17.3 C
București

Disfagia: Diagnosticarea si Tratamentul Tulburarilor de Inghitire

Date:

Share post:

Disfagia este dificultatea de a inghiti. Ea poate fi resimtita ca un obstacol in calea trecerii alimentelor groase sau lichide. Pacientul nu poate manca normal, apare hipotrofia, avitaminoza si in cazuri grave deshidratarea. Este important de retinut ca senzatia de nod in gat nu este un semn al acestei tulburari!

Din punct de vedere statistic, 1 din 17 persoane a suferit de disfagie cel putin o data in viata. Acesta este primul semnal ca exista un fel de tulburare la nivelul tractului gastrointestinal superior. Dar dificultatea de a inghiti poate fi cauzata de o varietate de alte motive. Este important sa nu intarziati sa consultati un medic!

Cum se produce inghitirea

Inghitirea este un act fiziologic foarte complex. Necesita implicarea a 26 de muschi si 9 nervi! Exista 4 etape ale inghitirii.

  • Pre-orala sau pre-gura. Faza in care alimentele nu au intrat inca in gura. O persoana poate vedea mancarea din farfurie, o poate mirosi sau doar se poate gandi la ea. In acest moment, se declanseaza un circuit reflex complex, ceea ce duce la cresterea salivatiei. Imaginati-va ca mancati o felie de lamaie acra. In gura va deveni imediat o multime de saliva. Aceasta este faza preorala.
  • Faza orala (gura). Faza in care mancarea este deja in gura. Cu ajutorul dintilor si al limbii, alimentele sunt pulverizate si umezite cu saliva. Se formeaza un cocoloas de alimente care se deplaseaza usor in esofag. Dimensiunea aproximativa a nodulului variaza intre 5 si 15 centimetri cubi.
  • Faringiana. Limba deplaseaza bila alimentara inapoi, palatul moale este ridicat si blocheaza trecerea spre nas (acest lucru impiedica aruncarea alimentelor inauntru). Epiglota inchide intrarea in caile respiratorii si corzile vocale se inchid. Muschii faringelui se contracta si imping alimentele in esofag.
  • Esofagian. Alimentele din esofag sunt deplasate de unde peristaltice. Undele sunt directionate din faringe spre stomac, viteza lor este de aproximativ 2-5 cm/s. Alimentele groase trec prin tot esofagul in 3-9 secunde, alimentele lichide – in 1-2 secunde.

Clasificarea tulburarii

Disfagia poate fi clasificata dupa mai multi indicatori, cum ar fi varsta de aparitie a simptomelor, nivelul de aparitie si natura sa. In functie de debutul simptomelor, aceasta poate fi acuta, aparand brusc in urma unui traumatism la nivelul capului si gatului sau a unui accident vascular cerebral, sau cronica, de lunga durata, manifestandu-se in cazul tumorilor cu crestere lenta ale faringelui, esofagului si organelor mediastinale.

In ceea ce priveste nivelul de aparitie, disfagia poate fi orofaringiana, afectand partile superioare ale tractului gastrointestinal, cavitatea bucala si faringe, sau esofagiana, aparand de-a lungul intregii lungimi a esofagului.

Din punctul de vedere al naturii sale, disfagia poate fi permanenta, inghitirea fiind intotdeauna dificila, intermitenta, manifestandu-se sporadic si alternand cu episoade de inghitire normala, sau progresiva, caracterizata de o crestere treptata a simptomelor. Initial, pacientul nu poate manca alimente uscate si trebuie sa spele alimentele cu mult lichid. Ulterior, nu poate manca nicio mancare umeda si groasa, iar in stadiul final, persoana nu poate inghiti lichide.

In ceea ce priveste gravitatea, disfagia poate fi clasificata in patru stadii. In primul stadiu, pacientul nu poate inghiti anumite tipuri de alimente solide, precum pesmetul sau bucatile mari de mere tari. In al doilea stadiu, persoana consuma doar alimente moi, inghitirea alimentelor tari fiind imposibila. In al treilea stadiu, pacientul inghite doar alimente lichide, iar in al patrulea stadiu, este imposibil sa inghita orice aliment, inclusiv lichide.

