Dependența de vreme (meteosensibilitate, meteopatie) este o patologie a adaptării organismului uman la schimbările meteorologice. Organismul devine dureros de sensibil la vremea din afara ferestrei.
Această afecțiune poate apărea în prezența unor boli cronice, după leziuni și în cazul distoniei vasculare.
Potrivit diferitelor estimări, până la 75% din populația lumii suferă de sensibilitate la vreme.
Boală sau nu?
Semnele meteopatiei se manifestă cel mai adesea prin alterarea stării generale de bine pe fondul schimbărilor meteorologice bruște. Numeroase persoane experimentează fluctuații ale tensiunii arteriale, probleme respiratorii, stări de amețeală, slăbiciune generală, precum și dureri musculare și articulare în astfel de condiții.
Indivizii sensibili la factorii climatici, adesea denumiți meteopați, pot avea reacții variate în raport cu:
- variațiile de temperatură,
- nivelul de umiditate și precipitațiile asociate,
- concentrația de oxigen din atmosferă,
- intensitatea și direcția vântului,
- diferite faze ale lunii,
- schimbările presiunii atmosferice,
- anomalii geomagnetice.
Până în prezent, meteopatia nu a fost recunoscută oficial în practica medicală ca o afecțiune distinctă.
Cele mai frecvente simptome
Meteosensibilitatea se dezvăluie printr-o perturbare a capacității de adaptare a organismului la mediul înconjurător. În condiții normale, variațiile presiunii atmosferice sunt compensate automat de ajustări ale calibrului vaselor sangvine, asigurând astfel menținerea unei tensiuni arteriale stabile și o stare generală de bine. În contextul meteopatiei, însă, aceste vase nu își mai ajustează corespunzător diametrul, provocând un disconfort semnificativ.
Printre simptomele frecvente legate de sistemul cardiovascular și respirator, întâlnim:
- oscilații ale tensiunii arteriale;
- accelerarea sau încetinirea bătăilor inimii (tahicardie sau bradicardie);
- dureri în piept;
- dificultăți respiratorii și respirație accelerată.
Simptomele ce țin de activitatea cerebrală includ:
- dureri de cap intense sau migrene;
- senzații de amețeală;
- zgomote sau țiuituri în urechi;
- probleme vizuale;
- o slăbiciune generalizată.
Aceste două categorii sunt printre cele mai comune manifestări ale meteopatiei. Dar ce mecanisme stau la baza acestor reacții fiziologice?
Fluctuațiile nivelului de oxigen din aer și ale temperaturii ambientale au un impact direct asupra stării vaselor de sânge. De exemplu, scăderea temperaturii și creșterea concentrației de oxigen din aer pot duce la un spasm vascular, rezultând în creșterea tensiunii arteriale și apariția durerilor de cap și toracice.
Tulburări musculo-scheletice
Reacțiile organice la variațiile meteorologice se pot manifesta printr-o serie de simptome specifice:
- disconfort articular și osos;
- mialgii;
- iritarea și inflamația frecventă a nervilor;
- reapariția durerii în zonele afectate de leziuni mai vechi, cum ar fi fracturile sau entorsele;
- senzații de durere și prurit în regiunile cicatrizate.
Este bine cunoscut cazul acelei bătrâne vecine care simțea că “se strânge vremea” când o dureau genunchii. Această capacitate de a “prevedea” vremea se datorează efectului condițiilor climaterice asupra anumitor părți ale corpului. De exemplu, pe măsură ce temperatura ambientală scade, lichidul sinovial din articulații se îngroașă, ducând la o rigiditate crescută a acestora. Concomitent, variațiile de presiune atmosferică pot influența presiunea fluidului în cavitățile articulare.
Tulburări ale sistemului nervos
Impactul condițiilor meteorologice asupra sistemului nervos central poate fi considerabil, influențând în mod direct calitatea vieții și starea de bine a persoanei.
Semnele distinctive ale influenței schimbărilor de vreme asupra sistemului nervos includ:
- Tulburări ale ritmului somn-veghe, manifestate prin dificultăți de adormire sau excesivă somnolență pe parcursul zilei;
- O creștere a excitabilității nervoase, observabilă prin răspunsuri exagerate la stimuli minori;
- Variabilitatea stărilor emoționale, de la iritabilitate neașteptată la schimbări brusce de dispoziție;
- Stări de spirit apăsătoare, tendințe depresive sau senzații de indiferență profundă, ceea ce poate sugera o apatie accentuată;
- Episoade frecvente de anxietate, care pot escalada până la simptome caracteristice tulburărilor anxioase;
- Dificultăți în a menține atenția concentrată sau în a finaliza sarcini care necesită o concentrare prelungită.
Această condiție, cunoscută în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății ca meteonevroză, reprezintă o serie complexă de răspunsuri emoționale și comportamentale care apar în concordanță cu variațiile climatice. O înțelegere aprofundată a acestei afecțiuni este esențială, iar specialiștii în domeniul medical și psihologic fac demersuri continue pentru a dezvolta strategii eficiente de gestionare și atenuare a simptomelor meteonevrozei, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții celor afectați.
Cine este expus riscului
Pacienții care suferă de patologii cronice:
- boli cardiovasculare,
- tulburări endocrine,
- boli ale oaselor și articulațiilor,
- tulburări mentale și traume psihologice,
- boli ale tractului respirator,
- leziuni suferite și operații chirurgicale.
