Îmbătrânirea provoacă modificări ale dimensiunii creierului, ale stării rețelei vasculare și declinul cognitiv. Pe măsură ce creierul se micșorează odată cu vârsta, apar modificări la toate nivelurile, de la metabolismul moleculelor la structura emisferelor și a restului creierului. Incidența accidentelor vasculare cerebrale, a leziunilor de substanță albă și a demenței crește, de asemenea, odată cu vârsta, la fel ca și rata de deteriorare a memoriei, precum și modificările nivelurilor de neurotransmițători și hormoni.
Factorii de protecție care reduc riscul de boli cardiovasculare, și anume exercițiile fizice regulate, o dietă sănătoasă și reducerea la minimum a consumului de alcool, par să ajute la îmbătrânirea creierului, la fel ca și creșterea efortului cognitiv prin exerciții fizice regulate.
Creierul se formează la făt în a treia săptămână de sarcină și până în ultima zi de viață a unei persoane, structura și funcționarea creierului se schimbă în mod constant. Este o lege a naturii, celulele trebuie să se reînnoiască în mod constant pentru a funcționa pe deplin.
Pe măsură ce corpul îmbătrânește, organele și sistemele suferă anumite modificări, ele îmbătrânesc și ele odată cu noi. În mod firesc, și creierul îmbătrânește, este o fatalitate, dar acest proces este foarte individual pentru fiecare persoană. Unii oameni pot avea dificultăți în funcțiile de gândire, dar memoria lor rămâne clară până la o vârstă înaintată, în timp ce alții pot suferi de pierderi de memorie la o vârstă relativ tânără. În plus, odată cu îmbătrânirea creierului, oamenii de știință asociază și formarea unor boli, cum ar fi boala Parkinson sau demența.
Principalele semne ale îmbătrânirii creierului, care sunt asociate cu modificările legate de vârstă în structura sa:
- anumite dificultăți în învățarea de noi informații;
- procesarea mai lentă a informațiilor primite;
- dificultăți în multitasking;
- deteriorarea capacității de a reține lucruri noi și lacune în memoria evenimentelor din trecut.
În prezent, oamenii de știință încearcă să pună cap la cap datele fragmentare despre structura și funcționarea creierului cunoscute până în prezent.
Dacă vom înțelege toate procesele complexe care stau la baza schimbărilor legate de vârstă, este posibil să dezvoltăm metode care pot încetini îmbătrânirea creierului sau pot ajuta la vindecarea patologiilor legate de vârstă.
La fel de importantă este și dezvoltarea unor tehnici care să ajute la încetinirea sau la prevenirea completă a declinului cognitiv al creierului.
Procesul de îmbătrânire are anumite regularități, oamenii de știință au identificat o serie de modificări biologice tipice care se observă la aproape toate persoanele în vârstă.
Prima dintre ele este o scădere a masei țesutului cerebral. În jurul vârstei de 60-65 de ani, scade greutatea hipocampusului și a lobilor frontali, acestea fiind zonele care sunt direct implicate în realizarea funcțiilor cognitive.
În al doilea rând, densitatea cortexului (cortexul cerebral) scade. Pe măsură ce numărul de conexiuni sinaptice între celulele nervoase scade, cortexul se subțiază. Acest lucru duce la faptul că viteza de procesare a informațiilor primite are de suferit – creierul le procesează mai lent.
În al treilea rând, structura materiei albe se schimbă. Aceasta se bazează pe fibre nervoase mielinizate (acoperite de o “izolație” asemănătoare grăsimii), care transmit impulsurile nervoase între celulele cerebrale. Pe măsură ce îmbătrânim, sinteza de mielină scade, ceea ce reduce, de asemenea, cantitatea de “izolație” și conducerea impulsurilor, și, prin urmare, funcția cognitivă.
Și, în sfârșit, al patrulea este reprezentat de sistemele de neurotransmițători. Pe măsură ce îmbătrânim, sinteza neurotransmițătorilor, în special a dopaminei, norepinefrinei, acetilcolinei și serotoninei, scade, ceea ce reduce, de asemenea, memoria și scade funcția cognitivă.
Una dintre cauzele cheie ale îmbătrânirii creierului este stresul oxidativ. În interiorul celulelor au loc în permanență reacții biochimice, în timpul cărora se formează intermediari metabolici. De obicei, aceștia sunt utilizați în mod activ de către organism și eliminați din celule fără a le dăuna. Dar, pe măsură ce îmbătrânim, procesele de utilizare a metaboliților intermediari încetinesc și cantitatea lor crește, inclusiv acumularea de radicali liberi.
Aceștia sunt compuși instabili care pot deteriora ADN-ul sau părți ale celulelor (membrane, mitocondrii). Acumularea acestor radicali provoacă stresul oxidativ, din cauza căruia celulele sunt deteriorate din cauza procesului de oxidare excesivă a structurilor. Acest lucru duce la funcționarea defectuoasă, deteriorarea sau moartea neuronilor. Dacă sunt fumători, persoane care duc un stil de viață nesănătos, schimbările vin mai repede, apare îmbătrânirea prematură a creierului.
Un alt motiv este reprezentat de modificările sinapselor (conexiunile nervoase dintre celule). Odată cu vârsta, densitatea sinapselor scade, iar cu cât sunt mai puține conexiuni între celule, cu atât mai proastă este conducerea impulsurilor și mai lente sunt procesele mentale (de exemplu, memorarea de lucruri noi, învățarea abilităților).