Cauzele tulburarilor de inghitire

Disfagia: Diagnosticarea si Tratamentul Tulburarilor de Inghitire
Disfagia: Diagnosticarea și Tratamentul Tulburărilor de Înghițire 8

La nou-nascuti, acest fenomen este cel mai adesea asociat cu malformatii congenitale ale aparatului maxilo-facial sau cu tumori intrauterine. La o varsta frageda, tulburarea apare cel mai adesea din cauza unor modificari inflamatorii ale muschilor implicati in actul de inghitire. La varstnici, incep sa predomine tulburarile sistemului nervos, cum ar fi accidentul vascular cerebral, boala Parkinson sau dementa. Tumorile faringelui, esofagului si mediastinului afecteaza aproximativ in acelasi mod persoanele de toate varstele.

Citeste si...
Umflarea mâinilor în sarcină: De ce se întâmplă și cum să previi?

Disfagia orofaringiana este mult mai frecventa, reprezentand aproximativ 85% din totalul pacientilor. Disfagia esofagiana apare cel mai adesea in partile inferioare ale esofagului. Cauzele lor sunt diferite una de cealalta.

Cauzele disfagiei orofaringieneCauzele disfagiei esofagiene
Infectii, abcese faringieneCorp strain in esofag
Marirea timusuluiInflamatie a mucoasei esofagiene. De exemplu, poate fi in cazul refluxului gastroesofagian
Extinderea ganglionilor limfatici cervicali si submandibulari in caz de cancer sau de proces inflamator severTumori maligne si benigne ale esofagului
Inflamatie musculara – miozita sau fibrozaArsuri chimice ale esofagului datorate ingestiei de substante toxice: baterii, produse de uz casnic
Tumori ale gatului si ale regiunii capuluiVarice esofagiene
Osteofite (excrescente osoase) ale vertebrelor cervicaleExpunerea la radiatii
Diverticulul lui Cenker este o umflatura a mucoasei esofagiene la trecerea dintre faringe si esofagTumori pulmonare si mediastinale
Accident vascular cerebral si alte boli ale SNCBoli infectioase, cum ar fi tuberculoza
Miastenia gravis a femeilor insarcinateBoli cardiace – anevrism aortic si altele
Distrofie muscularaAcalazia cardiaca
Cresterea anormala a dintilor si malocluziaSclerodermia
Leziuni ulcerative ale gurii si limbiiComplicatii dupa interventii chirurgicale, de exemplu fundoplastie
Expunerea la o serie de medicamenteSindromul Plummer-Vinson: atrofie a mucoasei orale, faringiene si esofagiene.Dermatita seboreica si anemie hipocromica
Xerostomie: uscaciunea gurii cauzata de scaderea sau absenta secretiei de saliv 
Afectarea nervilor cranieni care sunt responsabili pentru actul de inghitire 
Boala Parkinson 
Insuficienta circulatorie cerebrala acuta 
Accident vascular cerebral 

Simptomele disfagiei

Este important sa intervievam corect pacientul si sa clarificam in ce loc exact simte dificultati de inghitire.

Manifestarile clinice depind de nivelul de localizare a tulburarii. Este important sa intervievati corect pacientul si sa clarificati locul exact in care se simte dificultatea de inghitire. Și ce fel de alimente nu poate inghiti. Un semnal rau este capacitatea de a manca doar alimente sau bauturi lichide.

Principalele manifestari ale disfagiei orofaringiene:

  • Localizarea dificultatilor de inghitire la nivelul gatului
  • Tuse uscata sau slabirea reflexului de tuse
  • Aruncarea alimentelor in cavitatea nazala
  • Tulburari de vorbire de tip disartrie
  • Nazalitate a vocii
  • Crize episodice de sufocare
  • Debut rapid al bolii – mai putin de 2 zile

Principalele manifestari ale disfagiei esofagiene:

  • Respiratie cu miros neplacut
  • Dureri toracice in timpul mesei
  • Tipul intermitent al tulburarii, cu episoade de ameliorare alternand cu episoade de inrautatire
  • Arsuri la stomac
  • Senzatie de alimente blocate in spatele sternului
  • Regurgitare, eructatii
  • Debut indelungat al bolii (mai mult de 2 zile)

