Durerile lombare - o provocare majoră pentru sănătatea românilor

Durerea lombară sau lombalgia reprezintă o problemă frecvent întâlnită, care afectează milioane de oameni la nivel global în fiecare an. Statisticile arată că aproximativ 80% din populație va experimenta cel puțin un episod de durere în zona inferioară a spatelui de-a lungul vieții.

În România, conform studiilor, prevalența anuală a durerii lombare este situată între 57% și 90%. Aceasta înseamnă că peste jumătate din populația adultă acuză măcar o dată pe an simptome dureroase localizate în zona spatelui inferior. Impactul socio-economic al acestei afecțiuni este considerabil prin costurile directe de tratament cât și indirect prin scăderea productivității și absenteismul de la locul de muncă.

În acest articol vom explora care sunt principalele cauze ale durerii lombare, ce simptome pot apărea, care sunt opțiunile actuale de tratament și prevenție pentru această afecțiune invalidantă.

Ce factori determină apariția durerilor lombare?

Localizată în partea inferioară a coloanei vertebrale, zona lombară susține aproape întreaga greutate a corpului uman. Această solicitare constantă predispune la uzură și la diferite afecțiuni dureroase. Iată care sunt cele mai frecvente cauze ale durerii în zona spatelui inferior:

1. Intinderi sau rupturi musculare

Dacă mușchii și ligamentele din această regiune sunt solicitate peste limita lor normală de întindere, pot apărea micro-leziuni. Acestea provoacă inflamație locală și duc la apariția simptomelor. Efortul fizic intens, ridicarea sau manipularea unor greutăți reprezintă factori predispozanți.

2. Hernia de disc

Discurile intervertebrale acționează ca niște pernuțe elastice între vertebre, absorbind șocurile. La nivelul coloanei lombare, acestea pot suferi deformări, protruzii sau chiar rupturi. Substanța gelatinoasă din interiorul discului iese și apasă asupra rădăcinilor nervoase din apropiere. Rezultatul este reprezentat de durere severă, furnicături, amorțeli sau slăbiciune musculară.

3. Artroza coloanei vertebrale

Procesul de uzură progresivă a cartilajului articular, cunoscut sub numele de artroză sau osteoartrită, afectează adesea articulațiile mici intervertebrale din regiunea lombară. Astfel de modificări degenerative conduc la frecare osoasă, formatiunea de osteofite și inflamație, generând senzații dureroase.

4. Stenoza spinală

Îngustarea canalului vertebral în zona inferioară a spatelui reprezintă o altă cauză majoră de lombalgie. Creșterea presiunii asupra structurilor nervoase comprimate determină apariția simptomelor neurologice caracteristice. De obicei, stenoza este consecința artritei, a formării osteo-fitelor sau a unor anomalii congenitale.

5. Spondilolistezis

Alunecarea înainte a unei vertebre față de cea adiacentă reprezintă spondilolistezisul. Acesta conduce la tensionarea structurilor osteo-ligamentare, iritarea rădăcinilor nervoase și compresia discurilor intervertebrale. De cele mai multe ori este evident la nivel L4-L5 sau L5-S1.

6. Afecțiuni ale organelor interne

Uneori, durerea în zona lombară poate constitui un simptom secundar al unor afecțiuni ale rinichilor, prostatei, uterului, intestinului etc. De exemplu, litiaza renală, endometrioza pelvină sau prostatita cronică bacteriană se pot manifesta prin dureri localizate în spatele inferior.

Care sunt semnele caracteristice ale lombalgiei?

Durerile lombare - o provocare majoră pentru sănătatea românilor

Manifestările clinice pot varia în funcție de cauza declanșatoare și gradul de afectare. Cele mai frecvente simptome asociate cu durerea lombară includ:

Disconfort, tensiune sau durere în zona spatelui de jos, care poate iradia spre șolduri, fese sau coapse
Rigiditate matinală, cu dificultăți la îndreptarea spatelui după trezire
Limitarea mișcărilor din cauza durerii intensificate de efort
Amorțeală, furnicături sau parestezii în membrele inferioare
Slăbiciune musculară la nivelul picioarelor
Dificultăți la mers din cauza durerii sau a deficitului motor

În plus, lombalgia se poate manifesta diferit în funcție de tipul ei:

Durerea lombară acută – apare brusc, este intensă și durează câteva zile sau cel mult două săptămâni
Durerea lombară subacută – persistă între 6 și 12 săptămâni
Durere lombară cronică – evoluție îndelungată, peste 3 luni

Identificarea tiparului durerii și a iradierii ajută la stabilirea unui diagnostic corect și instituirea tratamentului adecvat.