O altă problemă este demielinizarea fibrelor. Axonii celulelor nervoase sunt acoperiți cu mielină, datorită căreia se realizează izolarea și accelerarea conducerii impulsurilor. Odată cu vârsta, cantitatea de mielină scade, ceea ce afectează viteza de transmitere a semnalelor.
Oamenii de știință au identificat două modalități eficiente de încetinire a schimbărilor legate de vârstă – modificări ale stilului de viață pentru a maximiza sănătatea și antrenamentul regulat. Astfel, există date conform cărora persoanele care mănâncă multe dulciuri, care suferă de obezitate, prezintă semne de îmbătrânire cu 7-10 ani mai devreme decât colegii mai sănătoși. Este important să corectați aceste probleme prin ajustarea dietei, reducând consumul de zahăr și pierzând în greutate.
Diverse activități ajută, de asemenea, la încetinirea îmbătrânirii țesutului cerebral, dar acestea trebuie să fie plăcute și captivante. Acestea pot fi exerciții pentru antrenarea atenției și a memoriei, numărarea și vorbirea orală, învățarea limbilor străine, gândirea spațială.
Învățarea muzicii și cântatul la instrumente încetinește schimbările legate de vârstă. Potrivit cercetărilor, procesul de învățare a muzicii sau de cântat la instrumente muzicale crește activitatea neuronilor din creier, ceea ce compensează procesul de îmbătrânire a țesutului nervos. Instrumentele pot fi orice, de la un pian la un banjo. Dezvoltarea abilităților motorii fine, învățarea limbilor străine stimulează, de asemenea, creierul la activitate.
Activitatea fizică zilnică și fezabilă, alternanța de exerciții de forță și aerobice cu o durată de până la 45 de minute ajută la creșterea activității mentale la persoanele după 50 de ani. Acele persoane care nu se implică în antrenamente fizice și sport, îmbătrânesc de două ori mai repede, schimbările negative din creier vin mai repede.
Există multe mituri legate de îmbătrânirea țesutului cerebral, pe care mulți oameni persistă să le creadă, deși contrariul a fost demonstrat de mult timp. Haideți să le demontăm pe cele principale.
Creierul nu se mai dezvoltă odată cu vârsta și este imposibil de schimbat acest fapt. Descoperirea neuroplasticității a răsturnat complet această afirmație – creierul uman se schimbă pe tot parcursul vieții, se reorganizează în mod constant ca răspuns la stimulii primiți, la impresii sau experiențe noi. Această funcție funcționează la orice vârstă, inclusiv la cei de 90 de ani. Orice activitate nouă antrenează creierul și îl stimulează să lucreze, deci – exercițiile fizice ajută la îmbunătățirea funcției creierului la orice vârstă.
Celulele cerebrale mor zilnic și nu se regenerează. Da, în fiecare zi mor unii neuroni, ca orice alte celule din organism, dar creierul are o resursă uriașă și celulele nervoase se regenerează, le pot înlocui pe cele moarte și pot forma noi conexiuni. Rezerva de neuroni este atât de mare încât este mai mult decât suficientă și celulele creierului pur și simplu nu se pot epuiza. Dacă creierul este antrenat pe tot parcursul vieții, acesta creează în mod constant noi conexiuni, activează noi celule, crește noi neuroni.
Pe măsură ce îmbătrânesc, îmi voi pierde memoria. Aceasta este, de asemenea, o afirmație înșelătoare, deoarece multe persoane își păstrează mintea limpede și memoria puternică până la o vârstă extrem de înaintată. Dar, la fel ca mușchii corpului, neuronii trebuie antrenați. Dacă nu o faceți, memoria dumneavoastră va deveni mai slabă.
web links discussing how we can slow down age-related cognitive decline and keep our minds clear as we age:
- https://www.nia.nih.gov/health/how-aging-brain-affects-thinking
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4906299/
- https://memory.ucsf.edu/symptoms/healthy-aging
- https://www.webmd.com/healthy-aging/what-to-know-about-cognitive-decline-in-older-adults
- https://www.nature.com/articles/s41380-019-0626-7
- https://www.cdc.gov/aging/publications/features/dementia-not-normal-aging.html
Puncte-cheie:
- Un anumit declin cognitiv este normal odată cu îmbătrânirea, dar demența nu este inevitabilă
- Menținerea activității fizice și mentale, implicarea socială, o dietă și un stil de viață sănătos pot contribui la încetinirea declinului.
- Abordarea problemelor medicale subiacente, a efectelor secundare ale medicamentelor poate îmbunătăți funcția cognitivă
- Detectarea timpurie a tulburărilor cognitive ușoare permite o intervenție mai rapidă
- Distincția dintre declinul normal și cel anormal este importantă pentru a identifica cauzele tratabile.
- Cercetările privind intervențiile pentru prevenirea sau inversarea îmbătrânirii cognitive continuă
În timp ce unele modificări ale memoriei și gândirii sunt obișnuite pe măsură ce îmbătrânim, menținerea proactivă a sănătății creierului prin abordări legate de stilul de viață poate ajuta la încetinirea declinului. Solicitarea unui sfat medical din timp în cazul unei deficiențe semnificative permite diagnosticarea și tratarea cauzelor reversibile. Cercetările în curs de desfășurare au ca scop găsirea unor modalități de prevenire a demenței și a îmbătrânirii cognitive.
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.