Deoarece dificultatea de inghitire este o manifestare a multor boli, o sarcina importanta de diagnosticare este de a exclude oncologia ca si cauza a dificultatii de inghitire.

organicsfood.ro

O tumora maligna poate fi suspectata daca apar urmatoarele simptome amenintatoare:

  • Pierdere in greutate
  • Crestere severa a simptomelor in ultimele patru luni
  • Dificultati in a inghiti alimente predominant solide

Diagnosticul disfagiei

Tulburarile de deglutitie pot fi cauzate de o varietate de motive, astfel incat metodele de diagnosticare sunt, de asemenea, foarte diverse. Adesea sunt necesare mai multe examinari pentru a pune un diagnostic corect.

Test cronometrat cu inghitire de apa

Disfagia: Diagnosticarea si Tratamentul Tulburarilor de Inghitire
Pacientul este rugat sa bea un pahar de apa cu cea mai mare viteza posibila. Foto: Freepik.com

Aceasta metoda este usor de realizat si foarte accesibila. Ea nu necesita spitalizare sau examinari costisitoare.

Pacientului i se cere sa bea un pahar de apa cat mai repede posibil. Medicul ia in considerare timpul pe care il ia pacientul si numara numarul de inghitituri. Pe baza a trei parametri – volumul de apa, viteza de baut si numarul de inghitituri – se calculeaza viteza medie de inghitire si volumul pe inghititura.

Citeste si...
Cum să combatem eficient gută: tratamente și recomandări alimentare

Aceasta metoda este prima metoda care trebuie folosita atunci cand se suspecteaza disfagia orofaringiana. Ea poate fi efectuata direct in cadrul consultatiei medicale, iar fiabilitatea sa este de aproximativ 95%. Daca este necesar, testul cu apa poate fi completat cu un test alimentar. Acesta se efectueaza in acelasi mod, dar pacientului nu i se cere sa bea apa, ci sa manance alimente groase.

Fluoroscopie video

O metoda cu un grad ridicat de evidenta. Este un tip de examinare radiologica. Pacientului i se administreaza diferite tipuri de alimente – de la cele mai groase la cele mai lichide posibile. Toate alimentele sunt pre-tratate cu o compozitie speciala care contine bariu. Bariu este o substanta de contrast radioopaca – este foarte vizibila pe imagini. Alimentele obisnuite nu sunt vizibile pe ele.

Tubul cu raze X este focalizat pe gura si gatul pacientului. Intregul proces de ingerare a alimentelor care contin bariu este vizibil pe ecranul computerului medicului. De asemenea, se pastreaza o inregistrare a examinarii. Ca urmare, este posibila vizualizarea localizarii exacte a tulburarii de deglutitie: de la fisurile posterioare ale palatului moale (care nu sunt vizibile la o examinare normala) pana la ingustarea esofagului ca urmare a unei compresii externe.

Durata aproximativa a procedurii este de 20-30 de minute. Aceasta depinde de cantitatea de alimente care urmeaza sa fie gustata. Studiul este permis si la copii. Contraindicatiile sunt sarcina si intoleranta individuala la preparatele care contin bariu.

Nasoendoscopie

Examinare endoscopica a cavitatii nazale si faringiene cu ajutorul unui endoscop flexibil cu o camera de luat vederi. Endoscopul este introdus prin nara pacientului. Procedura este foarte sigura si se efectueaza fara anestezie si sedare. Inregistrarea video a examinarii este afisata pe un monitor si inregistrata. Aceasta examinare este indicata atunci cand se suspecteaza disfagia orofaringiana. Acesta poate detecta probleme grave, cum ar fi carcinomul nazofaringian sau anomalii ale palatului.

Fibrogastroduodenoscopia (FGDS)

Disfagia: Diagnosticarea si Tratamentul Tulburarilor de Inghitire
Procedura nu este dureroasa, dar este inconfortabila.

