Fibroamele uterine sunt tumori benigne care cresc în uter sau pe uter. Deși majoritatea femeilor cu fibroame uterine nu prezintă simptome, unele pot avea dureri pelviene, sângerări menstruale abundente sau probleme de fertilitate. Iată tot ce trebuie să știi despre fibroamele uterine, inclusiv simptome, cauze, diagnosticare și tratament.
Ce sunt fibroamele uterine?
Fibroamele uterine, cunoscute și sub numele de leiomiomul uterin, sunt tumori benigne care cresc în țesutul muscular al uterului (miometru). Sunt cele mai frecvente tumori benigne care afectează femeile în perioada fertilă, apărând la aproximativ 70% dintre femei până la vârsta de 50 de ani.
Deși majoritatea fibroamelor uterine sunt benigne, ele pot varia foarte mult în ceea ce privește numărul, mărimea și locația. Unele femei pot avea un singur fibrom mare, în timp ce altele pot avea zeci de fibrioame de dimensiuni diferite în uter.
Fibroamele pot crește în interiorul peretelui muscular al uterului (intramurale), sub mucoasa care acoperă cavitatea uterină (submucoase) sau imediat sub seroasa care acoperă exteriorul uterului (subseroase).
Care sunt cauzele fibroamelor uterine?
Cauza exactă a fibroamelor uterine nu este pe deplin înțeleasă. Totuși, cercetările sugerează că următorii factori pot juca un rol:
- Hormonii estrogen și progesteron – Fibroamele au o tendință mai accentuată de a se dezvolta în prezența unor niveluri ridicate de estrogen și progesteron. Aceasta este una dintre principalele cauze pentru care fibroamele sunt mai frecvente în perioada fertilă a unei femei. Se pare că acești hormoni, prin acțiunea lor, stimulează direct creșterea și dezvoltarea fibromului.
- Factorii genetici – Istoricul familial joacă un rol semnificativ în predispoziția pentru fibroame. Femeile care au în familie rude de gradul întâi cu această afecțiune au o probabilitate mai mare de a se confrunta și ele cu fibroame la un moment dat. Există anumite anomalii genetice care pot accentua această predispoziție.
- Rasa – Observațiile clinice arată că femeile de culoare, în special cele de origine afro-americană, sunt mai predispuse la fibroame uterine comparativ cu femeile de rasă albă.
- Obezitatea – Greutatea corporală influențează multe aspecte ale sănătății, iar în cazul fibroamelor, femeile cu o greutate corporală mai mare decât media sunt mai susceptibile. Obezitatea contribuie la un risc sporit de apariție a fibroamelor uterine.
- Vârsta – Deși fibroamele pot apărea la orice vârstă, ele sunt mai frecvente la femeile cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani. Aceasta este perioada în care organismul femeii trece prin diverse schimbări hormonale, care pot favoriza apariția fibroamelor.
- Statutul de graviditate – Este interesant de observat că femeile care nu au avut niciodată o sarcină prezintă un risc ușor crescut de a dezvolta fibroame uterine comparativ cu cele care au fost gravide.
Care sunt simptomele fibroamelor uterine?
Majoritatea fibroamelor uterine nu cauzează niciun simptom. Multe femei nu își dau seama că au fibroame decât atunci când medicul le detectează în timpul unui examen pelvian de rutină. Totuși, unele femei pot prezenta următoarele simptome:
- Sângerări menstruale abundente (menoragie) – Fibroamele submucoase care proemină în cavitatea uterină pot crește sângerarea menstruală. Sângerările abundente pot duce la anemie dacă nu sunt tratate.
- Dureri pelviene – Unele femei resimt crampe menstruale dureroase sau durere pelviană cronică din cauza fibroamelor mari care exercită presiune asupra țesuturilor înconjurătoare.
- Sensație de presiune – Fibroamele mari pot apăsa asupra vezicii sau rectului, cauzând simptome precum urinare frecventă sau constipație.
- Probleme de fertilitate – Fibroamele submucoase care proemină în uter pot interfera cu implantarea embrionului, ducând la infertilitate sau avort spontan repetat.
- Dispareunie – Fibroamele pot face actul sexual dureroasă datorită mărimii lor sau poziționării în vagin.
- Complicații în timpul sarcinii – Deși majoritatea femeilor cu fibroame pot avea sarcini normale, există un risc ușor crescut de avort spontan, naștere prematură, prezentare anormală a fătului și hemoragie post-partum.
- Infertilitate – În cazuri rare, fibroamele multiple mari pot bloca trompele uterine, împiedicând ovulația.
Dacă prezinți oricare dintre aceste simptome, este important să discuți cu medicul tău. El sau ea te poate îndruma către investigații suplimentare pentru a determina dacă fibroamele uterine sunt cauza.
