliberarea de hormoni specifici printre care cortizolul și adrenalina. Aceștia mobilizează resursele organismului pentru o posibilă amenințare. Însă pe termen lung, nivelul cronic crescut al acestor hormoni produce efecte negative extinse.

Tulburarea homeostaziei

Eliberarea hormonilor de stres în cantităţi foarte mari, în mod repetat şi prelungit, dereglementează echilibrul tuturor sistemelor organismului. Se produce o mobilizare excesivă urmată de epuizarea treptată a resurselor, cu efecte adverse multiple.

Inflamaţia cronică de grad scăzut

Stresul susținut induce o stare persistentă de inflamație redusă la nivelul întregului organism, prin activarea excesivă a unor molecule implicate în procesele inflamatorii. Aceasta la rândul său conduce la lezarea treptată a ţesuturilor şi declanşarea afecţiunilor descrise anterior.

Slăbirea răspunsului imunitar

Pe termen lung stresul reduce numărul şi activitatea celulelor sistemului imunitar, făcând organismul mai vulnerabil la acţiunea agenţilor patogeni, a virusurilor şi celulelor canceroase.

Care sunt cele mai frecvente boli asociate stresului?

Printre afecţiunile cu cea mai puternică legătură cu stresul cronic, menţionăm:

Hipertensiune arterială
Cardiopatie ischemică
Infarct miocardic
Ulcer gastroduodenal
Sindromul colonului iritabil
Astm bronşic
Diabet zaharat de tip 2
Obezitate
Depresie
Anxietate generalizată

Stresul este de asemenea asociat cu o progresie mai rapidă a unor boli precum cancer, hepatită cronică, HIV/SIDA, lupus eritematos.

Cum putem preveni efectele negative ale stresului?

Pentru prevenirea pe termen lung a efectelor negative extinse ale stresului, cele mai importante măsuri sunt:

Practicarea ** exerciţiilor de relaxare** – yoga, meditaţie, mindfulness, tehnici de respiraţie
Somn de calitate – program regulat, igiena somnului, evitarea stimulilor de seară
Activitate fizică regulată, de intensitate moderată
Alimentaţie sănătoasă, bogată în antioxidanţi
Organizarea eficientă a timpului – evitarea supraaglomerării programului
Cultivarea relaţiilor şi activităţilor care aduc bucurie și împlinire

Citeste si...

Cum să administrezi medicamentele corect: ghidul complet

De asemenea, este utilă optimizarea reacţiei la stresori prin tehnici precum reformularea cognitivă, meditaţia mindfulness, controlul răspunsului fiziologic.

Cum tratăm afecţiunile determinate de stres?

Pentru tratarea afecţiunilor deja instalate ca urmare a stresului prelungit, abordarea terapeutică diferă în funcţie de boală, gravitate şi particularităţile pacientului. Se poate include:

Schimbarea stilului de viaţă adică renunţarea la fumat, alcool, alimentaţia nesănătoasă, sedentarism şi implementarea măsurilor de relaxare şi igienă mintală.

Consiliere psihologică şi psihoterapie pentru gestionarea stresului, anxietăţii şi depresiei asociate.

Tratament medicamentos pentru afecţiunile apărute: de exemplu pentru hipertensiune arterială, astm bronşic, diabet zaharat, ulcere gastro-duodenale e.t.c. – în funcţie de comorbilităţi și efecte adverse posibile.

Proceduri intervenţionale – de exemplu implant de stent/bypass coronarian la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare grave; implant de pacemaker pentru aritmiile ameninţătoare de viaţă.

Concluzii

În concluzie, deși rolul stresului ca mecanism adaptativ este important atunci când amenințările cu care ne confruntăm sunt pe termen scurt, cronicizarea lui are efecte profunde negative asupra întregii stări de sănătate.

Prin urmare, este esențial să învățăm să gestionăm stresul într-o manieră eficientă și constructivă prin mijloace precum relaxarea, exercițiul fizic și odihna corespunzătoare. O atitudine pozitivă și proactivă față de stres poate face o mare diferență pe termen lung în prevenirea bolilor asociate.

Ați găsit articolul util? Vă rugăm să distribuiți și să scrieți în comentarii dacă mai aveți întrebări despre acest subiect!

Întrebări frecvente

Pot reduce riscul de boli de inimă cauzate de stres?

Da, riscul de boli cardiovasculare cauzate de stres poate fi semnificativ redus. Cheia este combaterea activă a stresului cronic prin relaxare, somn adecvat, alimentație echilibrată și activitate fizică. De asemenea, adoptați un stil de viață fără fumat sau alcool în exces și evitați alimentele nesănătoase care dăunează inimii. Astfel, puteți reduce nivelul hormonilor care tensionează vasele de sânge și mușchiul cardiac.

Citeste si...

Cum ne afectează creierul excesul de timp petrecut în fața ecranelor

Cât de des e indicat să fac exerciții de relaxare pentru prevenirea stresului?

Experții recomandă meditația, yoga și tehnicile de respirație zilnic timp de 20-30 de minute. Este ideal să practicați o combinație de relaxare activă prin mișcare și relaxare pasivă prin meditație sau mindfulness. Efectul anti-stres este maxim dacă aceste activități devin un obicei zilnic.

Cum se reflectă stresul în analizele medicale/de sânge?

Stresul cronic duce la creșterea cortizolului, scăderea dopaminei și serotoninii, inflamația organismului și creșterea markerilor stresului oxidativ. Testele specifice pot detecta: niveluri mari de cortizol, adrenalină și citokine pro-inflamatorii, scăderea numărului de limfocite și eozinofile, creșterea proteinei C-reactive.

Poate duce stresul la infertilitate sau sarcini cu risc?

Da, stresul extrem poate cauza infertilitate atât la femei cât și la bărbați, prin dereglarea hormonilor sexuali și a ovulației. La femeile gravide, stresul cronic crește riscul de naștere prematură, avort spontan, greutate mică la naștere a copilului sau chiar deces fetal.

De ce unii oameni par mai rezistenți la stres decât alții?

Toleranța la stres este în mare măsură genetică și depinde de particularitățile creierului fiecăruia. Totuși se poate antrena și îmbunătăți rezistența la stres prin tehnicile de reducere a răspunsurilor involuntare ale organismului la factorii de stres. Astfel creierul va percepe situațiile stresante ca fiind mai puțin amenințătoare.

Bibliografie Referințe:

Echipa OrganicsHealth folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a susține informatiile din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm informatiile și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.

Citeste si...

Totul despre meningită: cauze, simptome, tratament și prevenție

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.