O examinare endoscopica in timpul careia un endoscop flexibil cu o camera si un sistem de fibre optice este trecut prin gura in esofag, stomac si inceputul duodenului. Daca este necesar, endoscopul poate fi completat cu un instrument pentru prelevarea de biopsii si efectuarea pH-metriei transendoscopice – masurarea aciditatii din esofag si stomac.

Este posibil sa se efectueze inregistrari video si fotografice ale mucoasei, precum si sa se efectueze interventii chirurgicale minime. De exemplu, indepartarea polipilor mici sau taierea venelor dilatate. Procedura nu este dureroasa, dar este neplacuta. Pentru a reduce disconfortul, pacientul este tratat cu un spray anestezic in orofaringe.

In cazul unui prag de durere crescut sau al unui reflex de cascat puternic, fibrogastroduodenoscopia se efectueaza sub sedare pe termen scurt, intr-o stare de somn medicamentos. Inainte de studiu este important sa nu se manance sau sa se bea timp de 8 ore inainte de interventie. Procedura in sine nu dureaza mai mult de 10 minute. Daca este nevoie de o interventie chirurgicala locala sau de prelevare de biopsie, atunci putin mai mult. Dupa FGDS pot exista inca senzatii neplacute in gat, care trec ele insele dupa 48 de ore.

Examinarea cu raze X cu bariu a esofagului

Acesta este unul dintre cele mai informative teste pentru diagnosticarea disfagiei esofagiene. Acesta consta intr-o serie de radiografii care arata traseul suspensiei de bariu prin tractul gastrointestinal. Sulfatul de bariu este un agent de contrast radioopac care este clar vizibil in imagine.

Organele goale (faringe si esofag) apar ca niste contururi foarte neclare pe imagini. Bariul umple spatiul gol, rezultand o imagine clara pe radiografie. Examinarea dureaza de la 30 de minute. Timpul exact depinde de partile tractului gastrointestinal care urmeaza sa fie examinate.

Pentru inceput, se face o radiografie de examinare. Acest lucru va permite sa excludeti patologia, in care bariul nu poate bea. De exemplu, o perforatie a peretelui stomacului. Apoi, pacientului i se da sa bea un pahar de suspensie de sulfat de bariu. Pentru copii, doza este mai mica, depinde de greutate si varsta.

Citeste si...
Vitamina A Beneficii pentru sănătatea ochilor, a pielii și a oaselor
Disfagia: Diagnosticarea si Tratamentul Tulburarilor de Inghitire
Disfagia: Diagnosticarea și Tratamentul Tulburărilor de Înghițire 9

Pacientului i se poate cere sa adopte diferite pozitii – sa stea jos, in picioare, sa stea intins pe o parte sau pe spate.

Apoi se realizeaza o serie de radiografii. Pacientul poate fi rugat sa adopte diferite pozitii – sa stea jos, in picioare, intins pe o parte sau pe spate. Acest lucru este necesar pentru o distributie uniforma a bariului pe peretii esofagului si stomacului. Pregatirea pentru studiu nu este dificila. Timp de trei zile este necesar sa se excluda din alimentatie produsele care contribuie la formarea de gaze in intestin (leguminoase, varza, pesmet). Timp de 8 ore inainte de studiu nu trebuie sa mancati sau sa beti.

Examinarea functiei motorii esofagiene – manometrie

Aceasta metoda evalueaza activitatea peristaltica esofagiana si masoara presiunea de repaus si presiunea undelor peristaltice in interiorul esofagului. In esofag se introduce un senzor cu mai multe canale, care masoara presiunea la intervale de 1 cm. Datele obtinute sunt procesate de un software special. Rezultatul este afisat sub forma unui grafic special.

Studiul nu poate fi efectuat in aceeasi zi cu alte examinari invazive ale esofagului – FGDS, examen cu raze X cu bariu.

O sonda cu un diametru de aproximativ 4 mm este introdusa in esofag prin nas. Dupa ce voma inceteaza si respiratia se normalizeaza, trebuie sa beti apa in inghitituri mici. Intervalul dintre inghitituri trebuie sa fie de cel putin 30 de secunde, inghitirea se face la comanda medicului.