Cum se diagnostichează fibroamele uterine?
Fibroamele uterine pot fi detectate utilizând următoarele metode de diagnosticare:
- Examen pelvian – Medicul poate detecta uneori prezența unor fibroame mari prin palparea abdomenului și a pelvisului.
- Ultrasonografie – O ecografie transvaginală sau abdominală oferă o imagine clară a uterului și a oricăror fibroame prezente. Este cea mai frecvent utilizată metodă de diagnosticare a fibroamelor.
- Histerosonografie – Salină este injectată în cavitatea uterină în timp ce se efectuează ecografia pentru a obține imagini mai clare ale fibroamelor submucoase.
- Histerosalpingografie – Substanță de contrast este injectată în uter în timp ce sunt realizate radiografii pentru a identifica fibroamele.
- IRM – Imagistica prin rezonanță magnetică oferă imagini detaliate 3D ale uterului și fibroamelor. Poate fi utilă pentru localizarea cu precizie a fibroamelor înainte de intervenția chirurgicală.
- Histeroscopie – Un tub subțire cu cameră video (histeroscop) este introdus în uter prin colul uterin pentru a permite medicului să vadă în interiorul uterului și să identifice orice fibroame submucoase.
- Biopsie – O mică bucată de țesut poate fi prelevată din fibrom și examinată la microscop pentru a exclude cancerul. Este rareori necesară.
Care sunt opțiunile de tratament pentru fibroamele uterine?
Tratamentul depinde de severitatea simptomelor, mărimea și numărul de fibroame și dacă femeia își dorește să aibă copii în viitor. Opțiunile includ:
- Urmărire atentă – Dacă fibroamele nu cauzează simptome, poate fi recomandată doar monitorizarea lor periodică cu ecografie. Multe rămân stabile sau chiar dispar în timp.
- Medicație – Medicamente precum analogii GnRH sau DIU cu progesteron pot reduce dimensiunea fibroamelor și controla sângerările abundente, dar nu le elimină. Efectele secundare includ simptome de menopauză.
- Miomectomie – Îndepărtarea chirurgicală a fibroamelor cu păstrarea uterului. Poate fi efectuată prin laparoscopie, histeroscopie sau laparotomie. Permite păstrarea fertilității.
- Embolizarea arterei uterine – Ocluzia vaselor sangvine care hrănesc fibromul cu microsfere injectate prin cateter pentru a provoca atrofia lui. Procedură minim invazivă care păstrează uterul.
- Ablația endometrială – Distrugerea stratului interior al uterului pentru a reduce sângerările abundente provocate de fibroame. Nu tratează fibroamele în sine.
- Histerectomie – Îndepărtarea chirurgicală a uterului. O opțiune definitivă pentru femeile care nu mai doresc copii. Poate fi efectuată prin laparoscopie sau laparotomie.
Discută opțiunile disponibile cu medicul tău și alege tratamentul care se potrivește cel mai bine situației tale. Majoritatea femeilor cu fibroame uterine pot gestiona eficient simptomele și pot avea sarcini normale utilizând una din aceste opțiuni.
Care este prognosticul pentru fibroamele uterine?
Fibroamele uterine sunt aproape întotdeauna benigne (non-canceroase) și nu se transformă în cancer. Cu tratament adecvat, majoritatea femeilor cu fibroame uterine pot duce vieți lungi și sănătoase.După menopauză, odată cu scăderea nivelurilor de estrogen, multe fibroame se micșorează sau dispar complet. Totuși, unele persistă și după menopauză.
Chiar dacă fibroamele uterine sunt îndepărtate, ele pot recidiva. Rata de recurență după miomectomie este de aproximativ 10-15%. Femeile cu fibroame multiple sau cu vârsta sub 30 de ani prezintă un risc mai mare de recurență.
Deși neplăcute, fibroamele uterine nu sunt de obicei o afecțiune care pune viața în pericol atunci când sunt tratate adecvat. Discută opțiunile de tratament cu medicul tău pentru a-ți gestiona simptomele și a-ți îmbunătăți calitatea vieții.
Concluzie
Fibroamele uterine reprezintă tumori benigne des întâlnite la nivelul uterului, afectând aproape 70% din femei. Chiar dacă marea majoritate nu prezintă simptome, există cazuri care se manifestă prin sângerări menstruale intense, dureri în zona pelviană sau dificultăți de fertilitate.
Diagnosticul se stabilește, de regulă, printr-o ecografie, iar tratamentul poate varia de la medicamente la proceduri minim invazive sau chirurgie. Având în vedere opțiunile terapeutice actuale, majoritatea femeilor cu fibroame uterine pot trăi vieți îndelungate și sănătoase. Este esențial să discutați simptomele cu medicul și să explorați opțiunile de tratament.