Investigații și diagnostic în lombalgie

Pentru un diagnostic corect, medicul de familie sau specialistul reumatolog/neurolog/ortoped va efectua mai întâi o anamneză amănunțită și un examen clinic minuțios. Datele obținute sunt esențiale în identificarea cauzelor potențiale și pentru realizarea unui plan terapeutic eficient.

În completare, se pot solicita diverse teste paraclinice:

Radiografia coloanei lombare – evidențiază modificări osoase cum ar fi artroza, spondilolistezis, stenoza etc.
RMN lombar – furnizează imagini clare asupra discurilor intervertebrale, măduvei spinării și structurilor adiacente
CT lombar – indicat când investigația RMN este contraindicată, definind leziunile osoase
Electromiografia – înregistrează activitatea electrică a mușchilor și nervilor, utilă în diagnosticul afecțiunilor neuromusculare
Analize de sânge și de urină – folosite pentru a exclude boli sistemice ce se pot manifesta prin dureri de spate

În baza rezultatelor, medicul va putea preciza dacă există o suferință musculară, articulară, discogenă, stenoză de canal, hernie de disc sau altă afecțiune care produce simptomatologia prezentă.

Care sunt opțiunile terapeutice în cazul lombalgiei?

Managementul durerii lombare implică măsuri medicamentoase și non-medicamentoase, în funcție de intensitatea simptomelor și modificările anatomice prezente.

Tratament medicamentos

Medicația uzuală pentru ameliorarea lombalgiei include:

Antiinflamatoare nesteroidiene – reduc răspunsul inflamator responsabil de instalarea durerii în cazurile de entorse, tendinite, artroze etc. Exemple: ibuprofen, diclofenac, dexketoprofen, nimesulid
Analgezice simple – ameliorează disconfortul în formele ușoare. Ex: paracetamol, metamizol
Mio-relaxante – destind musculatura contractată din jurul coloanei vertebrale. Ex: tizanidina, tolperison
Medicamente adjuvant – antidepresive, antiepileptice – utilizate în durerile cronice de intensitate crescută
Infiltrații cu corticosteroizi – reduc inflamația nervoasă si a țesuturilor moi în cazurile localizate, de tip „sciatică”

Tratament non-medicamentos

Printre opțiunile nefarmacologice recomandate în terapia lombalgiei se numără:

1. Kinetoterapia

Exercițiile fizice reprezintă baza în orice program de recuperare a durerilor de spate.

Exerciții de întindere/ relaxare – micsorează contractura musculară, crește mobilitatea coloanei
Exerciții active pentru întărirea paravertebrală – stabilizează și protejează coloana lombară
Exerciții de echilibru, coordonare și propriocepție – perfecționează controlul și stabilitatea mișcărilor
Masajul terapeutic și manipulările – ameliorează local durerile musculare și articulare

2. Fizioterapie

Procedurile cu ultrasunete, curenți, laser, magnetoterapie etc combat eficient contractura musculară si inflamația.

3. Ortete lombare

Centurile de sprijin lombar oferă stabilitate suplimentară coloanei în timpul activităților solicitante, prevenind recăderile.

4. Schimbări în stilul de viață

Activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți optime, evitarea eforturilor mari, ameliorarea calității somnului – toate contribuie la managementul pe termen lung al durerilor lombare.

5. Terapii complementare

Yoga, Pilates, acupunctura, homeopatia, osteopatia – pot contribui la ameliorarea simptomatologiei în unele cazuri.

Care sunt modalitățile eficiente de prevenire a lombalgiei?