Exista variante ale studiului, cand pacientului i se cere sa bea rapid sau i se da sa manance alimente solide. Senzorii inregistreaza contractia esofagului ca raspuns la introducerea lichidului sau a alimentelor. Pentru a reduce disconfortul, cavitatea nazala, prin care se introduce manometrul, este pre-irrigata cu spray de lidocaina. Fumatul si mancarea trebuie evitate cu 4 ore inainte de test, iar lichidele trebuie evitate cu 2 ore inainte de test.

Scintigrafia cu radionuclizi a esofagului

O metoda de examinare radioizotopica a esofagului. Pacientului i se administreaza un lichid care contine un marker radioactiv. Cel mai frecvent este technetium-99. Marcajul radioactiv se deplaseaza de-a lungul esofagului. Aceasta miscare este monitorizata in timpul examinarii cu ajutorul unei camere gamma speciale in care este plasat pacientul. Daca este necesar, pacientul poate sta intins sau in picioare. Acest lucru depinde de miscarea markerului si de nevoia medicului de a vizualiza o anumita parte a tractului gastrointestinal.

Studiul dureaza de la 30 de minute la cateva ore. Stomacul trebuie sa fie gol, dar nu este recomandat sa aveti o senzatie puternica de foame. Prin urmare, puteti lua o masa pe baza de carbohidrati lenti cu 6 ore inainte de test. Acest lucru va va ajuta sa mentineti un nivel ridicat al glicemiei pentru o perioada lunga de timp si sa nu aveti o senzatie foarte puternica de foame. O contraindicatie absoluta a procedurii este sarcina si alaptarea.

Deoarece tulburarea de inghitire nu este o boala, ci un simptom, pot fi prescrise si alte teste pentru a diagnostica procesul de baza. De exemplu, un screening imunologic daca se suspecteaza sclerodermie sau culturi daca se suspecteaza o infectie. Medicul poate implica si alti specialisti in diagnostic: cardiologi, dentisti, chirurgi bucali si maxilo-faciali, pneumologi, specialisti in boli infectioase.

Alegerea metodei principale de diagnosticare se bazeaza pe simptomul predominant al afectiunii. Cu aceasta metoda medicul incepe de obicei examinarea, dar nu intotdeauna o singura examinare va fi suficienta. Alegerea metodei principale de diagnosticare pe baza simptomului predominant al tulburarii.

Diagnostic diferential

Disfagia: Diagnosticarea si Tratamentul Tulburarilor de Inghitire
Disfagia: Diagnosticarea și Tratamentul Tulburărilor de Înghițire 10

Pacientul nu poate descrie intotdeauna cu exactitate si in detaliu ce anume il deranjeaza. Inainte de a prescrie examinari invazive si neplacute, este necesar sa ne asiguram ca problema de natura organica exista cu adevarat. Este important sa se faca un diagnostic diferential cu tulburarile respiratorii, frica de inghitire si Globus Hystericus, o senzatie de nod in gat de natura isterica. In acest scop, la examinare pot fi implicati neurologi, pneumologi si psihiatri.

Citeste si...
Candidoza - cauze, simptome, tratament și prevenire

Complicatii

Tulburarile de deglutitie sunt extrem de periculoase din punct de vedere al complicatiilor. Cea mai frecventa complicatie este malnutritia. Atunci cand inghitirea este dificila, exista o deficienta de nutrienti, micronutrienti si vitamine. In cazurile severe, apare deshidratarea – deshidratarea. Aceasta apare atunci cand este imposibil de a manca alimente lichide. Daca se suspecteaza deshidratarea, se recomanda un tratament spitalicesc cu fluide intravenoase si medicamente.

Pneumonia prin aspiratie apare atunci cand continutul stomacului si al esofagului este aruncat in tractul respirator. Bucatile de alimente si acidul clorhidric din sucul gastric irita tesutul pulmonar si declanseaza un proces inflamator sever.