Cum să vă faceți viața mai ușoară dacă sunteți dependent de vreme
Recomandările descrise au un caracter general și pot fi aplicate simultan cu recomandările prescrise de medicul dumneavoastră. Este important să vă pregătiți din timp, dacă este posibil, pentru condiții meteo nefavorabile. Pentru a face acest lucru, persoanele care au tendința de a reacționa la schimbările meteorologice ar trebui să consulte în mod regulat prognozele meteo.
Cele mai multe prognoze meteo iau în considerare posibilitatea apariției precipitațiilor, a furtunilor magnetice sau a schimbărilor bruște ale presiunii atmosferice. În Rusia, în timpul unor schimbări meteorologice deosebit de dramatice, se trimit mesaje către regiunile care vor fi afectate de anomalia climatică. Prin urmare, opțiunile de prevenire descrise mai jos pot începe să fie utilizate cu 1-2 zile înainte de apariția vremii nefavorabile.
- Reduceți volumul de muncă. Dacă munca sau o anumită activitate implică o activitate fizică și mentală sporită, nu ar trebui să vă ocupați de sarcini suplimentare în aceste zile. Și încercați să reduceți nivelul de zgomot informațional, care poate agrava starea organismului: folosiți mai puțin gadgeturile, petreceți mai puțin timp pe rețelele sociale.
- Păstrați un echilibru între muncă și somn și monitorizați dieta. În zilele dificile pentru o persoană dependentă de vreme, merită să vă odihniți mai mult, să dormiți suficient și să vă urmăriți dieta. Evitați alimentele grele, nesănătoase, precum și cantitățile excesive de zahăr și condimentele picante.
Trucuri utile pentru viață
Strategii eficiente pentru îmbunătățirea bunăstării
Pentru a vă menține sănătatea vasculară și a combate simptomele neplăcute în zilele cu condiții meteorologice provocatoare, adoptați următoarele tehnici dovedite:
- Începeți fiecare zi cu o sesiune de încălzire, care să stimuleze circulația sanguină și să vă pregătească corpul pentru activitățile zilnice. De asemenea, integrați pauze regulate pentru a efectua exerciții fizice ușoare, ce pot fi realizate chiar și la birou sau acasă.
- Alternarea dușului rece cu cel cald, o metodă excelentă pentru a vă îmbunătăți circulația sanguină și pentru a vă revitaliza corpul.
- Efectuați plimbări în aer liber în mod constant; acestea nu numai că vă vor îmbunătăți tonusul vascular, dar și vă vor oferi doza zilnică de vitamina D atunci când este soare.
- Practicați gimnastica terapeutică preventivă, cu atât mai mult dacă aveți afecțiuni cronice. Aceasta poate fi adaptată în funcție de nevoile individuale și recomandările medicului.
- Asigurați o ventilație corespunzătoare a încăperilor în care vă petreceți timpul, indiferent de sezon, pentru a menține un nivel optim de oxigenare a spațiului.
- Evitați, pe cât posibil, viciile, în special în zilele cu vreme extremă, pentru a nu pune o presiune suplimentară pe sistemul cardiovascular.
Implementarea regulată a acestor trucuri în rutina zilnică vă va ajuta nu numai să traversați cu bine perioadele meteo nefavorabile, dar va contribui și la o stare generală îmbunătățită a sănătății. Este important să rețineți că un stil de viață sănătos și o atitudine pozitivă pot face o diferență semnificativă în modul în care corpul dumneavoastră răspunde la capriciile vremii.
Cum se face un duș de contrast
Este esențial să abordați dușul contrastant treptat, mai ales dacă nu ați experimentat anterior acest tip de baie. Începeți cu apa călduță pentru a vă aclimatiza corpul treptat la schimbările ce vor urma.
Procedeul presupune scăderea temperaturii apei până la un nivel suportabil de răcoare și menținerea sub jet timp de aproximativ 30 de secunde. Ulterior, reveniți la apa caldă pentru o durată de 1-2 minute. Acest ciclu ar trebui repetat de 3-5 ori, alternând între apa rece și cea caldă, și, în timp, puteți accentua diferența de temperaturi pentru a intensifica efectul contrastant și puteți crește numărul de cicluri.
Este prudent să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a încorpora acest obicei în rutina dumneavoastră, mai ales în perioadele cu simptome accentuate. Respectarea sfaturilor medicale, inclusiv a tratamentelor de fizioterapie sau folosirea suporturilor ortopedice dacă situația o cere, poate atenua solicitările asupra organismului.
Nu neglijați simptomele neobișnuite; uneori, ceea ce pare a fi o reacție la schimbările meteo poate masca alte afecțiuni medicale. Consultațiile medicale efectuate la timp pot identifica problemele de sănătate incipiente, permițând astfel inițierea tratamentului adecvat.
Referințe:
- https://www.weather.gov/safety/thunderstorm-prepare
- https://www.everbridge.com/blog/mitigating-the-impact-of-severe-weather/
- https://www.weather.gov/ama/severesafetytips
- https://www.247software.com/blog/9-methods-you-need-to-know-to-overcome-adverse-weather-conditions
- https://www.rtinsights.com/mitigate-risk-from-extreme-weather-conditions/
- https://www.constructionbusinessowner.com/insurance/managing-severe-weather-risks
Foto pentru anunț și pagina de titlu: © Shutterstock
Nu uita!
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.