Având în vedere prevalența extrem de crescută a durerilor în zona inferioară a spatelui, adoptarea unor măsuri profilactice devine esențială. Iată câteva recomandări cheie în acest sens:

🔸 Adoptarea unei posturi corecte în timpul activităților zilnice – la birou, acasă, în trafic etc. Spatele drept, umerii relaxați, capul susținut ajută la descărcarea coloanei vertebrale

🔸 Efectuarea de pauze active regulate– mici exerciții de întindere și mobilizare pentru a preveni instalarea fatigabilității și durerii musculare

🔸 Ridicarea corectă a greutăților – genoflexiune, menținerea sarcinii cât mai aproape de corp, evitarea răsucirilor bruște

🔸 Practicarea unor sporturi adecvate precum înotul, ciclism, yoga – care tonifică musculatura spatelui fără a suprasolicita articulațiile

🔸 Menținerea unei greutăți corporale optime prin alimentație echilibrată și activitate regulată

🔸 Utilizarea unui saltea de calitate și a unei perne corespunzătoare tipului corporal

Respectarea acestor reguli simple de igienă vertebrală și stil de viață activ pot reduce semnificativ riscul de apariție a episodicelor dureroase în regiunea lombară.

Întrebări frecvente

Cum se manifestă hernia de disc lombară?

Hernia de disc lombară, o cauză frecventă a lombalgiei, se manifestă prin: durere intensă localizată în partea de jos a spatelui, care poate iradia în zona feselor, coapselor sau picioarelor; furnicături, amorțeli sau parestezii de-a lungul traiectului nervilor afectați de compresie; dificultăți la mers din cauza iradierii dureroase pe membrele inferioare. Aceste semne sunt asociate tipic cu o manevră de efort – ridicare, încărcare greutăți etc.

Cum se deosebește durerea lombară de sciatică?

Deși ambele se manifestă prin durere de spate inferioară, sciatica prezintă în plus simptome neurologice specifice, cu iradierea durerii de la nivelul coloanei lombare pe traiectul nervului sciatic până în picior. Semne caracteristice sunt: durere arzătoare sau înțepătoare, furnicături, amorțeli, dificultăți la ridicarea piciorului contra rezistenței. Acestea indică o afecțiune a rădăcinilor nervoase, spre deosebire de durerea lombară obișnuită.

Ce exerciții fizice sunt indicate în durerile lombare?

Specialiștii recomandă în lombalgie următoarele tipuri de exerciții: întinderi ușoare ale musculaturii paravertebrale pentru reducerea contracturii; întărirea mușchilor abdominali și a spatelui ce susțin activ coloana vertebrală; exerciții de coordonare și echilibru pentru corecția defectelor de postură. Acestea cresc mobilitatea regiunii lombare diminuând tensiunea mecanică asupra structurilor afectate.

Cum se previne agravarea durerilor de spate joase?

Pentru prevenția episodicelor dureroase lombare se recomandă: adoptarea unei posture corecte în timpul activităților zilnice; evitarea manipulării de greutăți mari fără asistență; întărirea constantă prin exerciții fizice a musculaturii paravertebrale, abdominale și fesiere; purtarea unei centuri de sprijin lombar în timpul muncii solicitante; dormitul pe un pat cu o saltea adecvată ce menține alinierea coloanei.

Concluzii

Durerile lombare reprezintă o problemă medicală frecventă, care afectează milioane de persoane anual. Identificarea precoce a cauzelor și tratamentul prompt sunt esențiale pentru limitarea impactului acestei afecțiuni asupra calității vieții pacienților.

Kinetoterapia modernă oferă cele mai eficiente mijloace de combatere a contracturii musculare, de creștere a mobilității articulare si de protejare pe termen lung a coloanei vertebrale. Exercițiile terapeutice efectuate regulat pot preveni eficient recăderile dureroase.

Asocierea terapiilor medicamentoase și non-medicamentoase garantează succesul pe termen lung în ameliorarea simptomelor, reducerea recidivelor și îmbunătățirea capacității funcționale. Este esențial ca pacienții cu lombalgie să beneficieze de îndrumarea unor specialiști experți – medic reumatolog și kinetoterapeut/fizioterapeut.

Vă invit să distribuiți acest articol persoanelor care se confruntă cu probleme dureroase ale spatelui inferior pentru a le împărtăși cele mai importante informații legate de opțiunile de diagnostic, tratament și prevenție disponibile în prezent pentru lombalgie.

Comentați și împărtășiți experiența dumneavoastră cu această afecțiune invalidantă. Ce măsuri ați găsit eficiente în ameliorarea durerilor lombare de care ați suferit?

Bibliografie Referințe:

Echipa OrganicsHealth folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de medici sau nutritionisti, pentru a susține informatiile din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm informatiile și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.

Nu uita!

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.