Riscul de aspiratie este ridicat daca pacientul prezinta 2 sau mai multi dintre urmatorii factori de risc:

  • Disartrie – o tulburare de vorbire
  • Disfonie – o modificare a tonusului vocii
  • Antecedente de pneumonie prin aspiratie
  • Tuse anormala
  • Reflex de tuse slab sau absent
  • Tuse imediat dupa inghitirea apei
  • Schimbarea vocii dupa ingestia alimentelor lichide

Tratamentul disfagiei

Disfagia: Diagnosticarea si Tratamentul Tulburarilor de Inghitire
Disfagia: Diagnosticarea și Tratamentul Tulburărilor de Înghițire 11

Tratamentul se reduce la terapia bolii de baza care determina dificultatea de inghitire. Dar exista principii comune tuturor manifestarilor. Mancatul este posibil numai in pozitie verticala. Nu se poate manca culcat! Dupa ce ati mancat, este necesar sa petreceti sezand timp de 30 de minute.

Este important sa alegeti nutritia optima potrivita. Poate fi vorba de amestecuri terapeutice speciale cu un continut caloric crescut si un continut ridicat de proteine. Sau alimente obisnuite, dar cu o consistenta mai lichida. In dieta zilnica ar trebui sa existe o cantitate suficienta de vitamine, minerale si oligoelemente. Un nutritionist sau nutritionist poate calcula corect continutul caloric si un meniu de proba. Este important sa se evite alcoolul, mancarea de tip fast-food, alimentele cu multa sare, zahar, grasimi sau condimente

Adesea, odata cu dificultatile de inghitire, apare si disartria – o tulburare de vorbire. Acest lucru este cel mai frecvent la pacientii cu leziuni ale sistemului nervos central (de exemplu, din cauza accidentelor vasculare cerebrale sau a bolii Parkinson). Cursurile cu un logoped vor ajuta la restabilirea tonusului muschilor implicati in producerea sunetelor. De asemenea, acestea pot ajuta la restabilirea ritmului respiratiei.

Corectia chirurgicala este cel mai adesea necesara in cazul proceselor tumorale si al oncologiei. Indepartarea neoplasmului malign include un tratament concomitent: chimioterapie si terapie cu unde radio.

Terapiile medicamentoase sunt selectate individual – ca modalitate de terapie a bolii de baza. Acestea pot fi medicamente care suprima inflamatia, medicamente pentru a reduce aciditatea, antibiotice. O alta metoda de tratament este fizioterapia, care are ca scop normalizarea tonusului esofagului si restabilirea reflexului faringian.

Cum sa il ajutati pe medic sa puna un diagnostic corect

Ganditi-va si pregatiti din timp raspunsurile la urmatoarele intrebari. Acest lucru il va ajuta pe medic sa orienteze examinarea necesara si sa aleaga mult mai repede tacticile de tratament potrivite.

Disfagia: Diagnosticarea si Tratamentul Tulburarilor de Inghitire
Disfagia: Diagnosticarea și Tratamentul Tulburărilor de Înghițire 12

In timpul disfagiei, respiratia urat mirositoare si cresterea florei patogene in canalele gingivale pot fi o preocupare. In cazul defectelor orale sau al tulburarilor de muscatura este necesara o ingrijire orala adecvata. Este important sa va spalati pe dinti cel putin de doua ori pe zi si, daca este posibil, trebuie folosite irigatorii.

  1. Problema cu inghitirea apare imediat dupa ce mancarea a intrat in gura sau cateva secunde mai tarziu?
  2. Ce fel de alimente sunt greu de inghitit: solide, lichide sau orice tip de alimente?
  3. Exista riscul aruncarii alimentelor in nas la inghitire?
  4. Inghitirea provoaca tuse sau o senzatie de lipsa de aer?
  5. Cand a fost observata prima schimbare in capacitatea de inghitire? Simptomele se accentueaza cu timpul?
  6. Exista momente in care inghitirea nu este deloc dureroasa sau neplacuta?
  7. Unde anume se blocheaza mancarea – in gura, in gat sau in piept?
  8. Cum s-a schimbat greutatea dumneavoastra in ultima vreme? Ati castigat sau ati pierdut in greutate? Cat de mult?
  9. Exista durere si eructatii in timpul inghitirii?
  10. Suferiti si de alte afectiuni care nu au legatura cu tractul gastrointestinal?
  11. Ati suferit vreo operatie la nivelul esofagului, organelor mediastinale sau stomacului?
  12. Ati suferit o interventie chirurgicala ortodontica sau maxilo-faciala?
  13. Ce medicamente luati in prezent?
  14. Ati facut radioterapie?

BIBLOGRAFIE:

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!

Va multumim ca ati citit! Daca acest articol vi se pare util si interesant, va rugam sa il distribuiti pe retelele de socializare pentru a fi citit si de altii. In acest fel ne ajutati si ne motivati sa scriem mai multe articole interesante.

Mario Benett
Mario Benetthttps://organicsfood.ro
Scriitor independent absolvent a unei facultăți de medicină, un master în sănătate publică si nutriție la NUS Medicine - National University si vastă experiență în domeniul sănătății. În urma formării sale educaționale la Centennial College pentru jurnalism și la Trent University, a descoperit unde se află adevărata sa pasiune - sănătatea. Obiectivul lui este de a ajunge la public cu informații medicale complete și exacte într-un stil ușor de citit și informativ, astfel încât cititorii să poată face alegeri avizate pentru a-și menține sănătatea. A scris articole despre nutriție, medicină sportivă, fizioterapie, cardiologie, radiologie, chirurgie cosmetică, oftalmologie, oncologie, stomatologie, chirurgie, audiologie și alte probleme de sănătate. Colaborează cu succes cu organicsfoods.ro și cu alte platforme din domeniu din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

drmax.ro/
viataverdeviu.ro

Artictiole conexe

Ce este carotidynia?

Vrei să afli ce este carotidynia, o boală rară care îți poate provoca dureri în zona feței și a gâtului? Intră pe acest articol și află totul despre această afecțiune: cauze, simptome, diagnostic și tratament.

Tratamentul venelor varicoase: Cum sa previi si sa tratezi asteriscurile vasculare?

Venele varicoase reprezintă o problemă frecventă, debutând cu mici capilare dilatate. Află importanța tratării timpurii și metodele eficiente folosite în clinică pentru a combate această afecțiune și a evita complicațiile. Perfect pentru cei care doresc să înțeleagă și să acționeze proactiv.

De ce iti amortesc mainile sau picioarele: ce ar trebui sa faci?

Dacă simți amorțeală sau furnicături în mâini, picioare sau față, poate fi un semn al unor afecțiuni precum osteocondroza, sindromul carpian, herpes zoster sau chiar migrenă. Află care sunt cele mai frecvente cauze ale amorțelii membrelor, cum să recunoști simptomele periculoase ce necesită atenție medicală urgentă și ce tratamente pot ajuta.

Ce functii indeplineste ficatul si ce se intampla cu noi daca avem probleme hepatice?

Ficatul, considerat un general în medicina chineză, joacă un rol vital în gestionarea emoțiilor și stării noastre de spirit. Descoperiți legătura dintre sănătatea hepatică și depresie, somn și semnele unui ficat dezechilibrat. Înțelegeți mai bine acest organ esențial și cum să îl susțineți pentru o viață echilibrată.

6 Semne evidente ale menopauzei pe care femeile nu ar trebui sa le ignore

Menopauza marchează sfârșitul fertilității unei femei. Află care sunt cele 6 semne clasice ale menopauzei și cum le poți gestiona pentru o tranziție lină.

Reactii alergice la intepaturile de insecte – Ghid detaliat

Alergia la înțepături de insecte poate varia de la urticarie localizată la șoc anafilactic sever. Articolul nostru oferă informații esențiale despre simptome, tratamente și prevenție pentru siguranța dumneavoastră.

Ritmul Cardiac de Ardere a Grasimilor: Cum sa Obtii Rezultatele Dorite?

Explorează conceptul de ritm cardiac pentru arderea grăsimilor. Află cum vârsta, dieta și condiția fizică influențează frecvența cardiacă ideală pentru arderea optimă a grăsimilor și descoperă tehnici eficiente pentru monitorizare în timpul antrenamentelor. Transformă-ți sesiunile de exerciții cu acest ghid complet!

Tensiunea arteriala ridicata va poate obosi?

Te întrebi dacă tensiunea arterială ridicată vă poate obosi? Află în acest articol care sunt cauzele, simptomele și soluțiile pentru această afecțiune care afectează milioane de oameni.